Șarpele Glykon – Emblema cetății Tomis

Eu, Bianca Ifrim, și colega mea, Maria Peicu, de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța ne-am înscris la concursul național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2021, la secțiunea I – „Povești neștiute, povești mai puțin cunoscute. Istoria unui artefact”, organizat de Societatea de Științe Istorice din România în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului Universitatea București Facultatea de Istorie, Magazin Istoric, revista Historia. Pe plan local, parteneri sunt: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Constanța, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța și mass media: „Discover Dobrogea”, „Tomis News” și „FocusPress”.

glykon minac muzeu

Prin cercetarea realizată, am încercat să aducem în atenție asupra istoriei mai puțin știute a descoperirii artefactului arheologic ales de noi, Tezaurul de sculpturi antice de la Tomis, mai precis a șarpelui Glykon, un simbol al orașului nostru. Acest obiect de patrimoniu mobil merită să fie pus în valoare și cunoscut mai mult, atât de noi românii, cât și de către turiștii străini. Recent, piesa a revenit după un periplu la Madrid, unde a fost unul din exponatele expoziției internaționale „Tezaure arheologice ale României – rădăcini dacice și romane“, care s-a desfășurat în perioada septembrie 2021-martie 2022. Considerăm că aceste artefacte ar trebui să fie supuse procesului de conservare pentru a beneficia și generațiile viitoare de acestea.

Sub bagheta pasionatului arheolog Vasile Canarache, la data de 1 aprilie 1962, în condițiile resistematizării urbane, o descoperire valoroasă avea să marcheze destinul locuitorilor Constanței. Piesele inestimabile au fost așezate și îngropate de străbuni pentru a le feri de invaziile migratoare. Descoperirea lor, la vremea respectivă, a trezit interesul autorităților comuniste, a specialiștilor, dar și a cetățenilor urbei. Tezaurul alcătuit din 24 de piese: statui, basoreliefuri a fost descoperit în zona Gării vechi a orașului, pe strada Traian. Piesele de rezistență reprezintă zeități din panteonul greco-roman, zeități locale şi  orientale. Se aflau aici o întreagă galerie de zeități ce ofereau populației locale liniște, pace și speranță. Dintre cele 24 de piese readuse la lumină, amintim, în mod deosebit, zeița Fortuna cu Pontos, zeita Isis, Șarpele Glykon.

Zeul șarpe Glykon, cunoscut în zona Asiei Mici și în partea apuseană a Mării Negre, este zeul protector al căminului, al templelor etc. Potrivit autorilor antici, la Tomis ar fi existat un pseudo-profet, Alexandru, venit din sudul Mării Negre, care ar fi încredințat populația Tomisului că Glykon este reîncarnarea zeului Esculap, că putea ghici viitorul, vindeca bolile, făcând minuni. Cultul lui Glykon a fost răspândit în perioada secolului al II-lea și a decăzut după moartea profetului Alexandru, în secolul al III-lea.

Celebra statuie, realizată dintr-un bloc din marmură, datează din secolul al II-lea d.Hr. Este unic în lume prin prezentarea sa: un animal fabulous cu trup de șarpe, ochi de câine, bot de miel, urechi și păr de om, coadă de leu. Cercetătorii au fost impresionați de migala cu care au fost realizați solzii, surprinderea cu conștiinciozitate a grosimii corpului. Înălțimea piesei este de 0,66 metri, dar uimitoare este lungimea șarpelui, care, potrivit estimărilor, ar ajunge la 4,76 metri. Demn de menționat este faptul că figura lui Glykon s-a regăsit pe monedele romane, pe monumente și inscripții, era venerat în temple în diferite orașe din zona Pontului. Iar, azi, este „vedeta” și simbolul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și a orașului nostru.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *