România trimite din nou militari în Afganistan. CSAT: „Schimbarea de regim poate avea consecințe în planul SECURITĂȚII!” Talibanii devin „democrați”: Un fost deținut la Guantanamo este… ministru al Apărării!

Miercuri, 25 august 2021, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul căreia a fost analizată situația din Afganistan și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și politic și umanitar. Membrii CSAT au apreciat modul în care Celula interinstituțională de criză coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat atât acțiunile concrete derulate rapid și eficient, cât și comunicarea publică în timp real în ceea ce privește repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru şi efortul pentru relocarea cetățenilor afgani – colaboratori ai autorităților române şi ai organizațiilor internaţionale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați. De asemenea, membrii Consiliului au apreciat efortul autorităților române de a evacua șapte cetățeni ai unor state partenere și aliate.

În cadrul ședinței CSAT, s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea aducerii în siguranță în România a cetățenilor afgani din categoriile menționate mai sus, dificultăți obiective legate de rațiuni de securitate împiedicând până acum accesul lor în aeroport. Evoluția situației din Afganistan este într-o continuă dinamică, iar România, în deplină coordonare cu partenerii săi internaționali, va urmări adoptarea şi implementarea celor mai bune variante de răspuns la provocările politice, de securitate și umanitare generate de această criză. Pe termen scurt și mediu, România va continua să sprijine, inclusiv prin fonduri ale asistenței umanitare și asistenței pentru dezvoltare, proiecte care să ajute direct la ameliorarea situației cetățenilor afgani din Afganistan și a refugiaților afgani. Este nevoie de o abordare integrată a fenomenului migraționist conex evoluțiilor din Afganistan printr-o colaborare interinstituțională eficientă. În acest sens, în cadrul CSAT a fost decisă activarea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților. Ministerul Afacerilor Interne va evalua urgent capacitatea de preluare a refugiaților/azilanților și posibilitatea de extindere a acesteia. Totodată, va fi intensificată colaborarea cu instituțiile europene de resort, în primul rând FRONTEX, precum și cu statele vecine care ar putea fi vizate, alături de România, de potențiale valurile migraționiste dinspre Afganistan.

Membrii CSAT au concluzionat că se impun modificări de urgență ale cadrului normativ al Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Afacerilor Externe pentru completarea capacităților de răspuns la situațiile din teren, astfel încât statul român să poată oferi în mod eficient asistență pe palierul preluării și relocării de cetățeni afgani. Nivelul de implicare a statului român în efortul solidar al comunității internaționale de preluare a refugiaților a reprezentat un alt subiect analizat în cadrul CSAT. În acest sens, s-a dispus începerea pregătirilor necesare.

Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecințe în planul securității, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, exportul de instabilitate în regiune, traficul de droguri și arme, migrația ilegală, care trebuie contracarate. În acest context, România va lua măsurile necesare și va rămâne angajată în apărarea intereselor naționale și ale cetățenilor noștri și, în egală măsură, va participa, în mod solidar, alături de partenerii și aliații noștri, la efortul internațional de a depăși această criză, pe multiplele ei planuri. În cadrul ședinței CSAT a fost abordată și decizia Consiliului Nord-Atlantic de a declanșa o operație militară pentru evacuarea cetățenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan, precum și a membrilor familiilor acestora. Operația NATO va consta, în principiu, în preluarea cetățenilor afgani din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esențiale. În acest sens, pe baza elementelor de planificare inițială comunicate de Comandamentul Forțelor Aliate în Europa, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât participarea Armatei României la această operație de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni.

