Rusia o să IA FOC: Suedia și Finlanda participă la întâlnirea miniștrilor de externe din cadrul NATO

Suedia și Finlanda participă sâmbătă la Berlin la o reuniune informală a miniștrilor de externe din cadrul NATO, anunță BBC. Deși nu sunt membre ale alianței, se așteaptă ca Suedia și Finlanda să solicite statutul de membru ca răspuns la invazia Ucrainei și, prin urmare, au fost invitate să participe la reuniune. Aderarea ar pune capăt unor decenii de neutralitate ale Suediei și Finlandei, care datează din timpul Războiului Rece.

Turcia, un alt membru NATO, participă, de asemenea, la reuniunea de sâmbătă. Turcia a devenit vineri singurul stat membru care și-a exprimat opoziția față de potențiala aderare a Suediei sau Finlandei. Aderarea Finlandei la NATO va fi o „ameninţare evidentă” pentru Rusia, a reacţionat Administraţia Vladimir Putin. Suedia şi Finlanda urmează să discute sâmbătă cu Turcia, la Berlin, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a expimat ostilitatea faţă de intrarea celor două ţări în NATO, un risc de blocare a acestui proces, care necesită o unanimitate a statelor membre, relatează AFP.

Ministrul suedez de Externe Ann Linde declară AFP că „va avea ocazia să discute” despre o eventuală candidatură suedeză la aderarea la NATO cu omologul său turc, în cadrul unei reuniuni informale a miniştrilor de Externe ai statelor membre NATO, la care sunt invitate atât Suedia, cât şi Finlanda. Multe dintre cele 30 de state membre NATO şi-au exprimat în mod public susţinerea puternică a aderării Suediei şi Finlandei, subliniază ea.

Guvernul turc nu ne-a adresat acest tip de mesaj în mod direct”, precizează Ann Linde.

Într-o conferinţăă de presă, la Helsinki, în acelaşi moment, şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto şi-a exprimat intenţia de a „continua discuţia” cu ministrul turc Mevlut Cavusoglu. „Cred că avem nevoie de răbdare în aceste procese şi că acest lucru nu are loc într-o singură zi (…). Să luăm lucrurile la pas”, a declarat el. Pekka Haavisto a subliniat că Finlanda nu şi-a anunţat încă, în mod oficial, candidatura în vederea unei aderări la NATO.

O unanimitate este necesară în vederea primirii unui nou membru în Alianţă, ceea ce pune Turcia în poziţia de a bloca canddaturile celor două ţări nordice, aşteptate în zilele următoare. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat vineri ostilitatea faţă de aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi poate bloca acest proces.

Noi n-avem un aviz pozitiv”, a declarat Erdogan, precizând că el „nu vrea să vadă repetându-se aceeaşi greşeală ca cea comisă la aderarea Greciei”. „Urmărim în prezent evoluţiile privind Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, pentru că ei au făcut o greşeală, la NATO, în privinţa Greciei, înainte, împotriva Turciei”, a declarat Erdogan vineri, la ieşirea de la rugăciune, la Istanbul. „Noi nu vrem să comitem o a doua greşeală”, a subliniat el.

Recep Tayyip Erdogan a reproşat, de asemenea, Stochkholmului şi Helsinki faptul că servesc drept „adăpost teroriştilor din PKK”, Partidul Mincitorilor din Kurdistan, clasat drept organizaţie teroristă în Turcia, dar şi în Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite. Această declaraţie răceşte procesul susţinut până în prezent de majoritatea statelor membre NATO şi de către secretarul general al Alianţei Jens Stoltenberg, pregătit să primească Finlanda şi Suedia „cu braţele deschise”. După ce o ţară terţă decide să adere, statele membre NATO acceptă în unanimitate să o invite să adere.

Finlanda şi-a exprimat deja încrederea în susţinerea turcă. Preşedintele finlandez Sauli Niinistö aprecia, într-un mesaj postat pe Twitter la începutul lui aprilie, după ce a discutat cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, că „Turcia susţine obiectivele Finlandei”. Candidatura finlandeză, apărată de către preşedinte şi premierul finlandezi, urmează să fie anunţată în mod oficial de tandemul executiv duminică, în urma unei reuniuni a Consiliului guvernamental.

Vineri, un raport oficial suedez a deschis calea aderării Suediei la NATO, multiplicând concluziile favorabile înaintea deciziei acestei ţări nordice şia vecinului său finlandez, prevăzută în zilele următoare.

Moscova a denunţat în avans o decizie care „cu siguranţă” va constitui o ameninţare la adresa Rusiei şi care va avea„consecinţe (…) asupra arhitecturii securităţii europene în ansamblul său”.

Ankara a făcut totul pentru a menţine, de la începutul crizei şi apoi invaziei ruse a Ucrainei, relaţii bune cu cele două ţări, de care economia turcă depinde puternic, în pofida faptului că furnizează drone de luptă Kievului. Ea a găzduit în două rânduri, în martie, la Antalya (sud) şi apoi la Istanbul, negocieri între cei doi beligeranţi.

Această atitudine „riscă să facă Turcia să apară în interiorul NATO ca o ţară prorusă, aşa cum este Ungaria în Uniunea Europeană”, declară AFP un analist de la Washington Institute, Soner Cagaptay. „Motivele sale poate că sunt legitime, dar acest lucru riscă să deterioreze imaginea Ankarei în NATO”, apreciază el, adăugând că aceste obiecţii „ar fi trebuit să fie negociate cu uşile închise”.

