Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari), pe fondul diminuării cheltuielilor şi creşterii veniturilor în luna iunie, ceea ce ajută Moscova în efortul său de a ţine sub control finanţele Rusiei, transmite Reuters, conform Agerpres. Comparativ, în prima jumătate a anului trecut, Rusia a afişat un surplus bugetar de 1.480 de miliarde de ruble, însă între timp cheltuielile semnificative pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina precum şi efectele sancţiunilor occidentale asupra veniturilor Rusiei din exporturile de petrol şi gaze au golit visteria Guvernului de la Moscova.
La finele anului trecut, Ministerul rus al Finanţelor a încetat să mai publice date referitoare la execuţia bugetară pe fiecare lună, însă pe baza datelor publicate vineri, în luna iunie 2023, Rusia a înregistrat un surplus bugetar de 816 miliarde ruble. Asta după un deficit de aproape 1.000 de miliarde de ruble în luna aprilie şi un surplus de 13 miliarde de ruble în luna mai. Potrivit Reuters, veniturile Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele au fost mai mari cu 17,8% în perioada ianuarie-iunie anul curent, comparativ cu perioadă similară a anului trecut. Însă veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care sunt cruciale pentru Rusia, au scăzut cu 47% în ritm anual în primul semestru, iar Ministerul de Finanţe a dat vina pentru această scădere pe cotaţiile mai mici la ţiţeiul Ural precum şi pe diminuarea exporturilor de gaze naturale ruseşti.
Per total, cheltuielile bugetare ale Rusiei au fost cu 19,5% mai mari în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au fost mai mici cu 11,7%.
Ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a spus în repetate rânduri că Rusia va încheia anul 2023 cu un deficit bugetar de maximum 2% din PIB. Însă, mulţi analişti nu sunt de acord cu aceste prognoze pe care le consideră optimiste iar Fondul Monetar Internaţional se numără printre instituţiile care se aşteaptă la un deficit bugetar mult mai mare în acest an.
Anul trecut, Rusia a înregistrat un deficit bugetar de 3.290 miliarde de ruble. Pentru a acoperi gaura fiscală, Rusia a cheltuit deja în acest an 506 miliarde de ruble de la fondul suveran, unde se acumulează veniturile din exporturile de petrol ale ţării.
Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre măsurile destinate să contracareze sancţiunile impuse împotriva ţării pentru campania sa militară în Ucraina, relatează EFE.
„Vom discuta astăzi despre măsurile pe care le luăm şi pe care trebuie să le luăm pentru a depăşi dificultăţile pe care le creează unele ţări pentru Rusia”, a declarat Putin la începutul întâlnirii, care a fost transmisă de televiziunea de stat rusă. În opinia preşedintelui rus, „până acum ţările neprietenoase nu au obţinut nimic din perspectiva obiectivelor pe care şi le-au stabilit faţă de Rusia”.
„Sunt sigur că nu vor obţine nimic. Dar trebuie să fim conştienţi de evenimentele care au loc, aşa că vom discuta toate aceste chestiuni”, a spus el, înainte de a-i cere ministrului rus de externe Serghei Lavrov să prezinte un raport despre situaţia curentă.
După declanşarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus 11 pachete de sancţiuni, alături de SUA, Regatul Unit şi alte ţări.
Printre cele mai sensibile măsuri se numără deconectarea băncilor ruseşti de la sistemul SWIFT, plafonarea preţurilor la ţiţei şi la gazele ruseşti, interzicerea achiziţionării de petrol rusesc transportat pe mare şi închiderea spaţiului aerian al Europei, printre altele. În realitate, treptat, sancţiunile au început să-şi arate efectele, chiar dacă Kremlinul încearcă să muşamalizeze situaţia. Rubla continuă să se deprecieze puternic, iar experţii susţin că această tendinţă se va menţine.
Joi, la Bursa din Moscova, dolarul şi euro au crescut cu aproape 30% pentru prima oară de la începutul anului, ajungând la peste 93 de ruble (1,02 dolari), respectiv 102 ruble (1,12 euro), conform The Moscow Times. Vineri, cotaţiile s-au retras uşor faţă de vârfurile atinse: la ora 13:24, ora Moscovei, moneda americană se situa la 91,7 ruble, iar cea europeană la 99,81 ruble.
Deşi rubla a intrat în topul celor mai slabe trei monede de pe pieţele emergente, în urma doar a lirei turceşti şi a peso-ului argentinian în ceea ce priveşte devalorizarea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că cifrele arată că „nu poate şi nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la stabilitatea macroeconomică (a ţării)”.
Nu ar trebui să existe îndoieli cu privire la stabilitatea economiei ruseşti, a insistat Peskov, care a spus că preşedintele Vladimir Putin nu intenţionează să organizeze reuniuni speciale din cauza situaţiei rublei, care a coborât la cel mai scăzut nivel din primele săptămâni ale invaziei ruse în Ucraina.
Şefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a atribuit joi devalorizarea deteriorării balanţei comerciale a economiei: în perioada ianuarie-mai, veniturile din exporturi au scăzut cu 40%, în timp ce ieşirile de valută pentru importuri, dimpotrivă, au crescut cu 15%. Nabiullina a mai spus că Banca Centrală rusă nu vede niciun motiv deocamdată pentru a interveni pe piaţa valutară, conform The Moscow Times. În plus, Rusia se confruntă în aceste zile şi cu un deficit de benzină, conform aceluiaşi cotidian. În timp ce guvernul rus dă asigurări că producţia de benzină este în creştere, în realitate există o penurie vizibilă pe piaţa angro, au declarat pentru Reuters comercianţi şi surse din domeniu.