Rusia solicită NATO oficial RETRAGEREA trupelor din România și Bulgaria. Duma de Stat votează INDEPENDENȚA regiunilor din estul Ucrainei

Rusia caută să obţină plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, ca parte a propunerilor sale de securitate, a relatat vineri agenţia de presă rusă RIA, citată de Reuters. Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997. Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE rus.

În context, președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă se întâlnesc, astăzi, de la ora 13.00, la Cotroceni, pentru a discuta despre situația de securitate din regiune, în contextul în care este iminentă o invazie a Rusiei în Ucraina.

Rusia trimite două batalioane de sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a se alătura exerciţiilor militare care vor avea loc luna viitoare. Forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile „Allied Resolve”, ce se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO. Ţările occidentale se tem că Rusia, care a concentrat deja zeci de mii de soldaţi lângă graniţa sa cu Ucraina, plănuieşte un nou asalt asupra unei ţări pe care a invadat-o deja în 2014.

Moscova neagă că ar avea asemenea intenţii şi la rândul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice.

Lituania susţine că această concentrare de trupe ruse este o ameninţare pentru securitatea sa. „În situaţia actuală, considerăm intrarea forţelor militare ruse în Belarus nu doar un factor destabilizator pentru situaţia securităţii, ci chiar o ameninţare directă mai mare pentru Lituania”, a scris ministrul apărării lituanian Arvydas Anusauskas, miercuri, pe Facebook.

Ministerul Apărării rus a menţionat că două batalioane S-400, care includ fiecare câte opt sisteme de rachete sol-aer, au început să fie deplasate cu trenul dinspre Extremul Orient rus către Belarus, potrivit Interfax. La exerciţiile din Belarus vor participa, de asemenea, 12 avioane de vânătoare Su-35 şi un sistem de rachete Pantsir din cadrul forţelor militare ruse.

Blinken și Lavrov se întâlnesc la Geneva

Înalți diplomați din Rusia și Statele Unite urmează să se întâlnească vineri în Elveția pentru a discuta despre tensiunile tot mai mari în privința Ucrainei. Întâlnirea vine după o ală serie de întrevederi între oficiali de ambele părți din ultima săptămână, care nu a produs însă niciun rezultat, relatează Reuters. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a sosit la Geneva pentru discuții cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, după o vizită în mai multe țări europene, menită să consolideze angajamentele aliaților americani de a sancționa Rusia dacă aceasta va face o invazie în Ucraina.

Speranțele Washingtonului de a construi un front de opoziție față de Moscova au fost complicate de o declarație a președintelui american Joe Biden, care a estimat că Rusia va „intra” în Ucraina și a avetizat că Moscova va plăti scump acest lucru. Rusia a masat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, iar statele occidentale se tem că Moscova plănuiește un nou asalt asupra unei țări pe care a invadat-o în 2014 pentru a anexa peninsula Crimeea. Rusia neagă că plănuiește un atac, dar spune că ar putea lua măsuri militare nespecificate dacă nu îi este îndeplinită o listă de cereri, inclusiv o promisiune din partea NATO de a nu integra Ucraina.

Întrebat despre declarația lui Biden, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia a primit avertismente similare de cel puțin o lună.

„Credem că acestea nu contribuie în niciun fel la dezamorsarea tensiunii care a apărut acum în Europa și, mai mult, pot contribui la destabilizarea situației”, a adăugat Peskov.

Miercuri, la Kiev, Blinken a încercat să dea asigurări Ucrainei în privința sprijinului acordat de Statele Unite. Blinken, înainte de a se întâlni joi la Berlin cu oficiali germani, francezi și britanici, a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o invazie iminentă. Adjunctul lui Blinken, Wendy Sherman, și adjunctul lui Lavrov, Serghei Ryabkov, s-au întâlnit de asemenea la Geneva săptămâna trecută, unde ambele părți au expus poziții aparent ireconciliabile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adrest joi pe Twitter „marilor puteri” amintindu-le că nu există incursiuni minore și țări mici, „la fel cum nu există victime minore și durere mică din cauza pierderii celor dragi”.

Parlamentul Rusiei propune recunoașterea independenței regiunilor pro-ruse Donețk și Lugansk

Parlamentul Rusiei va începe săptămâna viitoare consultări dacă să inițieze un apel către președintela Vladimir Putin de a recunoaște două regiuni pro-ruse din estul Ucrainei – Donețk și Lugansk – ca state independente, a declarat vineri președintele Dumei de Stat, potrivit Reuters. Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului Rusiei), a făcut anunțul înaintea discuțiilor de la Geneva între șefii diplomațiilor SUA și și Rusiei pe marginea tensiunilor privind Ucraina.

Recunoașterea formală a autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk în regiunea Donbas, estul Ucrainei, este privită ca posibil pas pe care Putin l-ar putea face dacă nu reușește să obțină garanțiile de securitate pe care le cere Occidentului. Într-un mesaj postat pe rețeaua Telegram, Viaceslav Volodin a afirmat că s-a luat decizia de a examina draftul unei rezoluții înaintate miercuri de 11 parlamentari – inclusiv liderul Partidului Comunist, Ghenadi Ziuganov -, care arată că Rusia trebuie să recunoască cele două regiuni ca independente pentru a proteja rezidenții lor de amenințări externe. Volodin a mai spus că partidul de guvernământ Rusia Unită este îngrijorat de siguranța rușilor care trăiesc în cele două regiuni. Rusia a eliberat peste 600.000 de pașapoarte rusești rezidenșilor din aceste regiuni, începând din 2014.

„Chestiunea care ni s-a prezentat pentru a fi examinată este foarte serioasă”, a mai spus Volodin.

Ca atare, este corect ca săptămâna viitoare propunerea să fie discutată de liderii principalelor partide reprezentate în parlament, iar apoi de conducerea Dumei de Stat, care va stabili calendarul de urmat, a mai precizat Volodin.

„Constatăm că președintele (ucrainean) Zelenski ignoră acordul (de pace) de la Minsk. NATO vrea să ocupe Ucraina. Ambele se pot transforma într-o tragedie. Trebuie să nu lăsăm să se întâmple asta”, a afirmat Volodin.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că este dispus să poarte discuții cu Rusia, în timp ce liderii occidentali au arătat clar că nu există perspective ca Ucraina să adere la NATO într-un viitor apropiat.

PE ACELAȘI SUBIECT: