Rusia transmite avertismente oficiale Suediei şi Finlandei, dacă aderă la NATO. Germania apără + statele baltice

Administraţia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei şi Finlandei referitoare la efectele eventualei integrări în Alianţa Nord-Atlantică, afirmă Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

„Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât şi prin canale bilaterale. Suedia şi Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24, citat de BBC News.

Parlamentul Finlandei va iniţia miercuri o dezbatere pe tema oportunităţii aderării la NATO, în contextul intensificării poziţiilor politice în acest sens la Helsinki după invazia militară rusă în Ucraina. În pofida avertismentelor Rusiei că va instala capabilităţi nucleare în regiunea Mării Baltice dacă Finlanda sau Suedia aderă la NATO, Guvernul de la Helsinki a semnalat că va lua rapid o decizie pe această temă. Şi lideri politici din Suedia au evocat posibilitatea aderării la NATO.

Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mai multe rânduri că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat săptămâna trecută Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.

Parlamentul finlandez a început miercuri dezbaterile asupra aderării la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), deja „foarte probabilă” după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează AFP. Moscova a ameninţat că îşi va întări capacităţile militare, inclusiv cele nucleare, în regiunea baltică dacă Finlanda, care are 1.300 de kilometri de frontieră cu Rusia, sau Suedia vor adera la alianţa militară condusă de SUA. Însă miercuri, premierul finlandez, Sanna Marin, a declarat că „este timpul să fie găsite soluţii” şi că „unitatea este cea mai bună garanţie de securitate”.

Săptămâna trecută, ea a estimat că decizia de a adera sau nu la NATO ar urma să fie luată în mai puţin de lună. Este „foarte probabil” ca Finlanda să fie candidată, a recunoscut vineri şefa diplomaţiei finlandeze, Tytti Tuppurainen.

Multă vreme divizaţi în această problemă, cei 200 de membri ai Eduskunta, Parlamentul finlandez, par a fi acum majoritatea în favoarea aderării, potrivit unor estimări ale mass-media, care au descoperit doar 12 opozanţi.

„Este clar că acţiunile Rusiei ne-au apropiat mult de o aliniere militară”, pentru că „Moscova a devenit nemiloasă, imprevizibilă şi agresivă”, a declarat Antti Lindtman, parlamentar din partea Partidului Social-Democrat aflat la putere, în timpul dezbaterii, însă fără a anunţa deja o schimbare de poziţie a partidului său, istoric reticent faţă de aderarea la NATO.

Ecologistul Atte Harjanne a declarat la rândul său că partidul lui susţine aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În timpul primei ore de dezbatere, doar Alianţa de Stânga, partener minor al coaliţiei aflate la putere, s-a opus aderării, care, în opinia sa, va plasa Finlanda în prima linie în caz de atac rusesc.

Fără a exprima o recomandare oficială, o „carte albă” adresată săptămâna trecută de guvern parlamentarilor subliniază că doar o aderare la NATO va permite Finlandei să beneficieze de „umbrela” articolului său 5 de apărare colectivă.

Chiar dacă a renunţat la stricta sa neutralitate la sfârşitul Războiului Rece şi a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 1995, Finlanda este azi doar un partener al NATO. Potrivit „cărţii albe”, o raliere la cei 30 de membri ai alianţei va oferi o disuasiune „considerabil mai mare” împotriva unui atac rus.

„Finlandezii par să fi luat decizia şi există deja o enormă majoritate în favoarea unei aderări la NATO”, a dezvăluit vineri Tytti Tuppurainen.

Sondajele de opinie sugerează că aproape două treimi dintre cei 5,5 milioane de finlandezi susţin acum aderarea la NATO, aproape de trei ori mai mulţi decât înainte de războiul din Ucraina. Moscova încearcă să descurajeze demersul fostului său mare ducat, care a obţinut deja susţinerea majorităţii membrilor NATO pentru o eventuală aderare.

A fi membru NATO nu le poate întări securitatea naţională. De facto, (Finlanda şi Suedia) vor fi în prima linie a NATO”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova. Aceste ţări „trebuie să înţeleagă consecinţele unei asemenea măsuri pentru relaţiile noastre bilaterale şi pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblul ei„, a adăugat ea.

Decizia finlandeză este urmărită cu mare atenţie în Suedia, a cărei hotărâre pare să depindă de alegerea Finlandei. Numeroşi analişti anticipează o candidatură a Finlandei şi poate a Suediei, suficient de rapid pentru summitul NATO de la sfârşitul lui iunie, la Madrid. Este necesară unanimitatea statelor membre. Helsinki se aşteaptă ca între patru luni şi un an să fie necesare pentru a încheia eventualele proceduri de aderare. Dacă acest lucru va avea loc, frontierele terestre între ţările membre ale NATO şi Rusia se vor dubla, atingând aproape 2.600 de kilometri.

Finlanda, care a făcut parte din Imperiul Rus timp de puţin peste un secol (1809-1917), are o istorie complicată cu ţara vecină, marcată de o rezistenţă eroică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în special în timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat, miercuri, statele baltice de sprijinul Berlinului în faţa unei posibile ameninţări din partea Moscovei, transmite dpa. NATO va „proteja fiecare colţ de teritoriu, împreună”, a afirmat Baerbock după o întâlnire cu omologul său leton, Edgars Rinkevics, în capitala letonă Riga.

Ca aliaţi NATO, Letonia, Estonia şi Lituania se pot „bizui 100% pe Germania”, a subliniat ea. „Siguranţa Europei şi a noastră a tuturor este legată inseparabil de securitatea statelor baltice”, a adăugat şefa diplomaţiei germane, care a început miercuri un turneu de trei zile în republicile baltice ex-sovietice – Letonia, Estonia şi Lituania.

În ce-l priveşte, omologul său leton, care a criticat lentoarea livrărilor germane de arme pentru Ucraina, a subliniat că „Germania este un partener de încredere”, referindu-se la rolul trupelor germane în grupul de luptă al NATO din Lituania.

Şefa diplomaţiei germane a mai afirmat la Riga că Berlinul este pregătit să sprijine militar Ucraina pe termen mediu şi lung, „atât în următoarele trei luni, cât şi în următorii trei ani”.

Ea a menţionat şi că livrarea de armament mai greu cum sunt tancurile „nu reprezintă un tabu, deşi aşa pare uneori în dezbaterile din Germania”.

Berlinul a stabilit deja cu alte state din NATO şi G7 ca, dacă acestea trimit rapid Ucrainei arme mai vechi, Germania le va înlocui cu arme de producţie germană, a amintit Baerbock.

Ministrul german de externe a evocat pe de altă parte o anume „manie naţionalistă” care se instalează în Rusia şi creează tensiuni în societatea germană, dar şi în Letonia. „Nu vom permite ca societăţile noastre să fie divizate”, a asigurat ea, adăugând, referitor la un posibil embargo asupra importurilor de combustibil fosil rusesc, că Germania face „eforturi uriaşe pentru a depăşi dependenţa fatală de energia rusă”.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.