S-au ÎNCHEIAT discuțiile Consiliului NATO-Rusia. „Diferențele dintre noi nu vor fi ușor de rezolvat”

S-a încheiat reuniunea consiliului NATO-Rusia, desfășurată la sediul Alianței din Bruxelles. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a deschis conferința de presă post-summit, subliniind că suntem în fața unui „moment definitoriu pentru securitatea europeană”.  „Nu a fost o discuție ușoară, dar tocmai de aceea această întâlnire a fost atât de importantă”, a spus Stoltenberg. Acesta a adăugat că Rusia a folosit întâlnirea cu mize mari de miercuri pentru a revizui o grămadă de nemulțumiri vechi împotriva Alianței occidentale, inclusiv unele legate de războiul din Iugoslavia și Libia. 

Diferențele dintre noi nu vor fi ușor de rezolvat”, a adăugat Stoltenberg, subliniind însă că a fost bine că NATO și Rusia au putut să se întâlnească și să discute pentru prima dată după doi ani. De asemenea, Secretarul general al NATO a precizat că ese gata ca cele două părți să se întâlnească din nou. Acesta a propus Rusiei să se organizeze o serie de întâlniri pe tema securității, dar delegația Rusiei nu și-a exprimat acordul față de o nouă întâlnire, însă nici nu a exclus această posibilitate, ci mai degrabă a cerut mai mult timp. Stoltenberg a mai spus că aliații occidentali au cerut Rusiei să „detensioneze situația” și să retragă forțele de la granița cu Ucraina. La rândul său, Rusia a îndemnat NATO să refuze admiterea Ucrainei în NATO, dar Alianța a spus că refuză să facă compromisuri privind extinderea. 

Jens Stoltenberg a mai spus că „Ucraina este o națiune suverană”. „Ucraina are dreptul la autoapărare. Ucraina nu este o amenințare pentru Rusia. Rusia este cea mai mare putere terestră din Europa și tot Rusia a fost cea care a folosit forța militară împotriva Ucrainei în trecut. Rusia este agresorul”, a precizat Secretarul general al NATO.

Totodată, Stoltenberg a spus că aliații NATO din fosta Iugoslavie au respins direct afirmațiile Rusiei conform cărora NATO a contribuit la destrămarea Iugoslaviei. În același timp, Jens Stoltenberg a punctat că rolul NATO în Libia a fost sub mandatul ONU, răspunzând astfel acuzațiilor părții ruse, care a precizat la întâlnire că „NATO a depășit acest mandat”.

Discuțiile dintre NATO și Rusia au avut loc miercuri la Bruxelles, pe fondul pesimismului față de progresele înregistrate în urma atitudinilor fără compromisuri adoptate de Moscova și Washington cu privire la tensiunile din Europa de Est. Ambele părți au așteptări scăzute în privința unui rezultat agreat de comun acord, deoarece Moscova își continuă acumularea agresivă de trupe militare la frontiera rusă cu Ucraina, iar SUA nu dorește să facă concesii privind anularea extinderii NATO spre est. Având în vedere mobilizarea trupelor rusești în apropierea Ucrainei, SUA au respins cererea Moscovei de a opri expansiunea NATO. La rândul său, Kremlinul a spus că analizează dacă merită să fie continuate negocierile, transmite Euronews. La discuțiile dintre Rusia și SUA, desfășurate de luni de la Geneva, Moscova a insistat asupra garanțiilor care împiedică extinderea NATO în Ucraina și alte țări ex-sovietice. SUA au respins ferm cererile.

Nu vom permite nimănui să submineze politica NATO cu ușile deschise”, a declarat Julianne Smith, ambasadorul SUA pe lângă NATO, fixând astfel un ton dur pentru următoarele discuții cu Moscova și excluzând orice concesii privind extinderea Alianței către est.

sua nato rusia

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris discuțiile de la Geneva drept „deschise, cuprinzătoare și directe”, dar a subliniat că Moscova dorește rezultate rapide. „Nu vedem niciun motiv semnificativ ca să ne facă să fim optimiști”, a transmis Peskov. Acesta a mai adăugat că discuțiile de miercuri desfășurate în cadrul Consiliului NATO-Rusia, precum și reuniunea de joi a OSCE, care se va desfășura la Viena, vor evidenția dacă mai merită purtate negocieri ulterioare acestei triade diplomatice din această săptămână.

După aceste discuții va fi clar în ce direcție vom merge, cum să procedăm și dacă are sens să mai purtăm alte negocieri”, a mai subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, adăugând și că „nu acceptăm să tragem de acest proces de negociere la nesfârșit”.

Ambasadoarea Julianne Smith a declarat că „niciun aliat din cadrul NATO nu este dispus să cedeze sau să negocieze orice chestiune în legătură cu politica ușilor deschise a Alianței”. „Avem o respingere fermă și respingem propunerile de securitate care sunt pur și simplu inacceptabile”, a spus Smith reporterilor, adăugând că „există o unitate și un consens larg răspândit în întreaga Alianță cu privire la provocarea care se află în fața noastră”.

SUA estimează că Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, o acumulare care a stârnit temeri privind o incursiune armată a Moscovei în țara condusă de Volodimir Zelenski. Moscova spune că nu plănuiește să atace Ucraina și respinge cererea Washingtonului de a-și retrage trupele armate, spunând că are dreptul să le desfășoare oriunde dacă este necesar.

Vladimir Putin a avertizat că Kremlinul va lua „măsuri tehnico-militare”, fără să le specifice în mod concret, dacă SUA și aliații săi nu vor îndeplini cerințele sale. De asemenea, liderul de la Moscova a vorbit cu membrii Consiliului de Securitate al Rusiei, spunând că dorește să discute probleme legate de securitate și infrastructură în zonele de frontieră.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că este „prea devreme pentru a spune dacă rușii sunt serioși în ceea ce privește calea către diplomație sau nu” sau dacă vor folosi discuțiile ca „pretext pentru a susține că diplomația nu funcționează” și vor merge mai departe cu o invazie. De altfel, Jen Psaki a ocolit întrebările în ceea ce privește dacă SUA au fost de acord că discuțiile de la Geneva nu oferă motive pentru continuarea negocierilor. Secretarul de presă al Casei Albe a menționat, totuși, că dialogul bilateral dintre secretarul adjunct de stat american Wendy Sherman și viceministrul rus de externe, Serghei Ribakov a inclus discuții despre plasarea rachetelor în Europa și limitele reciproce ale exercițiilor militare.

Există o serie de discuții care pot face parte dintr-o cale diplomatică, dar în cele din urmă depinde de ruși să stabilească dacă vor adopta o abordare serioasă”, a transmis Psaki.

Ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegația rusă la discuțiile cu americanii, desfășurate la Geneva, a declarat după întâlnire că ar fi greu să se facă progrese în alte chestiuni dacă SUA și aliații săi nu iau în considerare cererea Rusiei de oferire a unei garanții care împiedică extinderea NATO spre est. De altfel, Serghei Riabkov a descris consultările drept „profesioniste”, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări.

Luna trecută, Ministerul rus de Externe a publicat proiecte de tratate în care se prezintă ce ar dori Rusia  de la Statele Unite și NATO. Unele formulări erau atât de nerealiste, încât mulți parlamentari occidentali au respins abordarea rusă considerând-o neserioasă. Printre altele, Rusia a cerut ca Statele Unite și aliații săi militari din Europa de Vest să fie de acord să nu amplaseze arme sau forțe în niciuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale NATO. Proiectele au stârnit îngrijorarea că Putin caută să creeze un pretext pentru o nouă invazie în Ucraina, odată ce propunerile vor fi în mod inevitabil respinse. Ceea ce rușii sunt dispuși să accepte în afara acestor cereri rămâne neclar pentru negociatorii americani. Totuși, unii experți cred că rușii sunt încă interesați de un dialog real și vor să vadă dacă Washingtonul este dispus să discute orice fel de alt angajament constrângător, de pildă despre impunerea unor limite în desfășurarea de rachete americane în anumite zone ale Europei ce ar putea amenința Moscova. Americanii spun că vor negocia pe baza „principiului reciprocității” și că nu vor încheia înțelegeri decât dacă rușii răspund, la rândul lor, îngrijorărilor SUA.

SUA și aliații săi resping cererea ca NATO să nu admită noi membri, subliniind că un principiu cheie al Alianței constă în faptul că calitatea de membru este deschisă oricărei țări care se califică și nimeni din exterior nu are vreun drept de veto. În ciuda divergențelor diplomatice, Washingtonul și NATO declară că sunt pregătite să discute despre controlul armelor, măsuri de consolidare a încrederii, o mai mare transparență și reducerea riscurilor unui conflict, dacă Rusia adoptă o poziție constructivă. Secretarul adjunct de stat al SUA, Wendy Sherman, a declarat că a informat Consiliul Atlanticului de Nord cu privire la discuțiile sale de la Geneva. „Statele Unite s-au angajat să lucreze împreună cu aliații și partenerii noștri pentru a îndemna la detensionarea situației de la frontiera cu Ucraina și a răspunde crizei de securitate cauzate de Rusia”, a scris ea pe Twitter.

SUA au avertizat și că Rusia se va confrunta cu sancțiuni fără precedent dacă va ataca Ucraina. Pe fondul tensiunilor, armata rusă a declarat că 3.000 de militari participă la exerciții militare în regiunile Voronezh, Belgorod, Bryansk și Smolensk din apropierea Ucrainei.

În 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea care aparținea Ucrainei și a început să sprijine insurgența separatistă din estul țării, unde cei peste șapte ani de lupte au ucis peste 14.000 de oameni. Un acord de pace din 2015, negociat de Franța și Germania, a contribuit la încheierea unor bătălii la scară largă, dar frecventele confruntări între forțele de apărare ale Ucrainei și separatiști au continuat, iar eforturile de a negocia un acord politic au eșuat. Marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu oficiali francezi și germani pentru a fixa perspectivele unei noi întâlniri a liderilor celor trei țări și ai Rusiei, spunând că dorește „discuții de fond despre încheierea conflictului”.

