Rusia e dispusă să trimită un negociator în SUA „în orice moment”, Parlamentul European solicită Moscovei să se RETRAGĂ URGENT din apropierea Ucrainei

Rusia este „pregătită în orice moment” să negocieze cu Statele Unite pe tema garanțiilor de securitate pe care Putin le cere pentru detensionarea situației de la granița cu Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a mai afirmat că preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Joe Biden, ar putea discuta încă o dată, înainte de Anul Nou, deşi videoconferinţa lor de două ore din 7 decembrie nu a dus la niciun acord. Purtătorul de cuvânt a precizat că negociatorul Serghei Riabkov, fost ministru de externe, este gata să se deplaseze oricând în orice ţară neutră pentru un dialog cu partea americană, conform Reuters.

Ucraina şi SUA susţin că Rusia a concentrat peste 90.000 de militari în apropierea frontierei ucrainene şi ar putea intenţiona să lanseze o ofensivă. Moscova dezminte că are astfel de intenţii şi afirmă că Rusia este ameninţată de legăturile tot mai strânse dintre NATO şi Ucraina şi de posibilitatea ca această ţară – care doreşte să adere la Alianţa Nord-Atlantică – să poată permite desfăşurarea pe teritoriul său de rachete ale NATO.

Întrebat despre posibilitatea unui nou dialog între Putin şi Biden, Peskov a repetat poziţia Rusiei, conform căreia nu este clară agenda unei eventuale astfel de convorbiri. El a declarat că propunerile Rusiei privind securitatea, transmise prin adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, care a făcut miercuri o vizită la Moscova, constau în două proiecte de document – un tratat şi o înţelegere, dar a refuzat să dea detalii despre conţinutul acestora, asigurând reporterii că vor afla „la timp”.

Ministerul de externe rus a dat săptămâna trecută indicii despre propunerile respective, comunicând că NATO ar trebui să îşi retragă angajamentul din 2008 faţă de Ucraina şi Georgia că vor fi primite în alianţă şi să promită că nu va desfăşura armament în ţările vecine cu Rusia, care ar putea ameninţa securitatea acesteia. Moscova a cerut şi reluarea dialogului uzual de securitate cu Statele Unite şi cu NATO şi a cerut Washingtonului să accepte un moratoriu asupra desfăşurării de arme nucleare cu rază medie de acţiune în Europa. Riabkov a declarat săptămâna aceasta că în caz contrar Rusia ar fi obligată la o „confruntare” în cadrul căreia ar trebui să desfăşoare la rândul său astfel de rachete. NATO a respins, joi, solicitarea Moscovei ca Alianţa să renunţe la aderarea Ucrainei şi a insistat asupra importanţei parteneriatului său cu Kievul.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat joi o rezoluţie care condamnă actuala concentrare amplă de forţe armate ruse la frontiera cu Ucraina şi solicită guvernului de la Moscova să îşi retragă imediat forţele şi să nu mai ameninţe ţara vecină, indică un comunicat postat pe site-ul PE. În rezoluţie, adoptată cu 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 abţineri, eurodeputaţii subliniază că acumularea militară reprezintă o ameninţare la adresa păcii, stabilităţii şi securităţii în Europa şi este, de asemenea, un instrument de a obţine concesii politice de la Occident în detrimentul Ucrainei.

Având în vedere aspiraţiile ucrainene de aderare la NATO, textul subliniază că „orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea unei ţări terţe” şi, prin urmare, respinge orice încercare a Rusiei de a include anumite ţări în „sfera sa de influenţă” pentru a le modela viitorul.

Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să trimită Rusiei un avertisment puternic că ostilităţile militare împotriva Ucrainei vor fi nu doar inacceptabile, ci vor avea, de asemenea, un preţ economic şi politic ridicat, arată rezoluţia PE. Ţările membre trebuie să rămână pregătite să convină rapid asupra unor sancţiuni economice şi financiare severe împotriva guvernului rus pentru a aborda ameninţările imediate, mai degrabă decât să aştepte o altă invazie înainte de a lua măsuri. Orice nou pachet de sancţiuni ar trebui să includă ofiţerii şi generalii ruşi implicaţi în planificarea unei posibile invazii, precum şi cercul imediat al preşedintelui rus Vladimir Putin, oligarhii din jurul lui şi familiile acestora. Acesta ar trebui să implice, de asemenea, îngheţarea activelor financiare şi fizice în UE, interdicţii de călătorie, excluderea Rusiei din sistemul de plăţi SWIFT, şi să vizeze sectoare importante ale economiei ruse şi să perturbe finanţarea serviciilor de informaţii şi a armate.

Eurodeputaţii solicită, de asemenea, ca UE să ia măsuri credibile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia şi să dea dovadă de o solidaritate energetică mai puternică cu Ucraina. Acest lucru ar trebui realizat prin interconectarea mai strânsă a infrastructurilor energetice ale UE şi ale Ucrainei. Rezoluţia mai solicită ca gazoductul Nord Stream 2 să nu devină operaţional, indiferent dacă, la un moment dat, îndeplineşte sau nu dispoziţiile directivei UE privind gazele naturale.

Parlamentul European îndeamnă, de asemenea, Rusia şi separatiştii sprijiniţi de Moscova din estul Ucrainei să adere la acordurile de încetare a focului. În plus, eurodeputaţii îi solicită Rusiei să se implice în mod constructiv în aşa-numitul format Normandia (care reuneşte reprezentanţi ai Germaniei, Rusiei, Ucrainei şi Franţei) pentru a încerca să rezolve conflictul din Donbas şi în grupul trilateral de contact, precum şi să îşi respecte obligaţiile internaţionale care îi revin, în special în temeiul Acordurilor de la Minsk şi al Convenţiei ONU privind dreptul mării. Eurodeputaţii îşi exprimă sprijinul deplin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *