România, în raportul ONU „Cod roșu pentru umanitate”: „Vom avea valuri de CĂLDURĂ, precipitații intense și SECETĂ”

Vremea rămâne una a extremelor și în România, în perioada următoare. Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo, spune că sudul României va fi afectat, în special, de secetă. Pe de altă parte, în nord, precipitațiile vor fi mai intense. În același timp, va persista canicula.

Toate trei – valurile de căldură, precipitațiile intense și seceta sunt cumva puse în aceeași categorie. În raportul privind criză climatică, România este într-o zona de graniță, Europa e împărțită în 5 regiuni, și a ajuns într-o zonă în care partea de sud face parte din bazinul Mării Mediterane extins, iar partea de nord dincolo de Carpații Meridionali e considerată că fiind parte a Europei de Vest și Centrală. Pentru regiunea la nord de Carpați avem atât perioade cu secetă mai intense, dar și perioade cu precipitații mai intense. Partea de sud o să intre în schimb într-o regiune în care vor avea mai puține precipitații în special în timpul verii și atunci vom avea și secetă, și deșertificare. Deci este ciudat ce se întâmplă. Peste ambele regiuni vom avea valuri de căldură și temperaturi ridicate”, a declarat Bogdan Antonescu.

Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC) a publicat cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”. Potrivit experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Munca din spatele raportului ONU „Cod roșu pentru umanitate”

Raportul publicat luni de grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale (IPCC), considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost pregătit de 234 de oameni de știință și aprobat de reprezentanții a 195 de guverne. Experții au analizat peste 14.000 de studii științifice publicate în ultimi șapte ani pentru a redacta cea mai recentă versiune a ceea ce a devenit acum știința consacrată schimbărilor climatice. Munca lor a fost voluntară, potrivit Reuters. După ce au petrecut sute de ore în întâlniri online pentru a finaliza săptămâna aceasta raportul ONU privind clima, care a fost denumit „Cod roșu pentru umanitate”, oamenii de știință Piers Forster și Joeri Rogelj au sărbătorit într-un mod în care colegii lor nu au putut: îmbrățișându-se. Piers Forster, care are biroul în Marea Britanie, a declarat că timpul petrecut în izolare din cauza pandemiei de COVID-19 l-a obosit și astfel și-a invitat colegul, pe Joeri Rogelj, la el acasă pentru a lucra împreună la versiunea finală a raportului IPCC privind schimbările climatice.

Ideea de a sta împreună a făcut mai distractivă ultima perioadă a unui efort colectiv întins pe o durată de trei ani”, a declarat Forster, fizician și expert climatic la Universitatea din Leeds.

De asemenea, acesta a povestit și că vecinii săi i-au considerat nebuni pentru că la ore târzii în noapte, precum 04.00 dimineața, Forster și Rogelj participau la conferințele de consultare ale IPCC.  În ultimele două săptămâni, cei peste 700 de oameni de știință și delegați guvernamentali, după ce au negociat, au purtat discuții și au aprobat ultima parte a raportului de 3.949 de pagini în weekend, au izbucnit în urale, fiecare separat în propriul cadru video, cu excepția lui Forster și Rogelj, care au putut fi observați zâmbind din aceeași casetă.

Raportul IPCC publicat luni avertizează că lumea se deplasează în mod rapid și periculos către o serie de evenimente meteo extreme din ce în ce mai intense. În ciuda restricțiilor de călătorie și a blocajelor naționale care au întârziat finalizarea raportului timp de câteva luni, organizatorii susțin că efortul de constituire a raportului nu a presupus probleme tehnice notabile care să conducă la nerespectarea termenul revizuit. Pentru mulți dintre oamenii de știință, efortul a fost însoțit de un cost personal. Spre exemplu, Sonia Seneviratne, cercetătoare la Universitatea de stat în Zurich a trebuit să renunțe la o vacanță de familie pentru a ajuta la finalizarea raportului. Deșii unii dintre oamenii de știință au lăudat diversitatea experților climatici din 65 de țări din întreaga lume, alții au spus că fusul orar a reprezentat o provocare dăunătoare pentru somn. 

Nu am putut găsi niciun interval orar care să nu fie la două dimineața pentru cineva”, a spus Michael Wehner, expert climatic la Laboratorul Național Lawrence Berkeley din California. „M-am transformat într-o bufniță de noapte”, a glumit el.

Completarea secțiunii „Rezumatul pentru factorii de decizie”, sensibilă din punct de vedere politic, pe care reprezentanții celor 195 de guverne au trebuit să o aprobe prin consens, a reprezentat o provocare specială, pentru că fiecare cuvânt din fiecare propoziție trebuia examinat și dezbătut. Pentru a simplifica efortul, organizatorii au afișat fiecare propoziție în galben pe un ecran comun până când aceasta era aprobată, moment în care se schimba în verde. Dacă aceasta era respinsă, se transforma în albastru, semnalând că era nevoie de o revizuire. Apoi, negocierile și eventualele dispute au trebuit rezolvate în sesiuni virtuale separate.

Am petrecut uneori ore întregi doar pentru a lămuri o notă de subsol”, a declarat copreședintele Valerie Masson-Delmotte, expertă climatică la Universitatea din Paris-Saclay. Aceasta a descris lucrările pentru revizuirea finală a raportului IPCC drept un „maraton”.

O altă mărturie interesantă legată de efortul depus pentru realizarea raportului ONU privind starea climei este cea a unui om de știință din India, care a participat la una din întâlnirile online prin conversație telefonică, având în vedere că la geamul casei sale se desfășura un ciclon care a întrerupt electricitatea și internetul. Valerie Masson-Delmotte a declarat că șansa de a lucra la această imensă cercetarea climatică cu atât de mulți oameni de știință din întreaga lume a fost „una dintre cele mai mari bucurii” din viața ei profesională. Totodată, aceasta a mai transmis că între sesiuni, atunci când lucrurile deveneau tensionate, făcea plimbări scurte printr-un parc din apropierea locuinței pentru a se relaxa. Alți oameni de știință au participat la întrunirile virtuale în timp ce aveau grijă de copii sau de animalele lor de companie.

Pentru unii, singurătatea uneori a fost deprimantă. Rogelj, un om de știință în domeniul climei la Imperial College London, a spus că a fost util să poată lucra alături de Forster în ultimele două săptămâni, nu numai pentru posibilitatea de a face schimb de idei, ci și pentru momentele de discuții informale care nu vizau raportul. „Dacă aș fi fost singur în camera mea, ar fi fost mult mai greu să mă concentrez la dezbaterile noastre”, a declarat Joeri Rogelj.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

3 comentarii la „România, în raportul ONU „Cod roșu pentru umanitate”: „Vom avea valuri de CĂLDURĂ, precipitații intense și SECETĂ”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *