Procesul de destructurare și devalizare a Direcției de Pază din subordinea Consiliului Județean Constanța, orchestrat sub bagheta președintelui Florin Mitroi, atinge noi cote ale haosului administrativ și juridic. După ce manevra opacă de înființare a unei societăți comerciale de pază — o entitate constituită în afara cadrului legal, menită să funcționeze ca o adevărată gaură neagră pentru banii constănțenilor și ca platformă de recompensare a clientelei politice cu indemnizații de circa 1.000 de euro pe lună — se lovește de rezistența legală a conducerii legitime a Direcției, Executivul județean a declanșat un război deschis împotriva propriilor structuri. Tensiunile au escaladat până la plângeri penale și acțiuni în instanță, iar documente oficiale confirmă că ordonatorii acestor măsuri sunt vizați de cercetări penale riguroase pentru modul în care au încercat să saboteze o instituție publică în favoarea unei firme ilegale.
După ce încercările repetate ale conducerii județene de a bloca repunerea în funcție a directorului legitim, Mihai Angelescu, s-au prăbușit rând pe rând în instanță — prin respingerea ordonanței președințiale și a celor două cereri succesive de suspendare a executării sentinței —, garnitura condusă de Florin Mitroi a recurs la o nouă găselniță juridică. În scenariu a fost introdus Constantin Stoian, cel numit provizoriu la conducere, care a dat în judecată Consiliul Județean, pe președintele instituției și Direcția de Pază, nemulțumit că i s-a suspendat contractul de muncă până la decizia definitivă din dosarul principal. Sub pretextul acestei acțiuni, Stoian a solicitat și suspendarea dispoziției de suspendare a propriului contract, o mișcare calculată care ar fi atras, în cascadă, o nouă suspendare din funcție a directorului de drept.
Miza reală și gravitatea acestei manevre ies la iveală din modul în care Consiliul Județean și președintele Florin Mitroi aleg să se apere în fața instanței. Deși au fost notificați oficial și în scris de către Direcția de Pază cu privire la existența acestui nou proces, eliminându-se orice scuză privind lipsa de informare, nici Consiliul Județean și nici președintele Mitroi nu au depus întâmpinare la dosar:
Această pasivitate nu este altceva decât o încercare deliberată de a pierde procesul intentat de Stoian. Prin refuzul de a-și apăra propriile acte și interese în instanță, conducerea județului urmărește obținerea unei înfrângeri strategice, mizând pe faptul că un verdict nefavorabil ar crea pretextul ideal pentru eliminarea definitivă a directorului incomod care le-a blocat planurile ilegale. Singura baricadă rămasă în picioare este întâmpinarea extrem de solidă depusă direct de Direcția de Pază, pentru termenul din 5 octombrie a.c., prin directorul reabilitat, care demonstrează că suspendarea contractului lui Stoian a fost o măsură strict legală:
Abordarea președintelui Consiliului Județean de a asista pasiv la un proces pentru a-și favoriza partenerii de conjunctură depășește sfera simplei incompetențe administrative și intră direct pe terenul răspunderii penale și civile. Potrivit Codului Administrativ, președintele are obligația legală de a reprezenta județul și de a-i apăra patrimoniul și interesele legitime. Refuzul nejustificat de a formula apărare, nedepunerea probelor sau neexercitarea căilor de atac constituie o exercitare defectuoasă a atribuțiilor de serviciu:
Dacă un președinte de consiliu județean acționează cu intenție directă sau indirectă pentru a pierde un proces civil în care instituția este parte (de pildă, prin refuzul nejustificat de a depune întâmpinare, nedepunerea probelor necesare, neexercitarea căilor de atac sau recunoașterea nejustificată a pretențiilor părții adverse), fapta depășește o simplă eroare administrativă și atrage răspundere penală, civilă și administrativă.
Abuz în serviciu (Art. 297 Cod Penal): Președintele CJ are obligația legală (stabilită prin Codul Administrativ) de a reprezenta județul și de a-i apăra patrimoniul și interesele legitime. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor prin încălcarea legii, care cauzează o pagubă sau o vătămare a drepturilor instituției, constituie abuz în serviciu.
Infracțiuni de fals sau uz de fals: În cazul în care pentru pierderea procesului au fost introduse în dosar înscrisuri false sau au fost omise/ascunse intenționat documente oficiale favorabile instituției.
Obligația de acoperire a pagubei: Dacă Consiliul Județean pierde procesul și este obligat să plătească sume de bani sau pierde bunuri din patrimoniu, instituția are dreptul și obligația de a se îndrepta împotriva președintelui printr-o acțiune în regres pentru recuperarea integrală a prejudiciului din averea sa personală.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google