Delegația rusă participantă la cea de-a 54-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, condusă de Olga Opanasenko, a atras atenția comunității mondiale asupra „discriminării minorităților naționale” din România. Pe lângă „romi și maghiari”, printre cele mai vulnerabile grupuri, ea i-a numit pe rutenii carpatici, care raportează „presiuni exercitate asupra lor de autoritățile române și indulgență în ucrainizarea forțată”, relatează TASS.
„Federația Rusă rămâne serios îngrijorată de discriminarea minorităților naționale din România. Dintre aceștia, cei mai vulnerabili sunt romii, maghiarii și rutenii carpatici, care semnalează presiunea exercitată de autoritățile române și indulgența ucrainizării forțate a acestui grup etnic”, a declarat Olga Opanasenko, reprezentant al delegației ruse. Ea a vorbit la o reuniune a CDO pentru a examina situația drepturilor omului în România în cadrul procedurii de evaluare periodică universală.
După cum a menționat diplomatul, începând cu anul 2022 în România, „au existat și cazuri de încălcare a drepturilor cetățenilor ruși, ceea ce contrazice în mod clar obiectivul consolidării și respectării drepturilor universale ale omului pentru toți, caracterul lor universal și obligatoriu, declarat în raportul românesc”. Îngrijorarea „serioasă” de la Moscova este cauzată de „creșterea numărului de cazuri de antisemitism, xenofobie, rasism și naționalism, precum și de tendințele de minimalizare și negare a Holocaustului”.
Opanasenko și-a exprimat speranța că recomandările adoptate de România în cadrul actualului EPU „vor fi implementate în mod corespunzător și vor face posibilă depășirea deficiențelor existente în domeniul drepturilor omului”.
Cea de-a 54-a sesiune a Consiliului ONU are loc la Geneva în perioada 11 septembrie – 13 octombrie. Federația Rusă nu este membru al consiliului, dar participă activ la reuniunile sale.
Uniunea Rutenilor: „Acuzațiile Rusiei la ONU nu au nicio legătură cu situația minorităților din România”
Uniunea Culturală a Rutenilor din România neagă categoric acuzațiile aduse de Rusia la ONU potrivit cărora ar fi supusă presiunilor de ucrainizare forțată de către autoritățile de la București. „Poziția Rusiei nu are nici o legătură cu situația reală a minorităților din România,” spune Iulius Marian Firczak, deputat în Parlamentul României din partea minorității rutene, într-un interviu pentru RFI. Dimpotrivă, adaugă acesta, după căderea comunismului, România a ajutat această minoritate să reînvie și să-și regăsească identitatea. Mai mult, spune Iulius Marian Firczak, la reuniunile internaționale ale minorității rutene, România este dată drept exemplu pentru felul în care își tratează minoritățile. Rutenii sunt un popor de origine slavă, cu o limbă slavă și religie greco catolică care trăiește în Ucraina, Ungaria, Slovacia, Polonia, Belarus și România.
Iulius Marian Firczak: Poziția pe care a prezentat-o Rusia la Organizația Națiunilor Unite, nu are nicio legătură cu situația reală a minorităților din România. Cadrul general și specific nu are nicio legătură cu situația rutenilor din România. Statul român este un stat model din punct de vedere al respectării drepturilor minorităților, iar noi, rutenii din România, suntem beneficiari ai acestei discriminări pozitive, am putea spune. Suntem o minoritate care a reînviat după trecerea la democrație, după Revoluția din decembrie 1989. Noi am fost interziși… având origini greco-catolice, (comunitatea rutenilor, n.r.) a fost interzisă de către comuniști, exprimarea religiei greco- catolice și a identității rutene (au fost interzise, n.r.,) iar statul român, după Revoluția din decembrie, a permis redescoperirea identității naționale a rutenilor, a sprijinit și sprijină în continuare activitatea Uniunii Culturale a Rutenilor din România. Toți cetățenii României care simt și se declară ruteni sunt astăzi protejați și sprijiniți de către statul român. Noi, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, am afirmat asta la toate evenimentele unde am participat, fie că au fost organizate de noi, fie că am fost ca și invitați. Noi, rutenii din România, avem trei reprezentanți în cele mai importante organisme ale Congresului Mondial al Rutenilor: avem vicepreședintele Consiliului Mondial care este organul executiv al Congresului, avem președintele Forumului Mondial al Tinerilor Ruteni și membru în comisia de cenzori.
Deci nu există nici o discriminare, nici o problemă în ceea ce privește situația rutenilor din România. Problema expusă acolo se referă la câteva voci din România. Bineînțeles, așa cum sunt cetățeni români care pot să aibă opinii extremiste, așa, din păcate, există și ruteni care au opinii extremiste, diferite de poziția oficială pe care o are organizația noastră, organizație care reprezintă rutenii în Parlamentul României.
Noi am spus și la Congresul Mondial al Rutenilor și cu orice ocazie pe care o avem, afirmăm că Ucraina trebuie să-și urmeze traseul democratic euro-atlantic. Ucraina trebuie să recunoască minoritățile naționale: pe români, pe polonezi, pe maghiari, pe ruteni și, bineînțeles, să le confere acestora dreptul la exprimarea identității naționale în parcursul de democratizare euro-atlantic pe care Ucraina l-a început și trebuie să-l continue, în granițele de dinainte de 2014, de dinainte de pierderea Crimeii. Asta este poziția oficială a noastră în ceea ce privește Ucraina.
Rutenii de pretutindeni nu au legături cu Rusia și nici nevoie de Rusia pentru a-i sprijini
Reporter: Iar în ceea ce privește Rusia, aveți o poziție oficială?
Iulius Marian Firczak: Iar în ceea ce privește Rusia, nu avem nicio legătură, nu avem niciun fel de sprijin, nu am cerut ajutorul, nu am avut niciun fel de contact cu Rusia, nici la nivel de ambasadă, nici la nivel de evenimente culturale, de niciun fel pentru că poziția Uniunii Culturale a Rutenilor din România și a Congresului Mondial al Rutenilor, deci, practic, organismul care cuprinde organizațiile minorității rutene din toată Europa Centrală și de Est, sprijină independența Ucrainei, păstrarea teritoriului, după cum spuneam, de dinainte de 2014. Aceste state sprijină organizațiile rutenilor, nu este nevoie de sprijinul, intervenția, susținerea Rusiei și nici o organizație de ruteni, bineînțeles, nici noi, nu are legături cu Rusia. V-am spus, sunt câteva voci așa cum se întâmplă, bineînțeles, ca în oricare alte situații, care au mesaje diferite și care au oficial relații cu ambasada, cu Rusia și chiar primesc finanțare din acea parte. Acei indivizi, acele persoane nu au nicio legătură cu Uniunea Culturală a Rutenilor din România. Mai mult, nu există în România ruteni care se pot plânge că nu pot să-și exprime identitatea națională. Acele persoane care au făcut acele afirmații pe care Rusia le-a preluat și le-a transmis ONU, nu au calitate oficială, nu le-a interzis nimeni să-și exprime identitatea ruteană, nu le-a interzis nimeni să-și manifeste religia, să-și manifeste identitatea culturală și etnică. Deci, repet, nu au nici o legătură cu organizația noastră și, mai mult, nu au nicio legătură cu realitatea. Acesta este cel mai important lucru, noi pregătim un comunicat pe care să-l transmitem și către Organizația Națiunilor Unite, semnat și de către Consiliul Mondial al Rutenilor și președintele Consiliului Mondial al Rutenilor. Și, bineînțeles, la nivel național, începând de ieri, de când a apărut acest mesaj al Rusiei, pe toate canalele și de câte ori am avut ocazia, am transmis ceea ce v-am transmis și dumneavoastră: România este un model în ceea ce privește protejarea și sprijinirea minorităților etnice naționale în cadrul general și, specific, pentru ruteni. E clar că acest lucru este valabil și suntem recunoscători statului român. Chiar mai mult, îl promovăm ca model în relațiile pe care le avem cu rutenii de pretutindeni și le spunem ce drepturi avem noi în România și cum suntem în sprijiniți de statul român.
Rutenii, popor slav cu limbă proprie și religie greco-catolică
Reporter: Cine sunt rutenii?
Iulius Marian Firczak: Rutenii sunt un popor slav aflat în inima Europei, în zona Podkarpatská Rus (Podkarpatská Rus este numele istoric pentru un teritoriu care cuprindea regiunea de astăzi Zakarpattia din Ucraina, părți din regiunile de astăzai Prešov și Košice din Slovacia, și unor mici opărți din Polonia, precum, și și județul Maramureș din România, n.r.,) în zona Carpaților. Leagănul rutenilor coboară la sud, până în Maramureș și în Bucovina în România, iar la nord se întindeau istoric până la orașul Brest care este astăzi în Belarus. Biserica Ortodoxă Ruteană, la anul 1595, pentru a putea să-și păstreze și să-și conserve identitatea etnică ruteană, a acceptat unirea cu Biserica Romei și, la Brest, în anul 1595, a apărut prima Biserică Greco-Catolică Ruteană. Toți rutenii ortodocși s-au unit atunci cu Biserica Romei. Acest model de păstrare a identității etnice a fost urmat și de către românii din Transilvania 100 de ani mai târziu și, la 1700, a apărut Biserica Greco-Catolică Română, Biserica Română Unită cu Roma, care a permis românilor din Transilvania și din Banat să își păstreze identitatea națională etnică, să dezvolte o elită intelectuală și a făcut mai apoi posibilă Unirea de la 1 decembrie 1918. Asta ca să facem o paralelă între minoritatea etnică ruteană, rutenii prezenți pe teritoriul României în Maramureș și Bucovina și românii din această zonă. Și românii și rutenii au aparținut de Imperiul Habsburgic și mai apoi de Imperiul Austro Ungar, până la 1918.
Reporter: Ce limbă vorbiți? Cred că România, românii, nu vă cunosc atât de bine… cel puțin nu cei din regiunea unde sunteți dumneavoastră. Ce limbă vorbiți?
Iulius Marian Firczak: Din păcate, după instalarea regimului comunist, limba a avut de suferit, s-au interzis școlile (pentru, n.r.) rutenii care existau în Bucovina și în Maramureș…. Și astăzi există mai multe codificări și încercăm și noi să avem relații strânse cu Universitatea din Preșov (Slovacia, n.r.), care are catedra de limba ruteană și bineînțeles, cu catedra de la Novi Sad (Serbia, n.r.) unde, din nou, avem catedră de limba ruteană… și să trimitem tinerii din România acolo la perfecționare ,la specializare. Și să încercăm să redescoperim acest pilon important al identității care, din păcate, a fost distrus în perioada comunistă. Neexistând o academie, neexistând școală, mare parte dintre membrii comunității fie au fost nevoiți să treacă la școlile în limba ucraineană sau o parte importantă au renunțat, au făcut școala și vorbesc limba română.
Reporter: Iar limba ruteană, o limbă slavă cu cine se aseamănă?
Iulius Marian Firczak: Are asemănări cu toate limbile slave. Spre deosebire de limbile slave din partea de centru a Europei, folosea scrierea cu alfabetul chirilic. Astăzi – depinde de catedră, depinde de codificare. Sunt variante de scriere și cu alfabetul latin și cu alfabetul chirilic. Unul dintre obiectivele pe care le are Congresul Mondial al Rutenilor este și acesta, de redescoperire și unificare a vechii limbi slave vorbite în această regiune de către poporul rutean.
Rutenii, reprezentați în Parlamentul României din 1919
Reporter: Cam la ce număr se ridică comunitatea dumneavoastră în România?
Iulius Marian Firczak: Astăzi suntem câteva mii de ruteni, dar cifra este într-o creștere spectaculoasă. Gândiți-vă că la anul 1989 existau zero ruteni în România, erau șterși din cartea de istorie. În anul 2000, de când Uniunea Culturală a Rutenilor a intrat în Parlamentul României și suntem parte a grupului parlamentar al minorităților naționale, beneficiem de sprijinul statului român, am reușit să ducem în rândul cetățenilor și în comunitățile istorice ale rutenilor acest mesaj și am ajuns ca, astăzi să fim undeva la peste 6.000 de simpatizanți, membri, simpatizanți și parteneri ai Uniunii Culturale a Rutenilor din România, membri ai acestei comunități.
Reporter: Pentru că oamenii, înțeleg, își redescoperă rădăcinile….
Iulius Marian Firczak: Da. Un fapt real istoric este situația de la 1918. În Declarația de La Alba Iulia, unde la momentul Marii Uniri, au fost prezente toate comunitățile etnice din Transilvania, din Banat, din Bucovina, au fost prezenți și rutenii. Ei sunt trecuți în declarația de la Alba Iulia și de acolo izvorăște practic acest model de reprezentare parlamentară. Atunci, toate comunitățile etnice au ales Bucureștiul (pentru reprezentare, n.r.,) în detrimentul Budapestei, sperând că (în loc de, n.r.) dubla măsură care era atunci conferită de Budapesta și care nu le permitea să se exprime așa cum își doreau din punct de vedere etnic, cultural și lingvistic, Bucureștiul le va oferi (mai mult, n.r.). Și rutenii, atunci, la 1918, într-un număr de peste 100.000 în Bucovina și Maramureș, au avut reprezentanți la Alba Iulia. În primul Parlament din 1919, au avut doi deputați din Maramureș și doi deputați din Bucovina. Erau a treia comunitate etnică din aceste regiuni.