România intră în sezonul rece confruntându-se cu provocări majore în privința resurselor energetice critice, marcate de rezerve de gaze naturale diminuate semnificativ față de anul anterior și de un nivel scăzut al apei în lacurile de acumulare. Situația a fost detaliată în cadrul unei reuniuni a Comandamentului Energetic, desfășurată în format mixt la sediul Dispecerului Energetic Național (DEN) al Transelectrica, unde autoritățile și operatorii din sector au analizat starea Sistemului Energetic Național (SEN) și măsurile de siguranță pentru perioada următoare.
Un element pozitiv în ecuația asigurării energiei în bandă îl constituie revenirea în funcțiune a reactoarelor de la Cernavodă. Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost programată să fie reconectată la Sistemul Energetic Național după finalizarea lucrărilor de remediere efectuate de echipele de specialiști ale uzinei, urmând să atingă puterea nominală. Totodată, Unitatea 2 a fost deja sincronizată și a reluat livrarea de energie electrică în rețea, nivelul său de putere fiind în plină creștere. Aceste reconectări vin să stabilizeze producția internă într-o perioadă în care celelalte surse suferă presiuni considerabile din cauza factorilor climatici și a stocurilor reduse.
Principalele vulnerabilități semnalate de reprezentanții Ministerului Energiei vizează stocurile de gaze naturale și rezervele hidrologice. Potrivit datelor prezentate de secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu, rezervele de gaze naturale disponibile pentru sezonul rece sunt considerabil mai scăzute comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Diferența se situează la aproximativ 362 de milioane de metri cubi în minus, un decalaj substanțial care își va pune amprenta atât asupra modului în care va fi gestionat consumul național, cât și asupra costurilor aferente furnizării.
Pe parcursul primelor zece zile ale lunii noiembrie, Transcapacitățile și fluxurile prin punctele de interconectare cu țările vecine au fost monitorizate atent, însă presiunea pe stocuri rămâne ridicată. În paralel, sectorul hidroenergetic resimte din plin efectele prelungite ale secetei. Rezerva actuală de apă din lacurile energetice de acumulare se situează la un nivel redus, acoperind doar circa 43,85%, ceea ce reprezintă aproximativ 1.240 de Gigawați disponibilizați, o valoare considerată mult mai scăzută decât cea anticipată inițial pentru acest sezon.
În contrast cu aceste segmente vulnerabile, sectorul bazat pe cărbune prezintă o oarecare stabilitate a stocurilor. Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului dispun împreună de o rezervă solidă de aproximativ 579.000 de tone de cărbune, asigurând sustenabilitatea producției termoelectrice pe parcursul lunilor de iarnă.
În fața acestor riscuri cumulate — rezerve de gaze mai mici, deficit hidrologic sever și cerere în creștere în orele de vârf —, Ministerul Energiei a cerut o evaluare riguroasă a stadiului pregătirilor pentru iarnă în colaborare directă cu operatorii de distribuție. Obiectivul principal al autorităților este acela de a identifica din timp eventualele blocaje sau puncte critice în rețele, facilitând intervenția rapidă și prevenirea oricăror disfuncționalități majore în alimentare pe parcursul lunilor geroase.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google