România are deschidere la Marea Neagră şi numeroase ape interioare, dar consumă 80% peşte de import – Curtea de Conturi vrea MĂSURI pentru sectorul PESCĂRESC

Consumul de peşte şi produse din peşte în România, în intervalul 2016 – 2019, a fost acoperit, în proporţie de peste 80% din surse externe (importuri şi achiziţii intracomunitare), arată un audit al Curţii de Conturi, potrivit căruia producţia sub potenţial a fost cauzată de pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat, de faptul că nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public şi privat al statului şi administrate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, iar cele aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporţie de numai 57%. Mai mult, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave şi ambarcaţiuni, flotă care în anul 2019 era alcătuită din 166 de nave şi ambarcaţiuni. Curtea de Conturi recomandă astfel Ministerului Agriculturii să elaboreze o Strategie de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021-2027.

Curtea de Conturi a României a realizat, în perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanţa administrării şi exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi a acvaculturii în perioada 2016 -2019. Entităţile auditate au fost Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Potrivit Raportului de audit, producţia naţională de peşte obţinută din pescuit şi acvacultură a înregistrat, în intervalul analizat, un nivel scăzut faţă de potenţialul de producţie şi de piaţă al României:

Principalele cauze ale producţiei sub potenţial: nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public şi privat al statului şi administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporţie de numai 57%; productivitatea la hectar redusă, obţinută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivităţii piscicole a mediului natural; lipsa producţiei din acvacultura marină; slaba performanţă a operatorilor economici, care deţin ambarcaţiuni şi dotări insuficiente şi învechite; specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari; pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat”, relevă raportul.

În perioada auditată, consumul de peşte şi produse din peşte a fost acoperit în proporţie de peste 80% din surse externe (importuri şi achiziţii intracomunitare). Producţia naţională de peşte, obţinută din pescuit şi acvacultură, a oscilat în perioada 2016-2018, astfel: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017 şi 20.472 de tone în 2018. În clasamentul producţiei din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producţie de 12.605 de tone (0,97% din producţia UE). În anul 2017 România a coborât pe locul 18, cu o producţie de 12.798 de tone (0,93% din producţia UE). Astfel, cele două poziţii pierdute au fost ocupate de Bulgaria şi Malta, care au înregistrat creşteri semnificative ale producţiei interne, de aproximativ 26% faţă de anul precedent:

Este de menţionat faptul că, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave şi ambarcaţiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanţial capacitatea de pescuit a flotei româneşti, România având repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. Astfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave şi ambarcaţiuni“, mai arată Curtea de Conturi.

Concluzia generală a Raportului este aceea că entităţile publice auditate (MADR, ANPA şi ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanţa activităţilor de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale şi acvacultură. Dintre recomandările auditorilor cuprinse în Raportul de audit se menţionează: elaborarea de către MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021-2027 şi supunerea acesteia spre aprobare; realizarea unei analize privind reorganizarea activităţii de administrare a resurselor acvatice vii, existente în habitatele piscicole naturale, şi nominalizarea unei autorităţi unice, la nivel naţional, care să asigure administrarea performantă şi exploatarea durabilă a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale României; întreprinderea demersurile necesare, de către MADR şi ANPA, pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat României de către Comisia Europeană, pentru creşterea capacităţii flotei naţionale de pescuit.

Curtea de Conturi mai recomandă şi identificarea şi catalogarea, de către ANPA, a zonelor din sectorul românesc al Mării Negre pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor, precum şi efectuarea de către MADR şi ANPA a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apă marină şi a accesului la aceasta. Se propune totodată şi includerea în programul de activitate al Direcţiei Inspecţie Ape Interioare din cadrul ANPA a unor acţiuni de control privind realitatea capturilor declarate de către pescarii comerciali. Curtea de Conturi mai recomandă şi efectuarea unei analize, de către MADR şi ANPA, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind oportunitatea unor măsuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali şi pentru producătorii din acvacultură, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/producţia de peşte şi promovarea unui act normativ în conformitate cu rezultatele analizei.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *