Rusia a anunțat FINALIZAREA Nord Stream 2. Președintele Poloniei ANULEAZĂ întâlnirea cu Merkel

Moscova a anunțat vineri că a fost finalizat controversatul gazoduct Nord Stream 2, despre care criticii spun că va crește dependența Europei de gazul rusesc și va ocoli un aliat cheie al UE, Ucraina. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar preşedintele polonez Andrzej Duda și-a anulat întâlnirea cu cancelarul german Angela Merkel, care era programată pentru sâmbătă în contextul vizitei şefei executivului german la Varşovia. La rândul său, o reacție a venit și din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a anunțat că Ucraina va lupta împotriva Nord Stream 2 chiar și după ce va începe alimentarea cu gaz.

Președintele Comitetului de conducere, Alexei Miller, a declarat că în această dimineață, la ora 08.45, ora Moscovei (05:45 GMT), construcția gazoductului Nord Stream 2 a fost complet finalizată„, a declarat Gazprom într-un comunicat de presă, transmite Yahoo News.  

Pe de o parte, conducta de gaz Nord Stream 2 urmează să dubleze aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia către Germania. Pe de altă parte, acest proiect a divizat capitalele europene și a sporti tensiunile între Bruxelles și Washington. Controversa principală legată de Nord Stream 2 constă în faptul că această conductă deviază aprovizionarea cu gaze naturale rusești de la ruta existentă care trece prin Ucraina, ceea ce face ca Ucraina, partenerul UE, să fie privată de taxele de tranzit cruciale pe care Rusia le plătea până acum. 

Ucraina, care se află în conflict deschis cu Rusia încă din 2014, după ce Moscova a anexat Peninsula Crimeea, a avertizat Europa că gazoductul Nord Stream 2 ar putea fi folosit de regimul de la Kremlin și mai ales de Vladimir Putin ca un mijloc de presiune geopolitică. De altfel, Rusia a redus aprovizionarea cu gaze către Ucraina, având în vedere disputele oficiale contondente anterioare dintre Moscova și Kiev. Președintele ucrainean a descris luna trecută conducta finalizată vineri de Gazprom drept „o armă geopolitică periculoasă”. Nord Stream 2 are o lungime de 1.224 km și urmează același traseu precum Nord Stream 1, gazoductul care a fost finalizat acum peste un deceniu.

plansa

Gazoductul Nord Stream 2 începe în orașul rusesc Vyborg și ajunge în Germania, în comuna Lubmin, care e situată lângă orașul Greifswald, trecând pe sub Marea Baltică. Gazoductul face legătura între câmpurile de gaz Yuzhno-Russkoye și Stockmann din Marea Barents și piața de vânzări din Germania. Gazoductul este cea mai scurtă conexiune, pentru consumatorii europeni, la marile rezerve de gaze din nordul Rusiei. Nord Stream 2 va putea să tranziteze aproximativ 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an către Europa, sporind astfel accesul continentului la gaz natural relativ ieftin pe care îl pune la dispoziție Rusia, într-un moment în care producția de gaz din interiorul Uniunii Europene este în scade.

Gazprom are o participație majoritară la proiectul realizării acestui gazoduct, care este estimat de 10 miliarde de euro. În plus, acțiunii la Nord Stream 2 mai au și companiile Uniper și Wintershall din Germania, compania Engie din Franța, anglo-olandezii de la Shell și austriecii de la OMV. De asemenea, fostul cancelar german, Gerhard Schroeder, este președintele comitetului acționarilor Nord Stream.

De-a lungul timpului, pe tot parcursul construcției acestui gazoduct, Rusia și Germania au insistat că Nord Stream 2 este un proiect pur comercial, poziție pe care o mențin și în prezent, însă analiștii nu sunt de acord cu privire la beneficiile economice ale proiectului. Un raport din 2018 al Institutului German de Cercetare Economică din Berlin sugera că acest proiect este inutil și realizat pe baza previziunilor care „supraestimează semnificativ” cererea de gaze naturale din Germania și Europa. Germania, una dintre economiile de top ale Europei, importă aproximativ 40% din gazul său din Rusia, iar Berlinul consideră că Nord Stream 2 joacă un rol important în ceea ce privește tranziția Germaniei către o energie nepoluantă și lipsită de cărbune sau energie nucleară.

La fel ca predecesorii, Barack Obama și Donald Trump, actualul președintele al SUA, Joe Biden, se opusese proiectului, spunând că este o afacere proastă pentru Europa și care reprezintă în același timp un risc pentru securitatea occidentului. Dar criticii acestui argument au subliniat că SUA doresc, de asemenea, să stimuleze vânzările de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa. În ultimii ani, sancțiunile SUA asupra navelor rusești care lucrau la realizarea conductei au reușit să întârzie proiectul Nord Stream 2, trezind astfel supărări în  Germania. Numai că administrația Biden, dornică să reconstruiască legăturile transatlantice puternic afectate de administrația Trump, a renunțat în mod neașteptat în luna mai la sancțiunile împotriva Gazprom, compania controlată de Rusia, care se află în spatele proiectului. Analiștii au spus că această mișcare este un compromis făcut de Casa Albă în raport cu Berlinul, pentru că SUA se bazează sprijinul Germaniei în fața altor provocări, inclusiv cea reprezentată de războiul geopolitic și comercial cu China.

Președintele Zelenski a declarat la momentul respectiv că renunțarea la sancțiuni este o victorie pentru președintele rus, Vladimir Putin. Administrația de la Casa Albă a reacționat ulterior, reafirmându-și sprijinul pentru Ucraina. În aceste condiții, Joe Biden l-a găzduit pe Zelenski la Washington la începutul lunii septembrie. După întâlnire, Zelensky a declarat reporterilor că Biden l-a asigurat că SUA vor impune sancțiuni asupra conductei dacă vor exista „încălcări” din partea Rusiei, care ar crea probleme pentru securitatea energetică a Ucrainei.

Proiectul Nord Stream 2 a fost, de asemenea, puternic criticat de către Polonia și statele baltice, care se tem că Rusia îl va folosi ca armă geopolitică în disputele internaționale. Un gest care accentuează această poziție a fost realizat chiar de președintele polonez Andrzej Duda, care și-a modificat programul și a anunțat că nu se mai întâlnește cu Angela Merkel.

Vineri, Pawel Soloch, şeful biroului securităţii naţionale al preşedintelui polonez, a declarat că întâlnirea programată pentru sâmbătă nu va loc din cauza „coincidenţei circumstanţelor şi nepotrivirii” programelor.

Duda va fi la Katowice pentru o vizită planificată de mult timp, în timp ce Merkel se află la Varşovia, a declarat Soloch pentru radioul polonez, adăugând că ambasada germană a fost informată despre deplasările preşedintelui. Însă sincronizarea anunţului ridică semne de întrebare, deoarece intervine în aceeași zi în care Rusia a anunţat că lucrările la construcţia conductei de gaze naturale Nord Stream 2 către Germania au fost finalizate. Polonia, alături de alte ţări din Europa de Est şi Statele Unite, au criticat de-a lungul timpului acest gazoduct, numindu-l un proiect geopolitic al Moscovei care ar putea submina securitatea energetică a Europei.

Relaţia cu Germania este bună, chiar dacă Nord Stream 2 aruncă asupra ei o umbră ce slăbeşte încrederea în relaţiile bilaterale„, a mai declarat Soloch.

Potrivit unor informaţii din presa poloneză, nemulţumirea faţă de proiect a jucat un rol important în decizia lui Duda de a nu se întâlni cu Angela Merkel, aflată în ultima vizită oficială în Polonia ca șefă a executivului federal de la Berlin. La rândul său, Ucraina a rămas pe poziții. După ce Moscova a anunțat finalizarea completă a construcției Nord Stream 2, Ucraina a reacționat și a declarat vineri, prin vocea purtătorului de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că va continua să lupte împotriva proiectului chiar și după lansarea aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, potrivit platformei UrduPoint. Kievul a primit totuşi „garanţii” de la Berlin şi Washington cu privire la menţinerea tranzitului de gaz rusesc pe teritoriul său „timp de cel puţin zece ani„, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Însă, pe termen lung, proiectul va priva Ucraina de cel puţin 1,5 miliarde de dolari pe an, sumă pe care ea o primeşte în prezent pentru tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul său. Kievul se teme de asemenea ca o oprire a tranzitului să nu faciliteze o eventuală invazie a Rusiei, deoarece Moscova nu va mai trebuie să îşi facă griji în legătură cu infrastructura de gaz ucraineană pentru a-şi alimenta cu gaz principalii săi clienţi europeni. Oficialii ucraineni au catalogat în repetate rânduri conducta Nord Stream 2 drept o armă rusească şi o ameninţare la adresa securităţii Europei. La începutul acestei luni, directorul general al operatorului reţelei de gazoducte din Ucraina (GTSO), Serghei Makogon, a transmis că, lansarea gazoductului Nord Stream 2 va însemna că Europa va fi complet dependentă de conductele de gaze gestionate de Moscova, potrivit Reuters.

Dacă Gazprom va reuşi să lanseze Nord Stream 2 şi noi vom fi forţaţi să optimizăm sistemul ucrainean, atunci nu va mai exista pentru Europa opţiunea de a se îndrepta spre Ucraina”, a declarat Makogon.

O scădere a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa a condus la o creştere rapidă a preţurilor, iar Gazprom ar putea adopta şi alte măsuri dure pentru a-i convinge pe europeni să utilizeze noile sale conducte, mai remarcă Serghei Makogon. În 2006 şi 2009, în timpul unor dispute cu Ucraina pe tema gazelor naturale, Gazprom a suspendat temporar tranzitul gazelor naturale spre Europa în plină iarnă.   „Oamenii au o memorie scurtă, 2009 este anul în care Gazprom a făcut Europa să îngheţe„, a mai subliniat Makogon.

Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. În plus, începând din luna octombrie a acestui an, Ungaria ar putea înceta să mai primească gaze naturale ruseşti care să treacă prin Ucraina, iar Polonia ar putea înceta să mai utilizeze ruta de tranzit începând din 2023.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.