La rândul său, ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a declarat că a vorbit marți cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, spunând că Kievul și Washingtonul „rămân unite în încercarea de a dezamorsa disputa cu Moscova prin intermediul diplomaţiei şi colaborează strâns pentru a descuraja agresiunea rusă”. Kuleba a discutat cu secretarul de stat american Antony Blinken la o zi după ce SUA a îndemnat Rusia, în cadrul unor convorbiri de la Geneva, să retragă cei 100.000 de soldaţi din apropierea frontierei ucrainene. „Convorbirile de la Geneva au arătat că forţa noastră este în unitatea şi coerenţa poziţiilor faţă de ultimatumurile ruse”, a scris Kuleba pe Twitter.

Şefii diplomaţiilor din cele 27 de state membre se vor întâlni joi și vineri la Brest, în vestul Franţei, în cadrul unei întâlniri informale în care vor discuta propunerile europene privind securitatea în Europa. Întâlnirea va reprezenta „o oportunitate de a decide împreună cu privire la următoarele etape pe care dorim să le urmăm în implicarea noastră în dialogul cu Rusia”, a declarat marţi o sursă diplomatică franceză.

Această reuniune are loc după întâlnirea ruso-americană de luni de la Geneva, cea a Consiliului NATO-Rusia de miercuri de la Bruxelles şi va fi concomitentă cu reuniunea OSCE de joi, la Viena, în vederea detensionării crizei ucrainene şi a examinării arhitecturii de securitate în Europa.

Trebuie să încercăm să vedem cum putem contribui mai mult la acest dialog”, este poziţia Franţei. De altfel, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au insistat vinerea trecută asupra necesităţii ca europenii să fie la masa negocierilor pentru a-şi prezenta propria viziune asupra securităţii în Europa. Europenii vor fi prezenţi în cadrul discuţiilor dintre NATO şi Rusia precum şi în cadrul OSCE şi vor avea, de asemenea, un „dialog foarte strâns coordonat” cu Statele Unite, subliniază Parisul. Propunerile europene se vor referi în special la „transparenţa activităţilor militare convenţionale” şi la „previzibilitatea exerciţiilor” din partea NATO şi Rusia. 

Săptămâna care s-a deschis luni cu discuții între SUA și Rusia la Geneva este „o săptămână foarte importantă pentru securitatea Europei”, după cum a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Acesta nu s-a arătat foarte optimist în legătură cu rezultatul seriei de reuniunii în diferite mari orașe, de săptămâna aceasta, câtă vreme Rusia nu încetează să-și întărească prezența militară la frontierele Ucrainei. Cu toate astea, Occidentul este dispus să încerce toate căile diplomatice, „pentru a evita un război în Europa”, a adăugat fără menajamente Stoltenberg.

Întâlnire de gradul zero: toți șefii militari din NATO se reunesc, după negocierile dintre SUA și Rusia

Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, participă, miercuri şi joi, la reuniunea Comitetului Militar al NATO, în cadrul căreia vor fi discutate Conceptul de ducere a războiului şi cel de descurajare şi apărare în zona euro-atlantică. De asemenea, vor avea loc discuţii cu şefii Apărării din Georgia şi Ucraina. Reuniunea Comitetului Militar al NATO se desfăşoară în 12 şi 13 ianuarie, prin videoconferinţă. Această reuniune are loc după întâlnirea ruso-americană de luni de la Geneva, cea a Consiliului NATO-Rusia de miercuri de la Bruxelles şi va fi concomitentă cu reuniunea OSCE de joi, la Viena, în vederea detensionării crizei ucrainene şi a examinării arhitecturii de securitate în Europa.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale (MApN), şefii Apărării din cele 30 de state vor aborda subiecte de importanţă strategică pentru Alianţă, cum ar fi implementarea Conceptului fundamental al NATO de ducere a războiului („NATO’s Warfighting Capstone Concept”) şi Conceptului de descurajare şi apărare în zona euro-atlantică (Deterrence and Defence of the Euro-Atlantic Area), evaluarea situaţiei de securitate şi discuţii despre postura aliată curentă de descurajare şi apărare. Totodată, pe agenda reuniunii sunt discuţii cu şefii Apărării din Georgia şi Ucraina privitoare la situaţia de securitate şi la progresul reformelor din domeniul militar din aceste ţări.

Pe durata unui an, Comitetul Militar, cea mai înaltă autoritate militară a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, se întruneşte de două ori la sediul Alianţei din Bruxelles şi o dată într-o ţară aliată, dând posibilitatea şefilor Apărării de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalităţile în care NATO poate răspunde la provocările globale de securitate.

La prima întâlnire din 2022, condusă de preşedintele Comitetului Militar, amiralul Rob Bauer, vor participa Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, şi Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT), generalul Philippe Lavigne. Lucrările din cea de-a doua zi a Comitetului Militar vor fi deschise de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *