„România Educată”, ADOPTATĂ în ședința de Guvern. Iohannis: „Implementarea, până în 2030, cu un consilier educațional la 500 de elevi. NU mai putem continua cu ANALFABETISMUL funcțional!”

Țintele asumate în cadrul proiectului „România Educată” țin de scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, de asigurarea unui consilier de carieră la cel mult 500 de elevi, reducerea ratei de analfabetism functional, dar și de formarea a zeci de mii de cadre didactice. Între țintele asumate prin „România Educată”, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030 se regăsesc multe proiecte prin care elevii și preșcolarii sunt aduși în prim-plan.

Proiectul a fost adoptat miercuri în ședința de Guvern, cu participarea președintelui Klaus Iohannis. Astfel, se dorește ca 30% dintre copiii de până în 3 ani să participe la educație antepreșcolară, iar 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară să participe la îngrijire timpurie și educație. Se urmărește scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10 și asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi. O altă țintă este reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional astfel încât să ajungă la cel mult 20%, iar până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%. Proporția elevilor de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%, potrivit documentului.

Se urmărește creșterea ratei de angajare a absolvenților de învățământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire, dar și formarea a 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și a 40.000 din învățământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competențe. Altă țintă: minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior sunt opționale. Tot cu privire la învățământul superior, 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă. De asemenea, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

O altă țintă este creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE. Țintele, dezideratele, prioritățile, obiectivele și măsurile din Proiectul „România Educată” sunt aliniate atât cu nevoile naționale, cât și cu agenda internațională.

„Cele 10 direcții de reformă propuse sunt pași necesari, firești, pentru a construi o Românie rezilientă și performantă, în care accesul la o educație de calitate este oferit fiecărui elev, iar profesorul este un mentor și un profesionist care se perfecționează continuu, în concordanță cu nevoile curriculare naționale și globale emergente”, potrivit documentului citat.

Proiectul „România Educată” este proiectul președintelui Klaus Iohannis prin care propune o reformă reală a educației, spre a deveni în mod real o prioritate națională. Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, în ședința de guvern, că „România educată” e „o oportunitate istorică, dar și de mare responsabilitate pentru actuala clasă politică”.

Astăzi este o zi importantă pentru viitorul educației din țara noastră. Înaintăm decisiv pentru implementarea proiectului România educată. (…) „România educată” e un proiect cu legitimitate democratică, bazat pe cea mai amplă consultare din perioada post-comunistă. Proiectul are deja un sprijin financiar important prin PNRR, de 3,6 miliarde euro. (…) „România educată” propune soluții concrete, obiective, măsuri și ținte ambițioase dar realiste: scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea analfabetismului funcțional, competențe digitale de bază, creșterea numărului de absolvenți de studii superioare. Proiectul e foarte aproape de sufletul meu. E o oportunitate istorică, dar și de mare responsabilitate pentru actuala clasă politică”, a spus Klaus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială a publicat programul „România Educată” înaintea şedinţei de Guvern la care participă preşedintele Klaus Iohannis şi în care urmează ca Executivul să-şi însuşească proiectul. Documentul şi propune ţinte ambiţioase, până în 2030, respectiv reducerea abandonului, reducerea ratei de analfabetism funcţional, reducerea numărului de copii cu competenţe scăzute la informatică, dar creşterea finanţării.

Klaus Iohannis: „Cheia pentru dezvoltarea sustenabilă a ţării noastre este educaţia, iar şansa la viitorul pe care copiii noştri îl merită este o Românie Educată. Pentru mine, România Educată înseamnă în primul rând că:

• Educaţia este o prioritate reală la toate nivelurile, iar statul, mediul privat şi cetăţenii îşi asumă împreună responsabilităţi pentru susţinerea acesteia.

• Educaţia de calitate este accesibilă tuturor, în mod echitabil şi în concordanţă cu interesul, cu abilităţile şi cu potenţialul fiecăruia.

• Educaţia contribuie la protejarea identităţii culturale, dar rămâne deschisă evoluţiilor sociale globale”, afirmă prşedintele Klaus Iohannis, în debutul documentului.

Documentul are 137 de pagini şi a fost realizat, potrivit preşedintelui, după ”cea mai amplă consultare naţională din zona educaţiei de până acum”.

Nu este un demers politic, ci este un demers de politică publică”, afirmă şeful statului.

Ţintele asumate în cadrul documentului, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030, prevăd:

• 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară;

• 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă la îngrijire timpurie şi educaţie;

• scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%;

• asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;

• reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;

• până în 2030, proporţia tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;

• proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%;

• creşterea ratei de angajare a absolvenţilor de învăţământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;

• formarea a 15.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi a 40.000 din învăţământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competenţe;

• minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior sunt opţionale;

• 20% dintre absolvenţii de învăţământ superior – licenţă şi master – vor participa la programe de mobilitate externă;

• minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;

• creşterea finanţării educaţiei pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.

„Ţintele, dezideratele, priorităţile, obiectivele şi măsurile din Proiectul „România Educată” sunt aliniate atât cu nevoile naţionale, cât şi cu agenda internaţională. Cele 10 direcţii de reformă propuse sunt paşi necesari, fireşti, pentru a construi o Românie rezilientă şi performantă, în care accesul la o educaţie de calitate este oferit fiecărui elev, iar profesorul este un mentor şi un profesionist care se perfecţionează continuu, în concordanţă cu nevoile curriculare naţionale şi globale emergente”, se mai arată în document.

Documentul detaliază apoi ţintele pe diferite cicluri educaţionale.

Educaţie timpurie:

• Până în 2025, există un curriculum naţional pentru toate nivelurile de educaţie timpurie;

• Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educaţie antepreşcolară;

• Până în 2030, cel puţin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă într-o formă de educaţie timpurie.

Învăţământ preuniversitar:

• Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competenţe la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar;

• Până în 2025, va fi implementat şi aplicat sistemul portofoliilor educaţionale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluţiei copilului pe durata şcolarizării. Acesta include, printre altele, catalogul electronic, observaţiile consilierilor şcolari, evaluări de profil şi recomandări de recuperare etc.;

• Până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziţia spre învăţământul secundar superior, reducerea abandonului şcolar şi promovarea stării de bine în comunităţile de educaţie. Astfel, va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi;

• Până în 2030, rata de părăsire timpurie a şcolii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%;

• Reducerea ratei analfabetismului funcţional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030;

• Până în 2030, proporţia tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;

• Până în 2030, proporţia elevilor de clasa a VIII-a cu competenţe scăzute în domeniul informatic va scădea, ajungând sub 15%;

• Până în 2030, vor fi formate 15.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi 40.000 din învăţământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competenţe;

• Până în 2025, există un profil de competenţe ale profesorilor, elaborat pe niveluri de învăţământ şi pe etape de carieră didactică, cu rol de a asigura abordarea unitară în formarea iniţială şi continuă, precum şi pentru a oferi un cadru pentru avansarea în carieră;

• Creşterea ratei de angajare a absolvenţilor de învăţământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire; • Până în 2030, toţi profesorii vor avea competenţe digitale şi de predare prin instrumente digitale (digital literacy);

• Creşterea finanţării educaţiei, pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.

Învăţământ superior

• Până în 2030, 20% dintre absolvenţii primelor două cicluri de învăţământ superior (licenţă şi master) vor participa la programe de mobilitate externă;

• Până în 2030, cel puţin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;

• În 2030, în România, studiază cel puţin 10% studenţi internaţionali (din totalul studenţilor înmatriculaţi);

• În 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior vor fi opţionale, oferind studenţilor posibilitatea de a îşi particulariza şi adapta formarea la complexităţile în creştere ale pieţei muncii.

Premierul Florin Cîțu anunță constituirea de comitete și comisii și a unui cadru legislativ special pentru implementarea programului România Educată, cu care Klaus Iohannis captează atenția publică la fiecare moment de tensiune politică. „Astăzi este o zi extrem de importantă pentru viitorul educației. Împreună înaintăm decisiv către implementarea proiectului România Educată”, spune Klaus Iohannis în ședința de Guvern. Premierul Florin Cîțu a venit cu completări:

Mă bucur că în mandatul guvernului pe care îl conduc implementăm acest memorandum. E nevoie de reformă în educație, reprezintă o reformă pentru viitor. E datoria noastră să luăm măsuri penru elevi și stundeți și angajatori care au nevoie de calitate pe piața muncii. E nevoie să aducem îmbunătățiri pentru fiecare elev, adaptate la cerințele fiecăruia. Vreau să salut obiectivele și țintele asumate de acest proiect. Vom constitui un grup de lucru care va monitoriza implementarea. Vom elabora un proiect care să asigure implementarea. Termnul va fi octombrie 2021. Acest proiect trebuie să fie adoptat cât mai repede de Parlament „, a declarat Florin Cîțu.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *