România a propus SANCȚIUNI împotriva Rusiei! Germania și Austria s-ar bate cu Putin, dar… nu prea: Gazele să fie EXCLUSE de pe lista de sancțiuni

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a propus organizarea la Kiev a unei reuniuni a miniştrilor de externe din ţările UE, care să demonstreze solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina, în contextul concentrărilor de forţe militare ruseşti la frontiera ruso-ucraineană şi riscurile acestei situaţii la adresa securităţii europene.

„În timpul reuniunii CAE de astăzi cu privire la situaţia de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, am reiterat poziţia României privind nevoia de dialog, dar şi de descurajare. Am sugerat examinarea posibilităţii organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina”, a scris Bogdan Aurescu, luni pe Twitter.

El a anunţat că va vorbi pe larg despre acest subiect, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), de luni de la Bruxelles.

Cel mai important subiect de pe agenda de astăzi este, desigur, situaţia de securitate în Europa, care se înrăutăţeşte din cauza masării de trupe ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre. Aceasta este o continuare a discuţiei pe care am purtat-o acum 10 zile la reuniunea în format Gymnich de la Brest (Franţa), iar astăzi voi reitera poziţia fermă a României, potrivit căreia UE trebuie să fie vizibilă şi vocală în legătură cu această problemă, fiind foarte important că reuşim să adoptăm astăzi şi Concluzii ale Consiliului pe această temă. Aceste Concluzii vor afirma foarte clar faptul că Federaţia Rusă trebuie să dezescaladeze situaţia în apropierea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre. Vom sublinia, de asemenea, cu fermitate, că „sferele de influenţă” reprezintă un concept perimat, care nu ar trebui utilizat în actualul context european de securitate. În acelaşi timp, este foarte important că aceste Concluzii afirmă sprijinul în continuare pentru principiile fundamentale ale arhitecturii de securitate din Europa, aşa cum sunt valabile în acest moment”, a exlicat Aurescu.

Acesta a mai spus că există o coordonare cu alte state partenere care să stimuleze un dialog diplomatic, iar procesul pregătirii sancţiunilor trebuie să progreseze pentru ca o viitoare agresiune a Rusiei să fie descurajată.

Ne coordonăm îndeaproape şi cu partenerii noştri şi, de aceea, vom avea astăzi o întâlnire în format virtual cu secretarul de stat american Blinken, în urma întâlnirii sale de la Geneva cu ministrul rus al afacerilor externe, de vineri. Ne-am coordonat înainte şi ne vom coordona şi în acest moment, după întâlnirea de la Geneva, iar eu voi exprima apreciere pentru faptul că secretarul de stat Blinken şi ministrul Lavrov au agreat organizarea unor întâlniri viitoare – cel puţin încă una. Acesta este un lucru bun, pentru că dialogul trebuie să continue. Acesta este, de altfel, scopul eforturilor noastre diplomatice: să stimulăm dialogul pentru a conduce la dezescaladare. Aş dori să amintesc, în acest context, că există şi o altă invitaţie la o serie de întâlniri, în contextul Consiliului NATO-Rusia, şi ţine de Rusia să accepte această invitaţie, pentru că Rusia trebuie să acţioneze de o manieră responsabilă. În acelaşi timp, voi sublinia astăzi faptul că trebuie să progresam în procesul de pregătire a sancţiunilor, acesta fiind instrumentul pe care UE îl poate utiliza, cel mai puternic instrument la îndemâna UE pentru a descuraja o agresiune viitoare din partea Rusiei. De aceea, consider că trebuie să grăbim pregătirea sancţiunilor, şi sper că şi Concluziile Consiliului pe care le vom adopta astăzi vor evidenţia acest lucru, în mod hotărât. Apoi, bineînţeles, trebuie să sprijinim în continuare rezilienţa Ucrainei şi a celorlalţi parteneri din Vecinătatea Estică. Trebuie să continuăm să dezvoltăm instrumente şi eforturi ale UE pentru a ne implica mai mult în soluţionarea celorlalte conflicte prelungite din regiune. Aşadar, sunt multe aspecte de discutat astăzi”, a conchis ministrul român de Externe.

Potrivit informațiilor SPIEGEL, UE dorește să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeei. Dacă inițial mai existau rezerve, acum e foarte probabil ca blocul european să cadă la un acord la Bruxelles. Comisia Europeană dorește să extindă cu cinci puncte lista de sancțiuni rusești, ca reacție la anexarea Crimeei, acestea putând fi persoane sau organizații. Spiegel citează în acest sens un raport confidențial al ambasadei Germaniei la Bruxelles. Se raportează că Lituania, Bulgaria, România și Danemarca au cerut măsuri adecvate împotriva Rusiei, în cadrul unei reuniuni a unui grup de lucru al reprezentanților țărilor UE. Potrivit conducerii acestor țări, acesta ar fi „un răspuns necesar în lumina rusificării în curs a teritoriilor anexate” în Crimeea.

Germania, împreună cu Italia și Finlanda, și-au arătat inițial scepticismul față de propunere. Potrivit Berlinului, Romei și celor de la Helsinki, este nevoie de o verificare mai detaliată a sancțiunilor și a situației. Potrivit publicației, până în prezent, Ministerul german de Externe a efectuat o verificare corespunzătoare și a finalizat-o, așa că și Germania este de acord cu măsurile.

Cancelarul Germaniei recunoaște că se teme de Rusia: Gazele rusești, mai tari decât tratatele internaționale

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Europei şi Statelor Unite să se gândească cu atenţie atunci când iau în considerare sancţiuni împotriva Rusiei pentru orice agresiune împotriva Ucrainei, într-o criză care îi pune în opoziţie pe principalul furnizor de gaze al Berlinului cu cei mai mari aliaţi ai săi în domeniul securităţii, transmite Reuters. Printre o serie de posibile sancţiuni occidentale împotriva guvernului preşedintelui Vladimir Putin, Germania ar putea bloca autorizarea conductei Nord Stream 2, dacă Rusia va invada Ucraina. Dar măsura ar risca să exacerbeze o criză a aprovizionării cu gaze în Europa, care a determinat creşterea preţurilor la energie.

Prudenţa dictează alegerea măsurilor care vor avea cel mai mare efect asupra celor care încalcă principiile convenite de comun acord. În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare consecinţele pe care le va avea acest lucru pentru noi”, a declarat duminică cancelarul german Olaf Scholz Scholz, citat de ziarul Sueddeutsche Zeitung.

Scholz a mai spus că nimeni nu ar trebui să creadă că există o măsură disponibilă cară să nu aibă consecinţe pentru Germania. Potrivit unei pre-lansări a interviului, Scholz a contrazis, de asemenea, orice impresie că Statele Unite şi Europa nu ar putea conveni asupra unui set comun de sancţiuni.

În cercul aliaţilor cădem de acord asupra unor eventuale măsuri. E bine. Trebuie să putem acţiona în caz de urgenţă”, a spus el.

Uniunea Europeană a ameninţat cu sancţiuni „masive”, iar democraţii din Senatul SUA au dezvăluit un proiect de lege care poate pedepsi oficiali, liderii militari şi instituţii bancare din Rusia. Rusia a adunat zeci de mii de soldaţi în apropierea graniţelor Ucrainei, dar neagă planul de a invada fosta republică sovietică. Moscova este deja supusă unor sancţiuni de la anexarea Crimeei de la Ucraina, în 2014. Scholz a respins cererea Rusiei de a exclude o dată pentru totdeauna aderarea Ucrainei la alianţa militară transatlantică NATO.

O astfel de garanţie nu poate fi dată”, a spus cancelarul. Dar el a spus că apartenenţa la NATO a altor naţiuni din Europa de Est „nu este deloc pe ordinea de zi”.

… Austria e de aceeași părere: Gazele primează

Livrările de gaz rusesc nu ar trebui supuse sancţiunilor Uniunii Europene în criza privind Ucraina, consideră ministrul Austriei de Externe, Alexander Schallenberg, potrivit DPA. Gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică ar trebui de asemenea exclus, a subliniat politicianul conservator în ediţia de duminică a ziarului Die Presse. Schallenberg a precizat pentru cotidianul austriac că Nord Stream 2 nu este încă funcţional, prin urmare acest gazoduct nu ar putea fi folosit ca ameninţare.

Noi, în Europa, sunt într-o anume măsură dependenţi de energia din Rusia”, a spus şeful diplomaţiei austriece. „Nu vom putea să schimbăm acest lucru peste noapte, dacă vrem căldură şi electricitate”, a adăugat el.

Ministrul a subliniat totuşi că se lucrează intens la pregătirea de sancţiuni economice şi financiare ale Uniunii Europene în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina.

Va exista un răspuns clar, fără echivoc şi rapid în cazul unei escaladări”, a spus Schallenberg, care nu a exclus o suspendare a Rusiei din sistemul bancar de plăţi SWIFT.

Austria încearcă în mod tradiţional să aibă relaţii bune cu Rusia. Unul dintre motivele principale îl reprezintă energia, în contextul în care compania austriacă de petrol şi gaze OMV este unul dintre investitorii de la Nord Stream 2. Un important centru de gaze naturale care distribuie gaz rusesc către ţările europene este de asemenea localizat în apropiere de Viena.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.