Rusia se RETRAGE din Crimeea și AVERTIZEAZĂ România. Aurescu (MAE): „NU schimbă cu absolut nimic necesitatea de a găsi soluții de dezescaladare”

Anunțul Rusiei privind retragerea trupelor de la granița cu Ucraina nu schimbă cu absolut nimic necesitatea de a continua analiza asupra cauzelor care au dus la această situație foarte tensionată, a declarat vineri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință de presă comună, la București, cu omologii săi din Polonia și Turcia. La București a început vineri o reuniune a Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor de Externe din Polonia, România și Turcia, iar în declarația comună susținută la finalul discuțiilor Bogdan Aurescu a spus că reuniunea nu putea să aibă loc într-un moment mai bun, având în vedere „situaţia îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre”. La reuniunea trilaterală au participat în premieră și miniștrii de externe din Ucraina și Georgia.

„În contextul masării de trupe militare ale Rusiei, am discutat deja în cursul serii de ieri, în detaliu, recentele evoluţii de securitate îngrijorătoare din Ucraina şi din jurul acesteia, precum şi perspectivele de evoluţii ulterioare. De asemenea, măsuri pentru dezescaladare şi detensionare, inclusiv cum putem sprijini concret Ucraina. Anunţul de ieri cu privire la retragerea trupelor ruse, care este evoluţie în direcţia bună, nu schimbă cu absolut nimic necesitatea de a continua analiza asupra cauzelor care au dus la această situaţie foarte tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare”, a spus Aurescu, în conferința de presă susținută alături de miniștrii de Externe din Polonia și Turcia.

El a afirmat că, având în vedere propunerea pe care preşedintele Klaus Iohannis a făcut-o joi, în cursul întâlnirii cu cei trei miniştri de Externe, aceştia au căzut de acord să propună colegilor lor de la Apărare să se întâlnească într-un format trilateral similar, pentru a întări şi mai mult cooperarea în domeniul securităţii. O altă temă abordată a fost cea legată de agenda NATO. Aurescu a afirmat că sunt şi rămân esenţiale contribuţiile operaţionale şi conceptuale ale României, Poloniei şi Turciei la acţiunile NATO în regiune, iar Summit-ul NATO din iunie va fi o etapă foarte importantă în evoluţia Alianţei.

„(Am susținut .n.r.) Importanţa continuării consolidării pe mai departe a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic, inclusiv în sudul său, mai ales în lumina evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre şi, în general, în lumina consolidării progresive din ultimii ani a prezenţei militare ruse în regiune. De asemenea, am susţinut consolidarea acţiunii NATO în promovarea rezilienţei şi inovării, am evidenţiat Centrul euroatlantic pentru rezilienţă pe care România îl înfiinţează şi pe care o să-l operaţionalizăm în lunile următoare. Am invitat atât Polonia, cât şi Turcia să participe alături de noi, de asemenea, şi alţi aliaţi şi parteneri, la dezvoltarea acestui Centru. Am accentuat importanţa deosebită pe care România o atribuie procesului de reflecţie strategică NATO 2030 şi am apreciat în acest sens activitatea secretarului general al NATO. Ne dorim un nou concept strategic al NATO care să reflecte realităţile actuale”, a precizat Aurescu.

Ministerul rus al Apărării a anunţat vineri că a început retragerea trupelor mobilizate în ultimul timp în Crimeea şi în zonele de la frontiera cu Ucraina spre bazele lor permanente, după participarea acestora la exerciţii militare, a relatat agenţia de presă oficială rusă TASS, citată de Reuters.

„În prezent, unităţile şi grupările noastre militare se îndreaptă spre liniile feroviare de încărcare în vagoane şi aerodromuri, nave de desant, platforme feroviare şi avioane militare de marfă”, a indicat ministerul, citat de agenţia de presă RIA Novosti.

Aceasta retragere a început în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014, a doua zi după exerciţii care au reunit aproximativ 10.000 de militari în aceasta regiune, potrivit Interfax. Totuși, potrivit unui oficial al Uniunii Europene, Rusia a masat peste 100.000 de soldați în apropierea frontierei. Nu este clar dacă ordinul de retragere implică toate forțele mobilizate. 

La 23 aprilie, forţele Districtului militar Sud şi forţele aeropurtate care au participat la manevrele de verificare surpriză au început să revină la bazele lor permanente”, conform ministerului.

Prezent joi la exerciţiile desfăşurate în Crimeea, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunţat retragerea – de la 23 aprilie până la 1 mai – a zeci de mii de militari desfăşuraţi în peninsulă şi în vestul Rusiei, la frontiera cu Ucraina, pentru ceea ce el a numit exerciţii surpriză pentru verificarea capacităţii de pregătire a forţelor ruse.  Prezenţa unor efective atât de mari de soldaţi ruşi în apropierea Ucrainei, care luptă din 2014 împotriva rebelilor separatişti proruşi în Donbas, estul ţării, a alimentat tensiuni între Moscova, Kiev şi Occident în ultimele săptămâni. Ucraina a suspectat Moscova de pregătirea unei invazii. Rusia a dezminţit, asigurând că manevrele sale nu sunt „ameninţătoare”, ci reprezintă un răspuns la exerciţiile NATO în Europa şi provocări ucrainene. Prin ordinul de revenire a trupelor sale la bazele lor permanente din zona de graniţă cu Ucraina, Moscova aparent pune capăt episodului cu mobilizarea a zeci de mii de soldaţi la frontiera ruso-ucraineană, conform agenţiilor de presă citate.

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat vineri că retragerea forţelor armate ruse de la graniţa cu ţara sa ar putea reduce tensiunile, dar că doar această măsură nu va stopa escaladarea sau conflictul în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, transmite Reuters. Într-un comunicat de presă, Kuleba le-a cerut totodată partenerilor occidentali ai Ucrainei să continue să monitorizeze îndeaproape situaţia şi să ia măsuri eficiente de descurajare a Rusiei. Ministerul rus al Apărării a anunţat vineri că a început retragerea trupelor mobilizate în ultimul timp în Crimeea şi în zonele de la frontiera cu Ucraina spre bazele lor permanente, după participarea acestora la exerciţii militare.

Rusia avertizează România: Cu excepția în care ea ar fi implicată într-un fel de aventură militară concepută de capetele fierbinți din sediul NATO

Valery Kuzmin, ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, a vorbit despre evenimentele din Ucraina, tensiunile din regiunea Marea Neagră, dar și despre relațiile româno-ruse. Oficialul susține că nu există niciun motiv pentru care România să se îngrijoreze de situația din estul Ucrainei, cu excepția cazului în care, „din propria voință sau a aliaților săi strategici”, ea ar fi implicată într-un fel de – cităm din ambasadorul Rusiei – „aventură militară concepută de ‘capetele fierbinți’ din sediul NATO”.

Privind evenimentele din Ucraina și tensiunile din regiunea Mării Negre. Din păcate, cea mai vizibilă manifestare a cursului anti-rus al Washingtonului este izbucnire de tensiuni internaționale în diferite regiuni ale lumii. La urma urmei, Statele Unite au fost cele care, în mod deschis, fără să se ascundă, în 2014 au organizat, finanțat și gestionat activitatea „eroilor Maidanului”, – o violentă lovitură de stat în Ucraina. Scopurile proclamate la Maidan – dușmănia cu Rusia și aderarea la NATO, interzicerea completă a limbii ruse în țară, glorificarea complicilor ucraineni ai Germaniei naziste etc. – au fost respinse de locuitorii din Crimeea, care au votat pașnic și într-o atmosferă democratică pentru reunificarea cu Rusia. În același timp, aceste obiective au fost inacceptabile și pentru locuitorii din regiunile Donețk și Lugansk, care, în fața amenințării represaliilor de la Kiev, au fost obligați să ia armele. În acest sens, nu există niciun conflict la granița dintre Rusia și Ucraina: un conflict civil se desfășoară în interiorul statului ucrainean de mai bine de 7 ani care a luat deja aproximativ 15 mii, iar potrivit unor estimări peste 50 de mii de vieți. În ultimă vreme, tocmai Kievul stârnește tensiuni pe linia de contact cu Republicii Populare Donețk și Lugansk: Misiunea Specială de Monitorizare din cadrul OSCE numai în luna martie a înregistrat transferul de arme grele care sunt interzise de Acordurile de la Minsk (aproximativ 300 de unități de artilerie și tancuri de calibru mare) în regiunea menționată. Bombardarea cartierelor pașnice din orașele și satele din Donețk de către forțele armate ucrainene s-a intensificat brusc. Civilii mor aproape în fiecare zi: copii, femei, bătrâni. Conducerea Rusiei a subliniat în repetate rânduri că nu va permite masacrul populației civile din Donbass de către neo-naziștii de la Kiev. Iar această poziție se bucură de sprijinul majorității covârșitoare a rușilor, mai ales că aproximativ 500 de mii de locuitori ai Republicilor Populare Donețk și Lugansk au făcut o alegere liberă în favoarea cetățeniei ruse și au primit pașapoarte rusești. Pe scurt, nu există niciun motiv pentru care România să se îngrijoreze de situația din estul Ucrainei, desigur, cu excepția cazului în care, din propria voință sau a aliaților săi strategici, ea ar fi implicată într-un fel de aventură militară concepută de „capetele fierbinți” din sediul NATO. Rusia și România, într-adevăr, au multe în comun. După cum menționa remarcabilul diplomat român N.Titulescu, „prietenia româno-rusă este înrădăcinată în istoria …”. În cartea sa „Politica externă a României” el a scris: „Istoria arată că Rusia a fost întotdeauna aliatul, iar nu dușmanul României”. Vor fi oameni care vor spune că a fost cu mult timp în urmă: N. Titulescu, spun ei, a murit înainte de al Doilea Război Mondial. Drept răspuns, aș cita un singur fapt, deși există multe astfel de fapte. Tocmai URSS a adăugat în 1944 în textul acordului de armistițiu între puterile aliate, adică Națiunile Unite, și România (care, permiteți-mi să vă reamintesc, luptase împotriva Uniunii Sovietice timp de 3 ani de partea Germaniei naziste) o frază despre revenirea Transilvaniei sub controlul României. Deja la începutul secolului XXI, când perspectiva aderării României la NATO a devenit destul de evidentă, Rusia a semnat în 2003 cu acesta Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare, mizând pe păstrarea și dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate reciproc avantajoase. În afară de politică, există și legături economice destul de voluminoase ca și rudenie spirituală datorită apartenenței la Ortodoxia mondială, tradițiile îndelungate ale relațiilor culturale și umanitare și multe altele. În același timp, sunt nevoit să recunosc că, în calitate de catolic care dorea să fie mai catolic decât Papa, România își interpretează obligațiile de coaliție în cadrul NATO într-un mod deosebit. Astfel, în formula NATO, care este foarte controversată din punctul nostru de vedere – „descurajare și menținerea dialogului cu Rusia” – accentul se pune pe prima parte. Cu toate acestea, Rusia își confirmă invariabil disponibilitatea pentru un dialog bazat pe respect reciproc. În același timp, subliniem că un dialog „dintr-o poziție de forță”, în limbajul ultimatumurilor, pentru noi ca stat suveran și autosuficient este cu siguranță inacceptabil. Înțelegem îngrijorarea multor români cu privire la situația tensionată dintre Washington și Moscova. Trebuie să spun că vinovatul în degradarea fără precedent a relațiilor ruso-americane a fost noua administrație a Casei Albe condusă de președintele J.Biden. Motivele sunt aceleași: încrederea că se poate vorbi cu Rusia dintr-o poziție de forță, căutând să-i „schimbe comportamentul”, contrar propriilor sale interese naționale legitime. O astfel de politică este complet lipsită de perspectivă și își demonstrează ineficiența de mai bine de două decenii. Permiteți-mi să vă dau un exemplu. Rusia este destul de activă în comerțul cu România la capitolul resurselor energetice, iar pe o scară paneuropeană mai largă de mai multe decenii Rusia a dobândit după merit o reputație de partener de încredere în acest domeniu. Astă este motivul care provoacă nemulțumiri deosebite la Washington, care încearcă să impună europenilor gazul de șist lichefiat mult mai scump și, în acest scop, ar dori să împiedice finalizarea construcției gazoductului Nord Stream 2 în Marea Baltică. Trebuie să-i dezamăgesc pe strategii de la Washington, Rusia deja furnizează peste 20 de milioane de tone de gaz natural lichefiat pe piața europeană, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din consumul de gaze în Uniunea Europeană, la un preț foarte competitiv. Companiile noastre sunt capabile și intenționează să mărească volumul de livrări”, a spus Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București.

Anunţul Rusiei privind ordinul ca trupele sale să revină în bazele lor permanente începând de vineri este important, a afirmat un reprezentant al NATO, care a precizat însă că Alianţa Nord-Atlantică va rămâne vigilentă, relatează Reuters şi AFP.

Orice măsuri către detensionare luate de Rusia ar fi importante şi ar fi trebuit luate de mult timp. NATO rămâne vigilentă şi noi vom continua să îi cerem Rusiei să-şi retragă toate forţele de pe teritoriul ucrainean”, a afirmat demnitarul aliat. El a calificat drept nejustificată mobilizarea militară rusă în interiorul şi în jurul Ucrainei. Anterior în cursul zilei de joi, statele membre ale NATO au denunţat „acţiunile destabilizatoare” ale Rusiei în unele ţări ale Alianţei, dar nu au anunţat măsuri concrete în sprijinul Republicii Cehe, care lansase un apel la o „acțiune colectivă” cu expulzări de diplomaţi ruşi.

Aliaţii îşi exprimă profunda preocupare privind acţiunile destabilizatoare ale Rusiei care continuă în întreaga zonă euroatlantică şi în special pe teritoriul Alianţei, precum şi deplina lor solidaritate cu Republica Cehă”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat după o reuniune cu şeful diplomaţiei cehe.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *