Rusia: „NU retragem trupele! NATO să-şi ia CATRAFUSELE şi să se întoarcă la limitele din 1997!” Replica SUA: „Suntem pregătiți de orice scenariu”

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri într-o conferință de presă că Rusia se pregătește pentru orice evoluție a situației, în timp ce așteaptă un răspuns din partea Statelor Unite și NATO cu privire la garanțiile de securitate. De asemenea, Rusia și-a repetat cu fermitate cererea ca NATO să nu se extindă spre est, în ciuda respingerii de către Alianță a acestei cereri. Totodată, șeful diplomației de la Moscova a declarat cu o zi înainte că Rusia nu-și va retrage în cazarmă trupele desfășurate în apropierea frontierei cu Ucraina.

Federația Rusă nu este pregătită să aştepte pentru totdeauna ca SUA şi NATO să răspundă cererilor sale de securitate şi doreşte un răspuns scris detaliat pentru fiecare propunere exprimată la negocieri”, declarat Lavrov.

În cadrul conferinței anuale de presă, șeful diplomației de la Moscova a spus că președintele Vladimir Putin ar putea lua o decizie privind situația de la frontiera cu Ucraina odată ce Moscova va primi un răspuns concret și detaliat privind propunerile și contra-propunerile sale din partea Occidentului. Totodată, ministrul rus de externe a mai punctat că Moscova are motive să creadă că Statele Unite și NATO ar putea începe să-și consolideze forțele armate în apropierea Rusiei, în următoarele luni, folosind tensiunile de la frontiera cu Ucrainei drept pretext, transmite Reuters. Lavrov a spus că Rusia dorește ca conflictul privind securitatea în Europa să fie rezolvat prin respect reciproc și echilibru de interese. De asemenea, acesta a mai spus că „Moscova are diverse opțiuni de răspuns dacă Occidentul respinge propunerile de securitate ale Rusiei”.

Serghei Lavrov a descris vineri cererile Moscovei ca NATO să nu-și extindă și să nu desfășoare forțe în Ucraina și în alte țări ex-sovietice ca fiind esențiale pentru progresul eforturilor diplomatice de a dezamorsa tensiunile crescânde asupra Ucrainei. El a susținut că desfășurarea forțelor și a armelor NATO în apropierea granițelor Rusiei reprezintă o provocare de securitate care trebuie abordată imediat.

Am rămas fără răbdare. Am avut foarte multă, am așteptat un răspuns specific la propunerile noastre, acum e timpul ca lucrurile să se miște”, a spus Lavrov în cadrul conferinței de presă. „Occidentul a fost condus de orgoliu și a exacerbat tensiunile, încălcând obligațiile sale și bunul simț”.

Lavrov a spus că Rusia așteaptă ca Washington și NATO să ofere un răspuns scris la cererile sale până săptămâna viitoare, scrie Washington Post. 

Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA”, a subliniat oficialul rus. Totodată, Serghei Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit agenției ruse TASS.

Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Referitor la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă „vor permite UE să acţioneze în mod independent”, adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană „autonomă”. Totuşi, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este „absolut perfectă”. Declarațiile ministrului rus de externe au fost făcute în contextul în care discuțiile dintre Rusia și statele vestice au intrat într-un blocaj, săptămâna aceasta.

Pe fondul tensiunilor de la frontiera cu Federația Rusă și înaintea conferinției de la Moscova, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seara. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”. Autoritățile ucrainene au demarat o anchetă. 

De altfel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi seară că Moscova nu intenţionează să discute cu NATO sau cu SUA probleme legate de mişcările trupelor sale pe teritoriul Federaţiei Ruse şi nu va lua în considerare retragerea trupelor desfăşurate la graniţa cu Ucraina în cazarmă, aşa cum îndemnase subsecretarul de stat american, Wendy Sherman, la discuţiile ruso-americane din această săptămână. 
Nici nu se pune problema ca Rusia să ia în discuţie problema „de a readuce trupele în cazarmă”, a insistat Lavrov, adăugând că această solicitare a Washingtonului este „inacceptabilă”. 

Deja se cere nu doar retragerea unităţilor militare de la frontiera cu Ucraina, aşa cum în general se exprimă ei (occidentalii), ci retrimiterea lor în cazarmă, aşa cum a declarat în public Wendy Sherman la conferinţa de presă susţinută la finalul discuţiilor purtate luni cu delegaţia condusă de ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, la Geneva”, a afirmat Lavrov.

Cred că nici nu mai este nevoie să explicăm că astfel de cereri sunt absolut inacceptabile şi, desigur, nici nu le vom examina”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Referitor la reuniunea Consiliului Rusia-NATO, a doua rundă de discuţii dintre Moscova şi Occident la 12 ianuarie, ministrul rus de externe consideră că a fost o discuţie „profesionistă”, adoptând un ton puţin mai conciliant decât alţi reprezentanţi ai diplomaţiei ruse, precum adjunctul său Serghei Riabkov, conform jurnaliştilor de la postul de televiziune independent Dojdi. Despre Riabkov, media ruse au scris că acesta a devenit „vedeta diplomatică” a acestei săptămâni, mai ales prin declaraţiile sale exprimate într-un limbaj mai puţin diplomatic.

NATO ar trebui „să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997”, când cele mai multe dintre ţările din fostul lagăr sovietic nu aderaseră la Alianţă, declarase viceministrul rus într-un interviu acordat agenţiei oficiale ruse TASS înaintea convorbirilor cu delegaţia americană condusă de Wendy Sherman luni la Geneva. Alianţa Nord-Atlantică nu va mai putea „împinge” Rusia pe un plan secund în politica europeană şi internaţională, avertizase Riabkov în acelaşi interviu. El se referea la anul când a fost semnat Actul Fondator între Rusia şi NATO, care stipulează că părţile „nu se consideră adversari” şi creează „un mecanism de consultare, coordonare şi de acţiune comună”, documentul caracterizând, de fapt, stadiul relaţiilor dintre Rusia şi NATO din acel moment. De atunci însă raporturile dintre cele două părţi s-au deteriorat, îndeosebi după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, an în care s-au declanşat şi ostilităţile în estul Ucrainei, despre care Kievul susţine că au fost orchestrate de Kremlin.

După eşecul tuturor celor trei runde de discuţii dintre Moscova şi Occident din această săptămână – la nivel bilateral cu SUA, la Geneva (luni), în cadrul Consiliului NATO-Rusia (miercuri) şi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), joi, Serghei Riabkov a ameninţat că Moscova ar putea desfăşura „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela.

Pentru o detensionare a relaţiilor sale cu Occidentul, Rusia doreşte garanţii din partea Occidentului privind o încetare a extinderii NATO, în special spre Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare în ţările din Europa de Est. Moscova a anunţat vineri o inspecţie neprevăzută a pregătirii de luptă a trupelor sale din Extremul Orient şi a precizat că ele vor exersa mobilizarea în baze militare îndepărtate din Rusia pentru antrenamente. 

Exerciţiile vor permite evaluarea pregătirii trupelor de a desfăşura misiuni necesare după regrupări la distanţe mari de-a lungul teritoriului rus”, a explicat Ministerul Apărării.

Analişti de informaţii open-source ale serviciilor secrete văd de mai multe săptămâni în imagini de pe reţelele de socializare cum sunt transportate echipamente militare grele ruseşti, inclusiv cu trenul. Rusia a spus că are libertatea să decidă unde îşi mută trupele pe teritoriul său şi că acestea nu reprezintă nicio ameninţare externă.

SUA au avertizat că sunt „pregătite de orice scenariu” în privința Rusiei și că „vor da un răspuns ferm la orice fel de agresiune”, împreună cu aliaţii europeni. Conform consilierului președintelui Joe Biden, serviciile secrete americane consideră că Rusia „nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la o posibilă invazie” în ţara vecină, scrie Reuters.

După o întâlnire americano-rusă, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului. Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, din cauza dezacordurilor mari dintre cele două părți. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Cele trei runde de discuții diplomatice nu au oferit nicio soluție clară a conflictului dintre Occident și Rusia. „Vom reflecta şi ne vom consulta cu aliaţii şi partenerii noştri despre ceea ce vom face”, a spus Jake Sullivan, consilierul preşedintelui american Joe Biden pentru securitate naţională. În timp ce serviciile de informaţii americane apreciază, potrivit lui, că Rusia „nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la o posibilă invazie” în ţara vecină, consilierul preşedintelui Biden a dat asigurări că SUA sunt „pregătite pentru orice fel de scenariu”.

Suntem pregătiţi să facem progrese la masa negocierilor”, dar şi „să luăm măsuri necesare şi adecvate pentru a ne apăra aliaţii, a ne susţine partenerii şi a da un răspuns ferm la orice fel de agresiune”, la unison cu aliaţii europeni, a declarat a declarat Sullivan.

Occidentul acuză Rusia că a desfăşurat cel puţin 100.000 de soldaţi la frontiera cu Ucraina în vederea unei potenţiale invazii, însă Kremlinul dezminte această intenţie şi cere la rândul său ca NATO să-şi modifice postura pe care o consideră „ameninţătoare” la porţile sale.

Situaţia în regiune este periculoasă”, a avertizat joi secretarul general al OSCE, Helga Schmid, în deschiderea Consiliului permanent al Organizaţiei în capitala austriacă. „Este imperativ să găsim, pe cale diplomatică, o modalitatea de a opri escaladarea şi de a începe restabilirea încrederii, transparenţei şi cooperării”, a pledat ea. OSCE este „un loc unic pentru aceasta”, a insistat Helga Schmid, în timp ce Moscova privilegiază dialogul bilateral cu Washingtonul, întrucât consideră că ţările europene s-ar afla într-o poziţie de „subordonare” faţă de SUA, după cum scrie presa rusă.

Polonia, care a preluat la începutul acestui an preşedinţia anuală, prin rotaţie, a OSCE de la Suedia, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, la fel ca alte ţări din Europa de Est, aflate odinioară sub autoritatea Moscovei, notează AFP.

Se pare că riscul unui război în zona OSCE nu a fost niciodată într-atât de ridicat în cursul ultimilor 30 de ani”, a avertizat ministrul de externe polonez Zbigniew Rau. Este „o provocare majoră pentru această organizaţie, al cărei scop este tocmai acela de a ţine războiul departe de Europa”, a adăugat el.

În aceeaşi ordine de idei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că dialogul este „absolut esenţial” pentru a „evita orice formă de confruntare care ar fi un dezastru pentru Europa şi lumea” întreagă. „Nu poate fi nici vorba de a negocia sub presiune”, a avertizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în timp ce ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, a spus că „respinge cu fermitate şantajul”, adăugând că „atacurile şi ameninţările nu dau niciodată roade”.

Confruntat cu atitudinea glacială a Occidentului faţă de cererile Kremlinului, care vrea în special garanţii că Alianţa Nord-Atlantică îşi va închide porţile în faţa noilor candidaţi la aderare din Europa de Est, cum ar fi Ucraina, reprezentantul Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici, a denunţat „absenţa unui răspuns adecvat”.Totul s-a concentrat pe îngrijorările lor faţă de aşa-zisul comportament agresiv al Rusiei”, a spus oficialul rus în finalul reuniunii de la Viena. „Este clar o dezamăgire„, a adăugat el.

Pe teren, condiţiile s-au deteriorat pentru observatorii OSCE în zonele controlate de către separatiştii proruşi în estul Ucrainei, a deplâns situaţia Michael Carpenter, declarându-se „extrem de îngrijorat” de ceea ce se petrece.

Din 2014, OSCE este mandatată să verifice respectarea acordurilor de pace de la Minsk în regiunile Lugansk şi Doneţk, unde o bună parte din teritoriu se află sub controlul miliţiilor separatiste susţinute de Moscova. Agenţiile de informaţii americane nu exclud că Rusia ar putea opta „pentru fabricarea unui pretext pentru o invazie, inclusiv prin activităţi de sabotaj şi operaţiuni informaţionale, acuzând Ucraina că pregăteşte un atac iminent împotriva forţelor ruse din estul Ucrainei”, a avertizat joi seara Jake Sullivan, citat de Reuters.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *