Briefing la finalul ședinței de Guvern susținut de premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Nadina DogioiuBriefing la finalul ședinței de Guvern susținut de premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Nadina Dogioiu
Publicată de Guvernul României pe Marţi, 24 februarie 2026
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat marți seara ordonanța de urgență privind reforma administrației și creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Deși Consiliul Legislativ a emis aviz formal favorabil, documentul conține observații de o gravitate deosebită și avertismente explicite privind riscul de neconstituționalitate, care ar putea duce la contestații la Curtea Constituțională și la anularea unor prevederi esențiale ale reformei.
Consiliul Legislativ a identificat mai multe probleme grave care contravin limitelor constituționale impuse ordonanțelor de urgență. Conform articolului 115 alin. (6) din Constituție, OUG nu pot afecta drepturi fundamentale, regimul instituțiilor fundamentale ale statului sau drepturile electorale. Avizul subliniază că numeroase dispozițiuni din proiect ating direct aceste domenii protejate. Instituția a reținut că modificările propuse în materia funcției publice, inclusiv diminuarea unor garanții din Codul administrativ și transformarea unor raporturi de serviciu, pot constitui „afectări” ale dreptului la muncă în sens constituțional. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale este permisă numai prin lege adoptată de Parlament, în condițiile articolului 53 din Constituție, nu prin ordonanță de urgență.
Avizul criticează transformarea unor funcții exercitate pe durată nedeterminată în funcții cu mandat limitat în timp. Consiliul Legislativ apreciază că o astfel de conversie afectează stabilitatea raporturilor de serviciu și dreptul la muncă, invocând principiul securității juridice și articolul 41 din Constituție. Această problemă este particularmente gravă pentru funcțiile de conducere și pentru înalții funcționari publici, care vor fi supuși unui sistem de maxim două mandate de cinci ani pentru funcții de conducere și două mandate de trei ani pentru înalți funcționari publici. Introducerea rotației obligatorii pentru funcțiile de conducere și cele considerate „sensibile” este de asemenea contestată. Consiliul Legislativ apreciază că mobilitatea ar trebui să fie o opțiune, nu o obligație, pentru a nu afecta drepturi de rang constituțional. Totodata, sunt semnalate necorelări între evaluările multianuale, rotație și regimul mandatului, care creează incertitudine juridică și risc arbitrar.
Proiectul introduce posibilitatea exercitării funcției publice la jumătate de normă în administrația locală, o măsură pe care Consiliul Legislativ o consideră problematică. Se semnalează riscul unui tratament diferențiat față de funcționarii din administrația centrală, fără justificare obiectivă, ceea ce poate ridica probleme grave de egalitate în drepturi. Consiliul Legislativ subliniază că funcționarii publici exercită prerogative de putere publică și trebuie să asigure continuitatea și calitatea serviciului public, iar generalizarea muncii la jumătate de normă ar putea afecta grav funcționarea instituțiilor.
Un capitol distinct al avizului analizează prevederile privind executarea obligațiilor de plată a amenzilor contravenționale rutiere. Consiliul Legislativ arată că mecanismul propus are efecte similare unei sancțiuni complementare de suspendare a dreptului de a conduce, deși este prezentat ca o simplă modalitate de executare a obligației fiscale. Se criticează aplicarea automată a măsurii și lipsa unei legături directe cu scopul siguranței rutiere, precum și neclaritatea momentului de la care curge termenul, în raport cu dreptul la contestarea procesului-verbal de contravenție. Potrivit avizului, soluția poate genera probleme serioase de proporționalitate și acces la justiție.
Avizul atrage atenția asupra riscului de afectare a regimului instituțiilor fundamentale, în contextul reducerilor de posturi și reorganizărilor în administrația publică centrală și locală. Un punct critic vizeaza lipsa unor criterii clare în cazul reducerii posturilor ocupate, ceea ce ar putea lăsa ordonatorilor de credite o marjă discreționară excesivă. Consiliul Legislativ amintește că măsuri similare de restructurare au fost adoptate în trecut prin lege, nu prin ordonanță de urgență. Ordonanța prevede reducerea cu 30% a numărului de posturi din aparatul de specialitate al consiliilor județene și al primarilor, cu o limită de 20% a posturilor ocupate, ceea ce ar genera o reducere de aproximativ 10% a posturilor ocupate la nivel național, respectiv peste 12.000 de posturi. Cu toate acestea, 731 de unități administrativ-teritoriale nu vor fi afectate de reducere de posturi ocupate.
Consiliul Legislativ atrage atenția că proiectul ajunge să stabilească obligații pentru Guvern de a iniția acte normative cu rang de lege, ceea ce poate intra în conflict cu principiul separației puterilor și cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Aceasta ridică probleme constituționale suplimentare privind limitele competenței Executivului.
Executivul a justificat urgența prin presiunea deficitului bugetar, angajamentele din PNRR și necesitatea eficientizării administrației. Nota de fundamentare vorbește despre riscuri bugetare „obiective și imediate”. Consiliul Legislativ arat că existența unor obiective structurale nu echivalează automat cu o situație extraordinară care să permită afectarea drepturilor fundamentale prin OUG. Aceasta reprezintă o critică fundamentală a justificării constituționale a ordonanței. Deși avizul este formal favorabil, amploarea și severitatea observațiilor formulate ridică semne serioase de întrebare asupra solidității constituționale a proiectului. Adoptarea ordonanței în forma actuală ar putea deschide calea unor contestații la Curtea Constituțională, care ar putea anula sau modifica semnificativ prevederi esențiale ale reformei. Riscul de neconstituționalitate este real și substanțial, iar implementarea acestor măsuri ar putea fi întreruptă de o decizie a CCR, generând instabilitate juridică și administrativă. Reforma rămâne o necesitate pentru eficientizarea administrației și echilibrarea bugetelor locale, dar calea constituțională ar fi fost adoptarea unei legi în Parlament, care ar fi oferit o bază juridică mai solidă și ar fi evitat contestațiile la Curte.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google