Membrii CSAT au concluzionat că gestionarea consecințelor situației din Afganistan, pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv sub aspectul lecțiilor învățate, va reprezenta unul dintre aspectele importante ale unei mai bune cooperări practice, în complementaritate, între NATO și UE, iar România va participa la acest efort. De asemenea, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unei coordonări sporite privind comunicarea strategică și combaterea dezinformării.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat, miercuri, situația din Afganistan. Potrivit unui comunicat de presă, CSAT consideră că schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecințe pentru România în planul securității „din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, exportul de instabilitate în regiune, traficul de droguri și arme, migrația ilegală, care trebuie contracarate”. CSAT a decis ca România să continue eforturile de repatriere a cetățenilor afgani care au colaborat cu țara noastră, precum și a studenților care au burse în România, sau a celor care fac parte din categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați. În ședința CSAT au fost discutate și eventualele pregătiri pentru un nou val de migranți.

Comunicatul de presă, după ședința CSAT:

„Miercuri, 25 august 2021, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul căreia a fost analizată situația din Afganistan și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și politic și umanitar. Membrii CSAT au apreciat modul în care Celula interinstituțională de criză coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat atât acțiunile concrete derulate rapid și eficient, cât și comunicarea publică în timp real în ceea ce privește repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru şi efortul pentru relocarea cetățenilor afgani – colaboratori ai autorităților române şi ai organizațiilor internaţionale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați. De asemenea, membrii Consiliului au apreciat efortul autorităților române de a evacua șapte cetățeni ai unor state partenere și aliate.

În cadrul ședinței CSAT, s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea aducerii în siguranță în România a cetățenilor afgani din categoriile menționate mai sus, dificultăți obiective legate de rațiuni de securitate împiedicând până acum accesul lor în aeroport. Evoluția situației din Afganistan este într-o continuă dinamică, iar România, în deplină coordonare cu partenerii săi internaționali, va urmări adoptarea şi  implementarea celor mai bune variante de răspuns la provocările politice, de securitate și umanitare generate de această criză. Pe termen scurt și mediu, România va continua să sprijine, inclusiv prin fonduri ale asistenței umanitare și asistenței pentru dezvoltare, proiecte care să ajute direct la ameliorarea situației cetățenilor afgani din Afganistan și a refugiaților afgani. Este nevoie de o abordare integrată a fenomenului migraționist conex evoluțiilor din Afganistan printr-o colaborare interinstituțională eficientă. În acest sens, în cadrul CSAT a fost decisă activarea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților. Ministerul Afacerilor Interne va evalua urgent capacitatea de preluare a refugiaților/azilanților și posibilitatea de extindere a acesteia. Totodată, va fi intensificată colaborarea cu instituțiile europene de resort, în primul rând FRONTEX, precum și cu statele vecine care ar putea fi vizate, alături de România, de potențiale valurile migraționiste dinspre Afganistan.

Membrii CSAT au concluzionat că se impun modificări de urgență ale cadrului normativ al Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Afacerilor Externe pentru completarea capacităților de răspuns la situațiile din teren, astfel încât statul român să poată oferi în mod eficient asistență pe palierul preluării și relocării de cetățeni afgani. Nivelul de implicare a statului român în efortul solidar al comunității internaționale de preluare a refugiaților a reprezentat un alt subiect analizat în cadrul CSAT. În acest sens, s-a dispus începerea pregătirilor necesare. Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecințe în planul securității, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, exportul de instabilitate în regiune, traficul de droguri și arme, migrația ilegală, care trebuie contracarate. În acest context, România va lua măsurile necesare și va rămâne angajată în apărarea intereselor naționale și ale cetățenilor noștri și, în egală măsură, va participa, în mod solidar, alături de partenerii și aliații noștri, la efortul internațional de a depăși această criză, pe multiplele ei planuri.

În cadrul ședinței CSAT a fost abordată și decizia Consiliului Nord-Atlantic de a  declanșa o operație militară pentru evacuarea cetățenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan, precum și a membrilor familiilor acestora. Operația NATO va consta, în principiu, în preluarea cetățenilor afgani din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esențiale. În acest sens, pe baza elementelor de planificare inițială comunicate de Comandamentul Forțelor Aliate în Europa, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât participarea Armatei României la această operație de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Membrii CSAT au concluzionat că gestionarea consecințelor situației din Afganistan, pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv sub aspectul lecțiilor învățate, va reprezenta unul dintre aspectele importante ale unei mai bune cooperări practice, în complementaritate, între NATO și UE, iar România va participa la acest efort. De asemenea, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unei coordonări sporite privind comunicarea strategică și combaterea dezinformării.”

Talibanii au început să-și numească oamenii într-un guvern interimar. Un fost deținut la Guantanamo este ministru al Apărării

Talibanii au preluat în 15 august 2021, controlul în Kabul și, practic, asupra întregului Afganistan. Ultimul bastion necucerit este aeroportul situat la nord de Kabul, unde forțe americane și ale aliaților organizează evacuarea propriilor cetățeni, dar și a miilor de afgani care nu vor să trăiască sub un regim taliban. Talibanii au promis că vor fi pașnici și nu vor încălca drepturile civililor, însă situația este departe de a putea fi catalogată drept stabilă. Armata americană îşi va continua eforturile de evacuare de la aeroportul din Kabul până la termenul limită de 31 august dacă este nevoie, dar în ultimele două zile prioritatea va fi transportul trupelor şi echipamentului militar americane, a anunţat miercuri Pentagonul.

Generalul-maior William Taylor, din partea Statului major al armatei SUA, a declarat într-o conferinţă de presă că peste 10.000 de oameni se află în prezent la aeroportul din Kabul aşteptând să fie evacuaţi din Afganistan. El a adăugat că în ultimele 24 de ore peste 19.000 de persoane au fost evacuate cu 90 de zboruri, numărul total al oamenilor evacuaţi din Afganistan ajungând la aproximativ 88.000. Taylor a precizat că la fiecare 39 de minute a decolat un avion de la Kabul.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a informat că în prezent la aeroportul din Kabul se află 5.400 de militari. Talibanii l-au numit ministru interimar al Apărării pe Adul Qayyum Zakir, un fost deținut în închisoarea din Guantanamo, informează Al Jazeera. Zakir este unul dintre principalii comandanți ai talibanilor și unul dintre cei mai vechi membri ai mișcării. Acesta a participat la confruntările dintre talibani și forțele americane, după ce acestea au invadat Afganistanul în 2001. Americanii l-au capturat și, după o scurtă perioadă petrecută în închisoarea din Bagram, Zakir a fost trimis la Guantanamo, Cuba.

De asemenea, tot miercuri, talibanii au numit mai mulți miniștri interimari, printre care Sadr Ibrahim – ministru al Internelor, Gul Agha – ministru al Finanțelor, precum și un șef al serviciului de informații al talibanilor. Totodată, aceștia au numit și un guvernator al Kabului, dar și un nou primar al capitalei.Talibanii au asigurat miercuri că vor permite operarea zborurilor comerciale în Afganistan după 31 august, data limită pentru încheierea operaţiunilor internaţionale de evacuare din această ţară, motiv pentru care insistă că nu este necesară nicio prelungire a zborurilor de evacuare după această dată, transmite agenţia EFE.

Talibanii le-au ordonat femeilor să rămână în case: „Soldații noștri nu știu cum să se comporte cu ele”

Talibanii au dat ordin ca femeile afgane care muncesc să rămână închise în casă până ce „vor exista sisteme adecvate care să le asigure siguranța”, relatează BBC. „Este vorba de o procedură foarte temporară”, a spus purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid. Anterior, ONU a transmis că primește „informații credibile despre grave încălcări ale drepturilor omului în Afganistanul controlat de talibani”.

Forțele noastre de securitate nu sunt antrenate și nu știu cum să se comporte și cum să vorbească cu femeile. Până ce vom avea siguranță, le cerem femeilor să stea în case”, a continuat Mujahid care a insistat că toate restricțiile asupra femeilor vor fi „de scurtă durată”.

Între 1996 și 2001, când talibanii s-au mai aflat la putere în Afganistan, ei au impus un regim brutal pe baza unei interpretări radicale a legii islamice. În conferința sa de presă, purtătorul de cuvât a talibanilor a vorbit și de evacuarea din Kabul și le-a cerut afganilor să nu mai încerce să se deplaseze la aeroport. De asemenea, el a mai spus că SUA nu ar trebui să-i mai încurajeze să încerce să plece pentru că Afganistanul „are nevoie de talentul lor”.

Talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului în urmă cu nouă zile, după o ofensivă fulgerătoare care a distrus rapid rezistența forțelor guvernului afgan susținut de SUA pe parcursul ultimilor 20 de ani. Retragerea SUA din Afganistan urmează să se încheie în 31 august.

Biden, mesaj pentru liderii G7. Italia vrea să organizeze un summit extraordinar G20 privind criza din Afganistan

Preşedintele Joseph Biden le-a transmis partenerilor din cadrul Grupului ţărilor puternic industrializate (G7) că Statele Unite sunt în grafic pentru a finaliza pe 31 august operaţiunile de evacuare din Afganistan, deşi sunt elaborate şi planuri pentru eventuale situaţii urgenţă, anunţă Casa Albă.

„În cursul reuniunii de astăzi cu liderii G7, preşedintele a transmis că misiunea noastră în Kabul se va încheia în funcţie de atingerea obiectivelor noastre. Preşedintele a confirmat că în momentul de faţă suntem în grafic pentru a finaliza operaţiunile pe 31 august şi a furnizat date actualizate privind progresele în evacuarea cetăţenilor americani care vor să meargă acasă, a altor cetăţeni străini şi a afganilor care au fost aliaţii noştri în timpul războiului”, a declarat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, conform unui comunicat postat pe site-ul instituţiei.

Joseph Biden a avertizat că trupele americane sunt expuse riscurilor unor atacuri teroriste în Afganistan. „Preşedintele a transmis clar că, prin fiecare zi aflată pe teren, cresc riscurile din partea filialei afgane a ISIS (reţeaua teroristă Stat Islamic în Irak şi Siria – n.red.) şi că finalizarea misiunii pe 31 august depinde de continuarea coordonării cu talibanii, inclusiv de accesul în continuare în aeroport al persoanelor care vor să fie evacuate”, a precizat Jen Psaki.

Deşi intenţionează să finalizeze operaţiunile de evacuare pe 31 august, Administraţia de la Washington elaborează planuri de urgenţă pentru situaţia în care ar fi necesară prelungirea operaţiunilor. „Preşedintele a cerut Pentagonului şi Departamentului de Stat să elaboreze planuri de urgenţă în sensul ajustării calendarului operaţiunilor dacă acest lucru ar deveni necesar”, a subliniat Jen Psaki.

Liderii Grupului statelor puternic industrializate (G7) au stabilit, în cadrul summitului extraordinar desfăşurat marţi în format online, un plan privind abordarea faţă de Mişcarea talibanilor afgani. „Am stabilit o abordare comună în privinţa operaţiunilor de evacuare, dar şi o foaie de parcurs asupra modului în care intenţionăm să interacţionăm cu talibanii”, a declarat Boris Johnson, premierul Marii Britanii, ţară care asigură în prezent preşedinţia Grupului G7.

Prima condiţie pe care o stabilim la nivelul G7 este că talibanii trebuie să garanteze, după termenul de 31 august, trecerea în siguranţă pentru cei care vor să plece din ţară. Unii dintre ei vor spune că nu vor accepta, dar eu sper că unii vor înţelege acest lucru, întrucât G7 are instrumente considerabile la nivel economic, diplomatic şi politic”, a explicat Boris Johnson.

Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvânt al Mişcării talibanilor afgani, a transmis, potrivit CNN, că afganii nu vor mai putea părăsi ţara după 31 august. „Noi nu vom mai permite să plece afganii, nu suntem deloc încântaţi de acest lucru”, a afirmat Zabihullah Mujahid.

Aliaţi ai SUA, în principal Marea Britanie, Franţa şi Germania, cer prelungirea operaţiunilor de evacuare din Afganistan a cetăţenilor străini, a colaboratorilor afgani şi a persoanelor care solicită azil din raţiuni de securitate.

Depindem de Statele Unite. Ceea ce le transmitem americanilor este, în mod evident, să ne ofere timpul maxim pentru continuarea operaţiunilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Preşedinţiei Franţei. Conform Palatului Élysée, la reuniunea G7, Franţa a formulat preocupări asupra evacuărilor şi situaţiei umanitare din Afganistan, asupra viitorului procesului politic şi asupra riscurilor generate de preluarea puterii de către talibani.

La rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat marţi seară că operaţiunile de evacuare vor continua „în mod unitar” cât timp vor dori Statele Unite. „Trebuie să subliniez că Statele Unite au rolul de conducere în această situaţie. Fără Statele Unite, nu putem continua evacuările, acest lucru trebuie să fie foarte clar”, a afirmat Angela Merkel.

Statele Unite şi ţările aliate, inclusiv din cadrul NATO, urmează să retragă în totalitate trupele din Afganistan până pe 31 august. În contextul retragerii trupelor occidentale, combatanţii talibani au ocupat numeroase provincii afgane şi zone din capitala ţării, Kabul. Mişcarea talibanilor poartă negocieri cu fostul preşedinte afgan Hamid Karzai şi cu Abdullah Abdullah, liderul Consiliului afgan pentru Reconciliere Naţională, pe tema formării unui guvern de uniune naţională în Afganistan.

Preşedintele Ashraf Ghani a părăsit Afganistanul şi se află în Emiratele Arabe Unite. Prim-vicepreşedintele afgan Amrullah Saleh a declarat că el este acum preşedintele interimar „legitim” al Afganistanului, semnalând că va organiza rezistenţa armată contra insurgenţilor talibani.

Rusia monitorizează cu atenţie situaţia din Afganistan, dar nu intenţionează să se implice militar în această ţară, a declarat marţi preşedintele Vladimir Putin, citat de CNN. „Nici nu trebuie să spun faptul că nu intenţionăm să ne implicăm în afacerile interne ale Afganistanului, cu atât mai puţin să implicăm forţele noastre armate într-un conflict. Uniunea Sovietică a avut propria experienţă în Afganistan. Am învăţat lecţiile necesare„, a declarat Vladimir Putin, referindu-se la conflictul militar cu grupuri insurgente afgane din anii 1980. La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Administraţia de la Moscova se opune ideii poziţionării de trupe americane în ţări din Asia Centrală care au frontieră cu Afganistanul şi Rusia.

Italia, ţara care deţine în prezent preşedinţia G20, vrea să organizeze un „summit ad hoc”, în cadrul acestui forum, privind criza din Afganistan, a anunţat marţi ministrul italian de externe Luigi Di Maio.

Lucrăm la ipoteza unui summit ad-hoc pentru a promova o dezbatere aprofundată asupra Afganistanului”, a declarat Di Maio în timpul unei audieri în Parlament. „Va trebui să găsim alianţe şi să implicăm toţi actorii, în special cei din regiune (…), în plus faţă de China şi Rusia”, a mai spus ministrul italian.

Afganistanul a căzut în mâinile talibanilor după o ofensivă fulgerătoare, chiar înainte de expirarea termenului stabilit de preşedintele american Joe Biden pentru retragerea ultimelor trupe americane, pe 31 august. Victoria talibanilor a provocat o criză gravă, făcând deosebit de dificilă evacuarea din ţară a diplomaţilor, militarilor şi a colaboratorilor afgani.

Termenul limită 31 august „nu va fi suficient” pentru evacuarea „tuturor celor pe care vrem să-i scoatem” de acolo, a atras atenţia marţi şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas.

În acest context „Italia a luat iniţiativa de a dezvolta o coordonare în cadrul G20 care va face posibilă urmărirea mai eficientă a evoluţiei situaţiei” din Afganistan, a explicat Luigi Di Maio. „Afganistanul se va afla, de asemenea, în centrul întâlnirii mele cu ministrul rus (de externe Serghei) Lavrov, vineri”, a adăugat el. „G20 poate reprezenta o importantă platformă multilaterală pentru gestionarea responsabilă şi coordonată a provocărilor globale”, a insistat Di Maio.

Prăbușirea economică a Afganistanului. Prețurile cresc, bancomatele nu mai au bani și moneda națională se depreciază accelerat

Timp de mai bine de o săptămână de când talibanii au preluat controlul în Afganistan, băncile și bursele au rămas închise, au crescut prețurile pentru produsele de bază, iar activitatea economică s-a oprit. Nu se mai confruntă cu o opoziție militară serioasă, însă noii conducători talibani se confruntă cu o nouă amenințare: o prăbușire economică, scrie The Wall Street Journal.

Oamenii au bani, dar sunt în bancă, ceea ce înseamnă că nu mai au bani acum. Este greu să găsești bani în numerar”, a spus Bahir, un rezident din Kabul, care a lucrat pentru o companie de construcții.

Miercuri, pentru prima dată de la preluarea puterii de către talibani în 15 august, băncile din Kabul s-au redeschis, însă mulți oameni încă au dificultăți în a-și accesa economiile. Kabul Bank a început să elibereze bani către clienți, dar nu emite sume mari. Alte bănci, deși sunt deschise, spun că nu sunt în măsură să permită retrageri din cauza lipsei de numerar de la banca centrală a Afganistanului. Prețurile produselor alimentare esențiale, cum ar fi făina și uleiul, au crescut cu până la 35% în ultima săptămână în Kabul, potrivit locuitorilor. Moneda locală, afganul, a atins un nivel record săptămâna trecută, iar pentru o țară care a facilitat comerțul în dolari americani, orice import va deveni mai scump.

Prețurile la alimente nu au fost niciodată mai mari. Suntem sufocați”, a declarat Mustafa Haqbeen, locuitor din Kabul.

Fără soluții politice, valoarea monedei afgane s-ar putea prăbuși, inflația ar putea accelera și amestecul de violență și haos ar duce țara într-o criză uriașă. Printre cei care avertizau despre riscul creșterii inflației se număra Ajmal Ahmady, fostul șef al băncii centrale din Afganistan, care a fugit săptămâna trecută din țară. El a sugerat că inflația ar putea atinge în curând cifre duble.

Deja două servicii majore de transfer de bani din SUA au suspendat plățile către Afganistan, iar băncile americane examinează mai îndeaproape tranzacțiile cu omologii afgani, deoarece așteaptă lămuriri dacă sancțiunile SUA asupra talibanilor se aplică în întreaga țară acum că grupul islamist este în control. Decizia serviciilor de transfer bancar Western Union și MoneyGram International de a nu mai face plăți în Afganistan restricționează fluxul de bani care reprezintă o sursă cheie de sprijin pentru multe familii afgane, scrie The Guardian. Au apărut deja informații despre afganii din unele orașe care nu au mai putut să-și plătească chiria, în timp ce unii s-au plâns că nu pot găsi alimente și combustibil. Perspectivele sumbre au fost prezentate și într-un raport publicat vineri de Fitch Solutions, potrivit căruia economia Afganistanului ar putea scădea cu până la 20% în acest an.

Țările care se confruntă cu circumstanțe similare, precum Myanmar și Siria, și-au văzut PIB-ul prăbușindu-se cu aproximativ 10-20%, ceea ce nu poate fi exclus și pentru Afganistan”, a declarat Anwita Basu, de la Fitch Solutions.

Între timp, și Banca Mondială a anunțat că a oprit finanțarea proiectelor din Afganistan după ce talibanii au preluat controlul asupra țării. Anunțul vine la doar câteva zile după ce Fondul Monetar Internațional a suspendat plățile. Potrivit datelor din 2020, 90% din populația Afganistanului a trăit cu mai puțin de 2$ pe zi, iar pierderea sprijinului american ar slăbi una dintre cele mai mici economii din lume.

În anii ‘90, când talibanii au preluat puterea, aceștia au revitalizat economia afgană, punând capăt luptelor interne dintre triburile rivale și redeschizând drumurile comerciale. La acea vreme, Pakistanul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au stabilit relații diplomatice cu conducătorii talibani din Afganistan, iar stabilitatea care a urmat a întărit legitimitatea mișcării. Cu toate acestea, până în prezent, nicio națiune nu a recunoscut noul regim din Kabul, provocând o contracție economică care ar putea forța talibanii să formeze un guvern mai incluziv și mai moderat care să includă forțe politice rivale.

Cu cât vom avea mai repede o soluție politică, cu atât vom salva Afganistanul de consecințele economice grave care se apropie”, a declarat Omar Zakhilwal, fostul ministru de finanțe care s-a întors la Kabul săptămâna aceasta, pentru a se alătura discuțiilor cu talibanii. „Lucrăm în tandem cu talibanii pentru a aduce din nou o față normală la Kabul: redeschiderea băncilor, a birourilor, a ministerelor”, a declarat acesta.

Talibanii au numit un oficial obscur în funcția de guvernator al băncii centrale, potrivit Bloomberg. Mohammad Idris, care a condus comisia economică a talibanilor, va „aborda problemele bancare care se apropie și problemele oamenilor” în calitate de șef al Da Afghanistan Bank, a declarat purtătorul de cuvânt al talibanilor Zabihullah Mujahed.

Se știu puține lucruri despre Idris, inclusiv despre formarea sa sau calificările profesionale în ceea ce privește politica monetară, valutară și bancară. Comisia economică a talibanilor a funcționat din „umbră” în ultimii 20 de ani, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite declarând că activitățile sale includ colectarea impozitelor ilegale de la întreprinderi și fermieri pentru finanțarea insurgenței grupului militant.

Rezistență afgană din Valea Panjshir, ultimul bastion pe care talibanii nu-l pot cuceri, este gata de luptă și nu capitulează

Rezistenţa împotriva talibanilor în Valea Panjshir, la nord-est de Kabul, „nu va înceta„, a afirmat unul dintre liderii acesteia, Ahmad Massoud, fără a exclude totuşi posibilitatea de a discuta cu noua guvernare a Afganistanului, relatează France Presse.

Nu se pune problema de a înceta lupta. Rezistenţa noastră aici, în Panjshir, nu face decât să înceapă„, a afirmat într-un interviu acordat revistei Paris Match fiul comandantului Ahmed Shah Massoud, personalitate emblematică a rezistenţei afgane, asasinat în 2001. Referitor la zvonurile despre o eventuală capitulare în faţa talibanilor, care au încercuit Valea Panjshir, Ahmad Massoud le-a calificat drept „propagandă şi dezinformare”.

În weekendul trecut, un purtător de cuvânt al Frontului Naţional al Rezistenţei (FNR), Ahmad Massoud fiind unul dintre liderii acestuia, declarase pentru AFP că mişcarea sa este pregătită să reziste oricărei agresiuni a talibanilor, dar este dispusă şi să negocieze cu aceştia cu privire la formarea unui guvern incluziv.

A vorbi este un lucru. Se poate vorbi. În toate războaiele se vorbeşte. Dar a capitula este altceva. Şi vă repet că nu se pune problema – pentru comandanţii mei şi pentru mine – să capitulăm”, a declarat Massoud, care se autodescrie pentru Paris Match drept un „om al păcii”.Nu voi accepta niciodată o pace impusă, al cărei singur merit ar fi să aducă stabilitatea”, a reiterat el.”Nu pot să uit de altfel eroarea istorică a acelora care, în urmă cu doar opt zile, la Kabul, le ceream arme. Ei mi le-au refuzat. Şi aceste arme, această artilerie, aceste elicoptere, aceste tancuri de fabricaţie americană sunt în prezent în mâinile talibanilor”, şi-a exprimat regretul Massoud.

Insurgenţii care au cucerit Kabulul în 15 august controlează aproape toată ţara, doar o zonă a rezistenţei s-a format în Valea Panshir, în jurul FNR condus de Ahmad Massoud şi Amrullah Saleh, vicepreşedinte al fostei guvernări. Talibanii afirmaseră luni că ar fi încercuit Panjshir, dar că ar prefera luptelor negocierea. În cei cinci ani când talibanii s-au aflat la putere în Afganistan, între 1996 şi 2001, Panjshir a fost unul dintre rarele teritorii pe care talibanii nu l-au controlat niciodată.

Rusia anunță că talibanii au capturat peste 100 de elicoptere militare cumpărate pentru armata afgană

Talibanii au capturat peste 100 de elicoptere militare fabricate în Rusia, a spus șeful unei companii rusești exportatoare de arme. Totuși, elicopterele ar putea sta mai mult la sol pentru că nu au acces la echipe de mentenanță și la piese de schimb, a spus oficialul citat de The Guardian. Atunci când talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului, pe lângă depozitele mari de arme și vehicule ale armatei afgane au capturat, de asemenea, cel puțin 100 de elicoptere Mi-17 Hip, un elicopter de transport fabricat în Rusia. Aparatele au fost achiziționate de SUA pentru forțele armate afgane, deoarece erau relativ mai ieftine și mai ușor de pilotat decât elicopterele UH-60 Black Hawk, fabricate în SUA.

„Flota de elicoptere de acolo este mare – mai mult de 100 de elicoptere Mi-17 de diferite tipuri”, a spus Alexander Mikheev, șeful companiei ruse de stat Rosoboronexporter, potrivit agenției de știri Interfax. „Desigur, această flotă necesită reparații, întreținere și aprovizionare cu piese de schimb. O mare parte din flotă ar putea fi deja nefuncțională”, a spus el.

Estimarea lui Miheev privind numărul de elicoptere fabricate în Rusia aflate în Afganistan este mult mai mare decât inventarul raportat. Un raport din iulie al inspectorului general special al SUA pentru reconstrucția Afganistanului (Sigar) spunea că armata afgană are 56 de elicoptere Mi-17, dintre care doar 32 erau utilizabile și se aflau țară. Mi-17 este versiunea de export a elicopterului rusesc Mi-8, fabricat în două fabrici din Kazan și Ulan-Ude din Rusia. Nu este clar câte dintre aceste elicoptere sunt acum capabile să zboare. La începutul acestei luni au apărut înregistrări video cu luptători talibani care zboară cu un Mi-17, dar nu există încă semnale că talibanii desfășoară elicoptere în operațiuni de luptă.

SUA au trecut la furnizarea de elicoptere Black Hawk către Afganistan în ultimii ani, în parte din cauza restricțiilor privind colaborarea cu producătorii și exportatorii ruși de aparate Mi-17. Dar mult mai puține echipaje afgane au fost instruite pentru mentenanța epicopterelor americane. Sigar arăta că disponibilitatea flotei de Black Hawk a scăzut de la jumătate la doar 39%, în perioada aprilie-iunie, pe măsură ce contractorii de întreținere a aeronavelor au fost rettrași din Afganistan.

În timp ce talibanii se apropiau de Kabul, zeci de piloți afgani au fugit cu avioane și elicoptere militare peste graniță, în Uzbekistan. Într-o declarație a guvernului din Uzbekistan se arată că 46 de aeronave afgane, inclusiv 24 de elicoptere, au fost forțate să aterizeze în țara din Asia Centrală. Analiza fotografiilor din satelit ale aeronavei arată că 19 par a fi Mi-17 și 9 sunt Black Hawk.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *