Rusia LIMITEAZĂ navigaţia în mai multe zone din Marea Neagră și EXPULZEAZĂ zece diplomați americani

Rusia a anunțat suspendarea navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, potrivit Ministerului Apărării rus, informează vineri AFP. Restricția este valabilă până în octombrie. Ucraina acuză că i se încalcă „drepturile suverane”.

Din 24 aprilie orele 21:00 până pe 31 octombrie 21:00 trecerea prin apele teritoriale ale Federaţiei Ruse pentru navele militare şi alte nave oficiale străine va fi suspendată“, a anunţat Direcţia pentru navigaţie a Ministerului rus al Apărării, potrivit RIA Novosti.

Restricția vizează trei zone: extremitatea vestică a Crimeei, cea de la sud de Sevastopol până la Hurzuf şi un „dreptunghi” din largul peninsulei Kerci, lângă parcul natural Opukski. Această din urmă zonă este cea mai controversată, pentru că este în apropiere de strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră cu Marea Azov şi care este una de importanţă crucială pentru exporturile de cereale sau de oţel produse în Ucraina. În această zonă au avut loc ciocniri în trecut, cum s-a întâmplat în 2018, când Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene. Kievul şi Occidentul au acuzat atunci Rusia că împiedică deliberat navigaţia navelor comerciale prin strâmtoarea Kerci, Moscova revendicând controlul asupra ei în urma anexării Peninsulei Crimeea.

Rusia a construit cu mari costuri un pod deasupra strâmtorii Kerci, pentru a lega teritoriul său de peninsula anexată. Ministerul ucrainean de Externe a criticat restricţiile de navigaţie decise de Rusia, denunţând încă de joi, înainte ca zonele vizate să fie cunoscute, „o uzurpare a drepturilor suverane ale Ucrainei”.

În virtutea Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării, „Rusia nu trebuie nici să împiedice, nici să jeneze transportul prin strâmtoare în direcţia porturilor de la Marea Azov”, a subliniat MAE ucrainean.

Tensiunile ruso-ucrainene cresc în intensitate de mai multe săptămâni. Guvernul ucrainean se teme că Moscova caută să provoace un casus belli (motiv de război), pentru a încerca să justifice o operaţiune armată, în timp ce Rusia acuză Kievul că pregăteşte o ofensivă împotriva separatiştilor proruşi în estul Ucrainei.

Expulzări de diplomați

Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri, expulzarea a zece diplomaţi americani, ca reacţie la sancţiunile Washingtonului, care includ expulzarea a zece diplomaţi ruşi. Totodată, Moscova urmează să pună capăt activităţii pe care o desfăşoară în Rusia fonduri americane şi ONG-uri care se amestecă în afacerile interne ale Rusiei, anunță ministrul rus de Externe.

„Statele Unite ne-au transmis o listă cu numele a zece diplomaţi care trebuie să părăsească Statele Unite. Reacţionăm printr-o decizie similară. Cerem ca zece diplomaţi americani să părăsească Rusia”, a declarat vineri după-amiază Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de agenţiile de presă Tass şi RIA Novosti.

Printre diplomații americani expulzați de Rusia se numără directorul FBI, Christopher Wray, șefa serviciilor de informații, Avril Haines, procurorul general al SUA, Merrick Garland și secretarul pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas. Administraţia de la Moscova a adoptat şi măsuri de reciprocitate în privinţa deplasărilor anuale pe care le pot efectua angajaţii misiunilor diplomatice.

Ministrul rus de Externe a adăugat că Moscova examinează în plus posibile măsuri „dureroase” împotriva unor afaceri americane în Rusia. De asemenea, Moscova urmează să pună capăt activităţii pe care o desfăşoară în Rusia fonduri americane şi ONG-uri care se amestecă în afacerile interne ale Rusiei, a mai precizat Lavrov. Totodată, Lavrov a anunţat şi expulzarea a trei diplomaţi polonezi, tot ca măsură reciprocă de răspuns, după ce Polonia a declarat trei diplomaţi ruşi persona non grata, în semn de solidaritate cu măsurile luate de americani. Decizia vine la o zi după ce Statele Unite au anunţat o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei. Administraţia de la Kremlin anunțase încă de joi o ripostă sancţiunile impuse de Statele Unite, când l-a convocat pentru o „discuţie dură” pe ambasadorul american la Moscova, John Sullivan.

Un astel de comportament agresiv va primi, fără dubiu, o ripostă determinată, reacţia la sancţiuni este inevitabilă. Washingtonul trebuie să conştientizeze că vor exista efecte ale degradării relaţiilor bilaterale. Statele Unite poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă”, a subliniat Maria Zaharova.

Este vorba despre o ripostă la giganticul atac cibernetic din 2020 care a utilizat drept vector SolarWinds, un editor american de software căruia i-a fost piratat un produs pentru introducerea unei vulnerabilităţi la utilizatorii săi, printre care mai multe agenţii federale americane. Administraţia Biden acuză acum oficial Rusia că este responsabilă de acest atac, după cum a lăsat deja să se înţeleagă. Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, a declarat că Statele Unite vor să aibă „o reacţie semnificativă şi credibilă, nu să amplifice criza”.

Preşedintele SUA, Joe Biden, şi omologul său din Rusia, Vladimir Putin, ar trebui să organizeze un summit „pentru a discuta toate problemele din relaţia bilaterală”. „Poate exista o relaţie stabilă şi previzibilă. Credem că acţiunile de acum şi diplomaţia în general pot produce rezultate mai bune pentru relaţiile bilaterale”, a subliniat Jake Sullivan.

Zelenski vrea să discute cu Vladimir Putin

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat vineri pregătit de discuţii în patru, cu Franţa, Germania şi Rusia („formatul Normanda”), cu omologul său rus Vladimir Putin, în vederea unei calmări a tensiunilor cauzate de comasarea a zeci de mii de militari ruşi la frontiera ucraineano-rusă, relatează Reuters. Zelenski a făcut aceste declaraţii în urma unei întâlniri, la Paris, cu Emmanuel Macron. El apreciază, de asemenea, că un summit între Putin şi preşedintele american Joe Biden ar putea să contibuie la calmarea situaţiei în Donbas.

Rusia a comasat efective militare importante în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, şi a lansat manevre maritime în Marea Neagră.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *