Spread the love

Relaxarea treptată a restricțiilor este o măsură îmbrățișată în această perioadă de tot mai multe state europene. Teama de această relaxare determină autoritățile de la București să nu facă un astfel de pas. De altfel, acum o săptămână, președintele României, Klaus Iohannis, anunța că țara este departe de relaxări în privința măsurilor sociale stricte aplicate.

Criza sanitară omoară oameni acum, dar și criza economică poate să omoare oameni după o anumită perioadă, iar în România încă nu se știe cât de mult să se întindă coarda restricțiilor. Știm cu toții că țara noastră nu este pregătită de un astfel de test de lungă durată. De altfel, din zona economiei națională, se transmit mesaje de repornire a economiei, într-un context în care aceasta a scăzut cu peste 30%!

Economia are o contracţie cuprinsă între 30 şi 40%, iar după ce va fi atins vârful epidemiei s-ar putea intra pe o pantă descendentă, a anunțat, luni, ministrul Economiei, Virgil Popescu.

„Suntem, evident că suntem afectaţi, chiar foarte afectaţi. A scăzut practic economia, putem să spunem că are o contracţie deja între 30 şi 40% şi încă nu ştiu dacă am ajuns, după estimările mele cel puţin. În perioada imediat după Paşte am ajunge la vârful epidemiei, după care am putea vorbi de o pantă descendentă a acestei crize, pantă descendentă în care vrem să avem deja măsurile pregătite pentru relansarea economiei. (…) Uşor, uşor, industria auto se pare că îşi revine. Este un lucru îmbucurător. Am primit semnale şi din teritoriu, de la industria auto de pe orizontală, de la componente, că se iau în calcul scenarii de pornire. Am informaţii, inclusiv de la Dacia că se pregătesc ca începând cu data de 21 să înceapă uşor producţia în zona de motoare şi cu mai puţini salariaţi, dar să înceapă producţia, ca şi companiile de care v-am spus înainte, dar în continuare avem domenii care sunt lovite: industria serviciilor. Gândiţi-vă că toate companiile, toate întreprinderile mici şi mijlocii care au fost lovite direct de coronavirus şi închise prin ordonanţele militare, practic ele sunt în momentul de faţă fără activitate”, a spus Virgiil Popescu.

În ritmul în care efectele economice se amplifică, peste 2 milioane de oameni își vor pierde locurile de muncă și economia va intra într-o recesiune severă. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața țărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susținere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgență.

În acest timp, Germania se relaxează cu muncitori români, alte state încep să se gândească la activități care pot fi desfășurate în condiții de siguranță, iar Spania, de exemplu, una dintre cele mai afectate la nivel mondial iese, începând de astăzi, din blocajul total și le permite unor companii să își reia activitatea. În România, însă, starea de urgență se va prelungi cu încă 30 de zile.

Agricultura, pe butuci

Pe 9 aprilie se emitea Ordonanța Militară nr. 8, care a instituit suspendarea exportului mai multor produse agroalimentare, pentru țările din afara spațiului comunitar european. Astfel, O.M. oferă, printre altele, libertatea pescuitului comercial și a activității de apicultură. În privința exportului produselor agricole, guvernul s-a bâlbâit, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, mințind prin omisiune, românii nefiind informați că O.M. 8 nu se referă la spațiul european, astfel că exportul va continua, în linii mari, nestingherit.

Comisia Europeană şi-a exprimat dezaprobarea faţă de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicţie îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieţei unice. Ca reacție la mesajul Comisiei Europene, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a precizat luni că unele produse incluse în anexa referitoare la interdicţiile privind exporturile pe durata stării de urgenţă ar putea să dispară, dar „s-ar putea să adăugăm altele, în funcţie de evoluţie”.

„Acum evaluăm care sunt consecinţele Ordonanţei nr. 8, pentru că noi am dorit şi ne dorim, cum este normal, ca orice Guvern, să ne asigurăm că există suficiente rezerve privind produsele agroalimentare de bază pentru populaţie. Nu ştim cât va dura această criză, care vor fi implicaţiile asupra economiei şi asupra agriculturii. Cel puţin în domeniul cerealelor şi al produselor de bază vrem să ne asigurăm că, până la noile recolte, sunt suficiente stocuri atât la rezervele statului, cât şi în stocurile marilor agenţi economici. În fiecare zi analizăm ceea ce se întâmplă. S-ar putea ca în noua ordonanţă unele produse de pe acea anexă să dispară, s-ar putea să adăugăm altele, în funcţie de evoluţie. Cu siguranţă cu această decizie nu a fost una simplă. Ne-am gândit că sunt şi vor fi firme afectate”, a spus Oros.

Duminică, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vizitat câmpurile agricole din zona Dobrogei și a arătat că în partea de câmpuri neirigate culturile au puternic de suferit și este o secetă puternică. Veștile sunt cât se poate de proaste, în contextul în care specialiștii susțin că după această criză provocată de coronavirus am putea avea parte de o criză alimentară.

„Trecem printr-o perioadă dificilă. Dincolo de efectele epidemiei de Coronavirus, ne confruntăm cu o secetă puternică în multe regiuni ale țării. Am vizitat zilele acestea zona Dobrogei și am surprins două realități: zonele irigate au culturi cu o dezvoltare normală pentru această perioadă, în schimb suprafețele neirigate sunt puternic afectate. Ne preocupăm ca pe toate suprafeţele irigabile să fie apă suficientă. Am alocat bani atât pentru modernizarea infrastructurii principale cât şi pentru extinderea infrastructurii secundare, precum şi pentru plata apei şi a curentului până la stațiile de punere sub presiune. Îi îndrumăm pe fermieri să încheie contracte pentru ca apa să ajungă la culturi! Deși in ultimii ani pierderile datorate secetei nu au fost despăgubite, i-am asigurat pe fermieri că toţi cei care vor suferi pagube din cauza secetei anul acesta vor primi despăgubiri pentru că aşa e normal. Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă, iar fermierii să fie despăgubiți corect!”, a transmis ministrul Oros.

Costul crizei trebuie suportat de… toată lumea

Prima zgâlțâială socială în privința bugetului de stat a venit de 1 aprilie din partea ministrului Finanțelor Publice, Florin Cîțu, care a spus că, din punctul său de vedere, costul actualei crize trebuie suportat de toată lumea.

„Trebuie să fim solidari. Ce măsuri vor fi, cum vor fi luate, dacă vor fi luate, aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia Guvernul, nu o iau eu singur. Din punctul meu de vedere, cred că trebuie să fim solidari cu toții în acest moment, indiferent de domeniul din care provenim”, a spus Cîțu.

În aceeași zi, Cîțu a precizat că nu se discută despre trimiterea bugetarilor în șomaj tehnic și nici despre tăieri salariale. Imediat, premierul Ludovic Orban l-a urecheat pe ministrul Finanțelor, susținând că el nu este adeptul austerității.

Timpul avea să arate, foarte rapid, că lucrurile se îndreaptă spre măsuri de austeritate. Pe 9 aprilie, chiar premierul Ludovic Orban anunța, în ședință de Guvern, că sunt sectoare de bugetari care nu vor putea fi trimiși în șomaj tehnic bugetarii din domeniile care se află în prima linie a luptei cu coronavirus, însă restul de bugetari vor intra câte 15 zile pe lună în șomaj tehnic, iar celelalte 15 zile vor fi lucrătoare. Orban a insistat că nu este o măsură de ordin financiar, ci una de solidaritate a sectorului public cu cel privat.

Bugetarii vor munci doar jumătate de lună. Pentru cele 15 zile lucrate, vor primi salariul întreg, iar pentru celelalte 15 zile în care vor sta acasă vor primi 75% din salariul brut de încadrare. Măsura se va întinde doar pe timpul stării de urgenţă. Nu se va aplica pentru militari, poliţişti, medici, personalul medical şi profesori, care vor rămâne cu lefurile intacte. Doar 500.000 de bugetari vor intra, prin rotaţie, în şomaj tehnic. Măsura va aduce o economie la buget între 1,2 şi 1,5 miliarde de lei. De asemenea, Guvernul va mai adopta încă o ordonanţă de urgenţă, dedicată demnitarilor. Astfel, parlamentarii şi miniştrii vor avea leafa redusă cu 25%.

De la 1 septembrie, alocațiile trebuie dublate și pensiile majorate cu 40%. Evident, astfel de indexări nu mai pot fi realiste în acest context. Dublarea alocaţiilor se amână din nou, legea adoptată de PSD şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la începutul anului a fost amânată de Guvern până la data de 1 iulie din lipsă de fonduri. Guvernul Orban, cel mai probabil, va amâna din nou intrarea în vigoare a legii, cu încă o jumătate de an. Impactul bugetar al dublării alocaţiilor e de 6 miliarde de lei, bani de care Executivul nu dispune.

Luni, consilierul premierului Ludovic Orban, Virgil Guran, a spus că economia României nu va putea fi redresată rapid.

„S-au luat măsuri referitoare la somaj tehnic și urmează să venim cu pachetul de măsuri care va da drumul la economie. Să nu ne așteptăm să se miște foarte repede. În momente de criză, oamenii țin bani, nu se mișcă cu ei”, a spus Guran.

În prezent, 1 din 4 români nu mai lucrează, criza aducând șomaj tehnic și concedieri pentru aproape două milioane de muncitori. Pe acest fond, se pregătesc răfuielile din Parlament, unde partidele politice amenință PNL că dacă nu vor fi aplicate măsuri economice concrete, rapid, decretul privind prelungirea stării de urgență va fi respins!

Guvernul Orban, amenințat în Parlament

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat duminică faptul că nu votează prelungirea stării de urgență, pentru că prin ordonanțele emise de ministrul de Interne, Marcel Vela, nu s-au luat măsuri pentru salvarea economiei, ba mai mult s-a deschis calea pentru multe abuzuri. Tot duminică, președintele PRO România, Victor Ponta, a spus că ar putea să voteze împotriva prelungirii stării de urgenţă, în condiţiile în care Guvernul nu lămureşte mai multe aspecte. „Care este Planul de Relansare Economică a României? Când putem să mergem la muncă? Cu ce bani o să trăim toți în România dacă suntem blocați toți în casă?”, este una din întrebările pe care Ponta le-a lansat.

Biroul Executiv al PRO Romania a decis luni să le propună parlamentarilor partidului să voteze prelungirea stării de urgență numai dacă președintele Klaus Iohannis și Guvernul Ludovic Orban „răspund pozitiv” unui număr de 15 măsuri solicitate, printre care excluderea oricărei scăderi de salarii și pensii și acordarea de la 1 iunie a alocațiilor dublate pentru copii. În caz contrar, parlamentarii PRO România vor vota împotrivă la prelungirea stării de urgență.

Seria liderilor politici a continuat, luni, cu președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, care arată că partidul pe care îl conduce nu va vota în orice condiții prelungirea stării de urgență. Dacă cele trei partide nu vor vota prelungirea stării de urgență, atunci decretul președintelui Klaus Iohannis va pica în Parlament.

„Ce a făcut statul pentru ei în prima lună a stării de urgență?! Avem peste 1,2 milioane de români care și-au pierdut locul de muncă sau sunt în șomaj tehnic, zeci de mii de firme închise și miliarde de euro pierdute. În aceste condiții, prelungirea stării de urgență fără o minimă garanție că vor fi luate măsurile corecte și necesare pentru prevenirea unui dezastru economic ar fi o inconștiență totală”, a spus Ciolacu, care a lansat către guvern și președintele Iohannis o serie de solicitări, majoritatea de natură socială și economică.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *