Miniștrii energiei din Grecia, România și Bulgaria au cerut Comisiei Europene să impoziteze profiturile excedentare ale producătorilor și comercianților de energie electrică și să acorde prioritate dezvoltării conexiunilor energetice în Europa de Sud-Est, a informat ANA-MPA, citată de BTA și preluată de Rador Radio România.
Ministerul grec al Mediului și Energiei a anunțat că, la inițiativa ministrului Theodoros Skylakakis, a fost trimisă o scrisoare comună comisarului european pentru energie, Kadri Simson, vinerea trecută. Scrisoarea a fost semnată împreună cu ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, și cu ministrul bulgar al Energiei, Vladimir Malinov. În document, miniștrii insistă pentru luarea de măsuri pentru a face față creșterii prețurilor engros a energiei electrice în sud-estul Europei, care a fost remarcată în această vară. Miniștrii subliniază că volatilitatea prețurilor din Europa de Sud-Est a pus o presiune semnificativă asupra economiilor țărilor din regiune, punând în pericol atât securitatea energetică, cât și stabilitatea pieței.
Scrisoarea evidențiază aspecte importante, cum ar fi lipsa unei capacități suficiente pentru conectivitatea energetică, fragmentarea piețelor de energie și capacitatea de producţie flexibilă limitată. Factorii geopolitici și securitatea livrărilor de energie sunt, de asemenea, menționați în scrisoare. De asemenea, în scrisoare se precizează nevoia de a se lua măsuri atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
În ceea ce privește măsurile pe termen scurt, miniștrii au subliniat necesitatea unor acțiuni imediate, cum ar fi impozitarea profiturilor excedentare ale producătorilor și comercianților de energie electrică. Veniturile din această impozitare ar putea fi utilizate pentru a oferi o scutire consumatorilor și pentru a stabiliza piața pe termen scurt. De asemenea, miniștrii fac apel pentru o cooperare mai strânsă între autoritățile naționale de reglementare pentru a monitoriza în mod eficient piața.
În ceea ce privește măsurile pe termen lung, aceștia subliniază că şi Comisia Europeană ar trebui să acorde prioritate dezvoltării infrastructurii cheie pentru interconexiunile în Europa de Sud-Est. Printre principalele solicitări prezentate de Grecia, Bulgaria și România către CE se numără acordarea de prioritate dezvoltării interconexiunilor în Europa de Sud-Est pentru a depăși lipsa infrastructurii care izolează regiunea de piața UE mai largă.
O altă cerere prezentată în scrisoare este creșterea capacității de interconectare energetică transfrontalieră pentru a promova convergența prețurilor în cadrul pieței unice, în special în perioadele de vârf privind cererea.
Scrisoarea solicită, de asemenea, consolidarea cooperării regionale și unificarea pieței, promovarea armonizării prețurilor și îmbunătățirea securității energetice în Europa de Sud-Est. Scrisoarea către Comisarul European pentru Energie este însoțită de un memorandum tehnic comun întocmit de Grecia, Bulgaria și România, care evidențiază principalii factori care duc la creșterea prețurilor la energie. Documentul subliniază, de asemenea, că acțiunea coordonată la nivelul UE este esențială pentru a aborda provocările și pentru a asigura sustenabilitatea pieței de energie din regiune.
Propunerea va fi discutată la viitorul consiliu al miniştrilor Energiei din UE
Propunerea înaintată de Grecia, România și Bulgaria referitoare la combaterea prețurilor ridicate de pe piețele angro de energie electrică din Europa de Sud-Est va fi discutată la nivelul Consiliului Miniștrilor Energiei care va avea loc pe data de 15 octombrie la Luxemburg.
„Mi s-a spus că cererea României, depusă împreună cu Bulgaria și Grecia, a fost acceptată de Comisia Europeană pentru a fi discutată la Consiliul de Miniștri de la Luxemburg din 15 octombrie. Această solicitare se referă la crearea unei piețe funcționale de energie”, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, într-o conferință de presă, potrivit Rador Radio România.
El a mai spus că cele trei țări respectă pe deplin regulile europene, inclusiv cele legate de decarbonizare și tranziția verde și, prin urmare, necesită „drepturi egale”, și în special „acces la energie la prețuri competitive comparabile cu cele plătite de alte state ale UE”.
Burduja a identificat, de asemenea, doi factori cheie care contribuie la situația actuală. Primul este lipsa interconexiunilor energetice în Europa Centrală, în special în Austria și Slovacia, care împiedică fluxul de energie mai ieftină din Occident către Europa de Est. În al doilea rând, există o cerere crescută de energie dinspre Moldova și Ucraina, ceea ce duce la creșterea prețurilor la nivel regional.
La inițiativa ministrului grec al Mediului și Energiei, a fost trimisă, pe 27 septembrie, o scrisoare comună comisarului UE pentru Energie, Kadri Simson, scrisoare semnată în comun cu ministrul român al Energiei șu cel bulgar bulgar. Cei trei subliniază că volatilitatea prețurilor din Europa de Sud-Est a pus o presiune semnificativă asupra economiilor țărilor, amenințând atât securitatea energetică, cât și stabilitatea pieței în întreaga regiune.
Printre principalele probleme ridicate se numără:
– Capacitatea insuficientă a rețelelor interconectoare: Lipsa interconexiunilor transfrontaliere îngreunează fluxurile de energie electrică în regiunea Europei de Sud-Est în anumite momente critice, accelerând creșterea prețurilor, în special în orele de vârf din timpul serii, când producția de energie din surse regenerabile este redusă. Dezvoltarea rețelelor interconectoare care lipsesc este esențială pentru reducerea congestiei și pentru alinierea prețurilor transfrontaliere.
– Fragmentarea piețelor de energie: integrarea limitată a piețelor regionale de energie electrică cu sistemul mai larg al UE a condus la discrepanțe semnificative de preț, diferențele depășind adesea 50-100 euro/MWh. Pentru a restabili coeziunea pieței și pentru a îmbunătăți stabilitatea prețurilor, este necesară o accelerare a investițiilor în infrastructură și o integrare mai strânsă a piețelor din regiunea noastră cu piața UE.
– Capacitate flexibilă redusă în ceea ce privește producția: disponibilitatea surselor flexibile de producție, în special a energiei hidroelectrice, a fost limitată de seceta prelungită, ceea ce a condus la o dependență mai mare de centralele pe cărbune și gaze naturale. Această situație evidențiază necesitatea urgentă de a investi în capacități de producție flexibile și ecologice.
– Factori geopolitici și securitatea aprovizionării: Inversarea fluxurilor tradiționale de energie electrică, în urma transformării Ucrainei într-un importator net de energie din regiunea Europei de Sud-Est, pune o presiune suplimentară asupra sistemului, ducând la o creștere a prețurilor.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google