Președintele rus Vladimir Putin a declarat că „întreaga Ucraina” aparține Rusiei într-un discurs susținut pe 20 iunie la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe fondul unor declarații oficiale din ce în ce mai agresive despre ambițiile teritoriale finale ale Moscovei în Ucraina.
Afirmația lui Putin s-a bazat pe narațiunea falsă, adesea promovată atât de el însuși ca lider, cât și de propaganda rusă, conform căreia rușii și ucrainenii sunt „un singur popor”. Această narațiune a figurat mult timp în retorica lui Putin, fiind adesea invocată ca justificare pentru agresiunea sa în Ucraina.
În iulie 2021, cu doar o jumătate de an înainte de invazia la scară largă, liderul rus a alimentat temerile unui atac mai amplu atunci când a scris și a publicat un eseu despre „unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”.
În același discurs de la Sankt Petersburg, Putin a făcut alte câteva declarații, unele contradictorii, despre obiectivele Moscovei în războiul viitor.
„Oriunde calcă piciorul unui soldat rus este pământ rusesc”, a spus Putin, sugerând direct intenția Rusiei de a continua să ocupe mai mult decât cele cinci regiuni ucrainene pe care Moscova le-a revendicat ilegal: regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson, precum și Republica Autonomă Crimeea.
Conform „memorandumului de pace” prezentat de delegația rusă la ultima rundă de discuții de pace de la Istanbul, pe 2 iunie, Moscova cere Kievului să recunoască regiunile ca fiind rusești și să predea ocupației toate teritoriile care nu sunt încă controlate de forțele rusești, inclusiv capitalele regionale Herson și Zaporijia.
Întrebat dacă Rusia își propune să cucerească centrul regional Sumy din nord-estul Ucrainei, Putin a spus că, deși o astfel de misiune nu a fost încă încredințată, nu o exclude.
Atacurile terestre rusești în regiunea Sumî s-au intensificat de-a lungul frontierei de nord-est în ultimele săptămâni, trecând prima dată granița după retragerea Ucrainei din majoritatea pozițiilor sale din regiunea Kursk în martie.
Trupele rusești au pătruns cu 10-12 kilometri adânc în regiunea Sumî, potrivit lui Putin.
„Orașul Sumî este următorul, centrul regional. Nu avem sarcina de a lua Sumî, dar nu exclud acest lucru”, a spus Putin.
Din martie, Rusia ar fi preluat controlul a aproximativ 200 de kilometri pătrați în nordul regiunii Sumî, inclusiv aproximativ o duzină de sate mici. Începând cu 31 mai, au fost ordonate evacuări obligatorii pentru 213 așezări.
În mai, președintele rus Vladimir Putin a ordonat armatei sale să creeze o așa-numită „zonă tampon de securitate” de-a lungul graniței cu Ucraina, în timp ce Zelenski a declarat pe 28 mai că Moscova a mobilizat 50.000 de soldați în apropierea orașului Sumî.
Într-un interviu separat acordat publicației Bild pe 12 iunie, Zelenski a respins afirmațiile Moscovei privind câștiguri teritoriale semnificative, numindu-le „o narațiune rusească” menită să modeleze percepțiile globale. El a subliniat că forțele ucrainene au reușit să amâne o ofensivă reînnoită timp de aproape trei săptămâni.
Când a fost întrebat dacă Moscova cere capitularea completă a Kievului și a conducerii ucrainene, Putin a negat acest lucru, spunând că Rusia cere în schimb „recunoașterea realităților de pe teren”.
Rusia va folosi o nouă bază tehnologică pentru a crește capacitățile de luptă ale forțelor armate, pentru a moderniza infrastructura militară și pentru a le echipa cu cea mai recentă tehnologie, transmite președintele rus Vladimir Putin la sesiunea plenară a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF). Liderul de la Kremlin a subliniat că dronele ieftine au devenit un mijloc eficient de distrugere a echipamentelor militare scumpe.
„Eficiența economică a securității este soluția problemelor din domeniul apărării. Un exemplu izbitor aici a fost introducerea sistemelor de supraveghere și control folosind inteligența artificială, care a făcut posibilă reducerea radicală a numărului de infracțiuni, de exemplu, la Moscova, precum și utilizarea vehiculelor aeriene fără pilot ieftine, care au devenit un mijloc eficient de distrugere a echipamentelor scumpe”, a spus el, conform TASS.
„Totul merge la pușculiță pentru a lua deciziile corecte în direcțiile de care avem nevoie”, a subliniat el. „În general, complexul nostru militar-industrial a câștigat un ritm bun, întreprinderile industriei și-au multiplicat producția, stăpânesc noi tipuri de arme și echipamente militare. Și subliniez din nou că vom folosi o nouă bază tehnologică pentru a crește capacitățile de luptă ale Forțelor Armate Ruse, pentru a moderniza facilitățile de infrastructură militară, pentru a le dota cu arme și echipamente de ultimă generație care își dovedesc eficiența în practică, în condiții de luptă”, a continuat președintele.
Putin a subliniat, de asemenea, că Federația Rusă va dezvolta cooperarea cu „țările prietene” în sfera militar-tehnică. „În același timp, intenționăm să dezvoltăm cooperarea tehnico-militară cu țările prietene și vorbim nu doar despre furnizarea sau modernizarea echipamentelor și armelor, ci și despre dezvoltarea comună, instruirea personalului, crearea de întreprinderi și facilități de producție la cheie”, a spus el.
Armata germană consideră Rusia un „risc existenţial’ pentru Germania şi pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează vineri Reuters, conform Agerpres. Documentul confidenţial avertizează că Kremlinul îşi aliniază atât structurile industriale, cât şi pe cele de conducere „în mod specific pentru a răspunde cerinţelor unui conflict de amploare împotriva NATO până la sfârşitul acestui deceniu”.
Putin se declară îngrijorat de posibilitatea unui al treilea război mondial
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat vineri îngrijorat de riscul declanşării unui al treilea război mondial ca efect al conflictului ruso-ucrainean şi al atacurilor israeliene asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului şi a ameninţat Ucraina cu consecinţe catastrofice dacă va folosi împotriva Rusiei o „bombă murdară”, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.
„Mă preocupă. O spun fără vreo glumă sau ironie. Există un mare potenţial de conflict care creşte (…), conflictul pe care-l avem în Ucraina, ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu şi, desigur, ne preocupă mult ceea ce se întâmplă în jurul instalaţiilor nucleare ale Iranului”, a spus Putin la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, unde a fost întrebat dacă se teme că lumea s-ar putea îndrepta spre al treilea război mondial.
Vorbind despre conflictul declanşat în urma bombardamentelor efectuate de Israel împotriva Iranului, el a negat că Rusia ar încerca o mediere între aceste ţări. „Aş dori să subliniez că nu căutăm nicio mediere, noi pur şi simplu propunem idei. Iar dacă acestea sunt convenabile ambelor ţări, ne-am bucura”, a spus preşedintele rus, după ce purtătorul său de cuvânt a declarat marţi că, în urma contactelor Rusiei cu Israelul, a rezultat concluzia că această ţară nu doreşte nicio mediere externă pentru o soluţionare negociată a conflictului său cu Iranul.
Cât despre conflictul ruso-ucrainean, Putin a susţinut că nu urmăreşte capitularea Ucrainei, ci doar recunoaşterea de către aceasta a noilor „realităţi de pe teren”, referire la recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra teritoriilor ucrainene ocupate. Dar dacă Ucraina ar folosi împotriva Rusiei în acest conflict o bombă murdară, atunci răspunsul Rusiei va fi probabil catastrofic pentru leadership-ul politic al Ucrainei şi pentru această ţară în ansamblu, a avertizat Putin. Totuşi, el a adăugat că Rusia nu a observat indicii care să arate că Ucraina ar intenţiona să recurgă la un atac cu o bombă murdară, adică o bombă convenţională obişnuită, dar în care să fie adăugate materiale radioactive. O astfel de bombă nu are caracteristicile unei arme nucleare, însă ea poate contamina radioactiv.
Putin a mai susţinut că „toată Ucraina este a noastră”, întrucât, în opinia sa, ruşii şi ucrainenii sunt acelaşi popor. „Am spus-o de multe ori, consider că popoarele rus şi ucrainean sunt acelaşi popor. În acest sens, toată Ucraina este a noastră”, a afirmat preşedintele rus. El i-a amintit moderatorului discuţiei că, în virtutea unei „reguli străvechi” a Rusiei, „locul unde calcă bocancul unui soldat rus este al nostru”.
Pe de altă parte, preşedintele rus a declarat că nu exclude ocuparea de asemenea a regiunii Sumî din nordul Ucrainei, unde armata rusă a pătruns pentru a crea o fâşie de securitate la graniţă pentru a preveni orice nouă incursiune ucraineană pe teritoriul rus, cum a fost cea lansată în august anul trecut în provincia rusă Kursk, unde armata ucraineană a ocupat atunci un teritoriu pe care Rusia a reuşit abia în primăvara aceasta să-l elibereze, cu mari sacrificii.
Rusia şi Ucraina au reluat recent negocierile de pace, dar fără rezultat. Cele două părţi au convenit doar să elibereze toţi prizonierii de război grav răniţi sau bolnavi, precum şi pe cei cu vârsta sub 25 de ani, şi să facă un schimb de cadavre ale soldaţilor morţi pe front.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vinerea trecută că cele două părţi vor stabili următorii paşi după implementarea acestei înţelegeri, iar Putin a afirmat în ziua următoare, într-o discuţie telefonică cu preşedintele american Donald Trump, că Rusia este pregătită să continue negocierile cu Ucraina după data de 22 iunie.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google