După decenii în care au rămas în afara unor alianţe militare, Helsinki şi Stockholmul, amândouă nealiniate, sunt pregătite să-şi anunţe în mod oficial candidatura la aderarea la NATO, o consecinţă directă a invaziei Ucrainei de către Rusia. Potrivit ultimeloor sondaje, jumătate dintre cei zece milioane de suedezi sunt în favoarea unei ntrări în Alianţă, un procent care creşte la două treimi în cazul în care aderă şi Finlanda. În Finlanda, peste trei sferturi dintre cei 5,5 milioane de locuitori ai ţării vor să intre sub „umbrela” Alianţei.

Ministrul turc de Externe Mevlüt Çavusoglu urmează să participe în acest weekend, sâmbătă şi suminică, la Berlin, la o reuniune informală a omologilor săi din NATO. Obiectivul acestei reuniuni este să evalueze „afacerile în curs” în NATO. Perspectiva unui posibil veto turc faţă de extinderea NATO în Europa de Nord se va afla, fără îndoială, pe masa de lucru.

Discuții despre aderarea la NATO – Joe Biden a vorbit la telefon cu premierul Suedei şi preşedintele Finlandei după anunțul Turciei

Preşedintele american Joe Biden a discutat telefonic vineri cu prim-ministrul suedez Magdalena Andersson şi cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto timp de peste jumătate de oră, a anunţat Casa Albă, în contextul în care Turcia a ameninţat să blocheze aderarea celor două ţări la NATO, relatează AFP. Preşedintele finlandez a postat pe Twitter că „a expus următoarele etape pe care trebuie să le parcurgă Finlanda în vederea unei aderări” la Alianţa Nord-Atlantică şi a adăugat că ţara sa este „profund recunoscătoare SUA pentru susţinerea lor necesară”.

Turcia a ameninţat vineri să blocheze aderarea celor două ţări la NATO, care nu pot fi primite decât în urma unui vot în unanimitate al membrilor existenţi. Asta aruncă o îndoială asupra acestui proces sprijinit până acum de majoritatea membrilor NATO, între care SUA, şi de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, care s-a declarat gata să le primească „cu braţele deschise”. După decenii în afara unor alianţe militare, Finlanda şi Suedia, ambele nealiniate, sunt gata să-şi anunţe oficial candidatura la NATO, consecinţă directă a invaziei ruse din Ucraina.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a repetat joi că Washingtonul ar susţine o cerere de aderare a Suediei şi Finlandei. Ea a subliniat de altfel că „chiar fără să fie membre NATO, armatele noastre lucrează împreună de ani de zile. Suntem siguri că vom găsi mijloacele (…) de a răspunde preocupărilor pe care cele două ţări le-ar putea avea” în perioada care precede o aderare oficială.

Tot vineri, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi afacerile eurasiatice, Karen Donfried, a declarat că SUA fac demersuri pentru a clarifica poziţia Turciei faţă de posibila aderare a Suediei şi Finlandei la NATO, relatează Reuters. Într-o teleconferinţă cu jurnalişti, Karen Donfried a spus că subiectul va fi discutat la reuniunea ministerială informală a NATO din cursul weekendului de la Berlin.

Washingtonul „lucrează pentru a clarifica poziţia Turciei”, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va bloca aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a afirmat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, notează AFP. Aderarea viitoare a acestor două ţări a primit „un sprijin larg” din partea altor membri ai Alianţei Atlantice, a subliniat ea. Statele Unite caută „să înţeleagă mai bine poziţia Turciei”, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, afirmând că ţara este „un aliat valoros al NATO” şi că „acest lucru nu s-a schimbat”.

Turcia „a fost implicată şi eficientă în încercarea de a stabili un dialog între Rusia şi Ucraina şi a oferit asistenţă Ucrainei”, a adăugat John Kirby. „Deci nu se schimbă nimic în ceea ce priveşte poziţia sa în alianţa NATO”, a continuat el.

Recep Tayyip Erdogan a spus nu vrea „să se repete aceeaşi eroare ca cea comisă prin aderarea Greciei”, un vecin cu care Turcia are istoric relaţii complicate. De asemenea, el a acuzat cele două ţări nordice că servesc drept refugiu pentru teroriştii din PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerată organizaţie teroristă de Ankara, dar şi de Uniunea Europeană şi Statele Unite. Pentru unii analişti, Turcia ar putea căuta să profite de un avantaj tactic pentru a obţine o contrapartidă de la membrii Alianţei.

Ankara doreşte mai ales să achiziţioneze avioane de luptă americane F-16, precum şi piesele de schimb necesare pentru întreţinerea şi modernizarea aparatelor F-16 pe care le are deja. Iniţial, Turcia a comandat şi a plătit 1,4 miliarde de dolari pentru o comandă de avioane de luptă nedetectabil F-35, niciodată livrate. Contractul întreg a fost îngheţat de Statele Unite în 2019 după achiziţionarea de către Turcia a sistemului antirachetă rusesc S-400, perceput ca o ameninţare pentru F-35. Washingtonul a exclus atunci Turcia din acest program militar avansat, reaminteşte AFP.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.