Piața cerealelor a încheiat o săptămână extrem de dificilă, marcată de corecții negative și de o dinamică de preț nefavorabilă pentru producători, evoluție resimțită mult mai acut la Constanța comparativ cu bursele internaționale de referință precum Euronext. Tendința generală de scădere a fost alimentată în principal de o ofertă internațională generoasă și de așteptările ridicate legate de evoluția negocierilor geopolitice. În acest peisaj agricol european marcat de transformări, Franța a reușit să avanseze cu însămânțările de toamnă pe fondul ploilor care au reîmprospătat umiditatea solului după o perioadă de secetă prelungită, în timp ce Cehia se confruntă cu o recoltă de cereale diminuată cu 16% din cauza manifestărilor meteorologice extreme (îngheț, secetă și caniculă). În același timp, Ucraina ia în calcul o posibilă reducere semnificativă a suprafețelor dedicate culturilor de grâu și porumb pentru sezonul viitor, reorientându-se spre oleaginoase. Pentru fermierii români, viitorul prețurilor rămâne strict dependent de ritmul efectiv al exporturilor, de intensitatea cererii externe și de asigurarea securității transporturilor navale prin Marea Neagră.
La nivelul burselor europene, evoluția a adus corecții vizibile: contractele futures pentru grâul Euronext cu livrare în decembrie au înregistrat o depreciere de 3,3%, un trend similar urmând și scadența pentru martie. În cazul porumbului, contractul pentru noiembrie a pierdut 7 euro pe tonă, în timp ce cel pentru martie s-a redus cu 6 euro. Această presiune descendentă a fost generată atât de contextul negocierilor mediate de SUA, care au temperat tensiunile și au declanșat lichidări de poziții din partea fondurilor de investiții, cât și de o ofertă globală consistentă. O singură excepție notabilă a fost reprezentată de rapița MATIF, care a marcat o evoluție contrară trendului general, înregistrând o creștere de 10 euro pentru contractul din noiembrie și de 2 euro pentru cel din februarie. Situația din portul Constanța (cotațiile DAP Constanța) a reflectat scăderi chiar mai pronunțate decât cele de la bursa din Paris. Grâul de panificație a suferit o pierdere de 10 euro pe tonă (o scădere de 4,1%), grâul furajer s-a depreciat cu 11 euro (4,9%), iar orzul a pierdut 8 euro pe tonă. În schimb, porumbul a dovedit o rezistență mai mare în fața deprecierii, înregistrând o scădere de doar 3 euro, în timp ce floarea-soarelui s-a menținut aproape stabilă. Deși rapița a înregistrat o scădere de 6 euro la Constanța, în timp ce la bursa franceză cotațiile au crescut, prima față de contractul din noiembrie s-a transformat dintr-un plus de 15 euro/tonă într-o ușoară reducere de 1 euro/tonă. Pe termen scurt, direcția pieței rămâne complet dependentă de factorii diplomatici, de evoluția fluxurilor de export rusești prin Marea Baltică, de mărimea recoltei din Argentina și de siguranța operațiunilor de navigație maritimă în Marea Neagră.
Pe segmentul orzului furajer, cotațiile sunt puternic îngrădite de concurența acerbă a porumbului ieftin și a șrotului de floarea-soarelui, disponibile la prețuri reduse. Procesatorii și-au redus ofertele de achiziție internă până la intervalul de 100-110 dolari/tonă, în timp ce prețurile de export pentru livrările îndreptate spre porturile de la Dunăre stagnează la 140-150 dolari/tonă. Costurile ridicate ale transportului intern, care au urcat la 50-70 dolari/tonă, fac ca livrările din regiunile centrale și nordice către porturi să devină nerentabile pentru mulți producători.
În Franța, fermierii au profitat de o fereastră favorabilă pentru a accelera semănatul grâului moale și al orzului de toamnă înainte de sosirea unor ploi binevenite. Datele oficiale arată că până la mijlocul lunii octombrie era însămânțată 45% din suprafața planificată pentru grâu și 55% pentru orzul de toamnă. Precipitațiile recente din nordul Franței vin să refacă rezervele de apă din sol și sprijină culturile deja Răsărite, deși pot încetini temporar ritmul lucrărilor de semănat. În paralel, campania de recoltare la porumbul boabe este aproape de final, fiind acoperită 97% din suprafață, însă producția totală se anunță a fi una dintre cele mai slabe din ultimii 50 de ani din cauza secetei și a caniculei din perioada verii, estimările indicând un rezultat sub 7 milioane de tone.
La rândul său, Cehia raportează o contracție majoră a producției agricole pentru anul 2026, evaluată de Oficiul Ceh de Statistică la 6,46 milioane de tone de cereale, ceea ce reprezintă o scădere de 16% prin comparare cu cele 7,69 milioane de tone obținute în anul anterior. Această prăbușire a producției nu vine dintr-o reducere masivă a suprafețelor cultivate, care au coborât marginal cu 2,1% (la 1,19 milioane de hectare), ci din scăderea drastică a randamentelor cauzată de înghețurile târzii de primăvară, urmate de perioade prelungite de secetă și temperaturi extreme. Grâul a ajuns la o recoltă de 4,43 milioane de tone, orzul la 1,55 milioane de tone, în timp ce producția de ovăz s-a redus la jumătate, iar rapița a pierdut peste o cincime din volumul anterior.
Privind spre viitorul sezon agricol din 2027, Ministerul Politicii Agrare de la Kiev estimează că fermierii ucraineni ar putea reduce considerabil suprafețele alocate cerealelor clasice, în special grâul și porumbul, în favoarea extinderii culturilor de oleaginoase precum soia și floarea-soarelui. Suprafața destinată grâului ar putea suferi o contracție de 15-17%, coborând la aproximativ 4-4,2 milioane de hectare, în timp ce rapița de toamnă s-ar menține la un nivel de circa 1,3 milioane de hectare. Cu o producție recent încheiată de aproximativ 25 de milioane de tone de grâu, 6 milioane de tone de orz și volume importante de floarea-soarelui și soia, Ucraina continuă să reprezinte un jucător greu de ignorat în ecuația aprovizionării regionale, deși presiunile logistice și variațiile de preț continuă să testeze reziliența pieței agricole din Marea Neagră.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google