Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani, față de 40,8 ani la recensământul din 2011), se arată în datele provizorii ale Institutului Național de Statistică. La recensământul din 2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin(9.808,3 mii, reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%).
Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani. În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Numai alte două județe – Bistrița-Năsăud și Suceava – au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori întrecele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt oraș Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53431 persoane (cu 31536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52735 persoane (cu 29922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43584 persoane (cu 29325 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011 ajungând la o populație de 43584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populație de 20014 locuitori și, respectiv, de 22270 locuitori.
Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovița din județul Caraș-Severin (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori(în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori. Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.
Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1372 locuitori față de 1641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la RPL2021 este Popești Leordeni. Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane față de RPL2011.
Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37978 de persoane, coborând la o populație de 286598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, a avut o creștere ușoară (101,8%).
Datele provizorii pentru județul Constanța
În privința județului Constanța, populația este în scădere, îmbătrânită și puțin activă. Datele mai arată că unele comune au atras locuitori, Valu lui Traian și Cumpăna fiind pe primele locuri, în timp ce municipiile Constanța, Medgidia și Mangalia au pierdut. Una din surprize este că în județ maghiara este limbă maternă pentru de trei ori mai multe persoane decât greaca.
Populația rezidentă a județului Constanța de 65.5997 persoane, în scădere cu 28.085 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (339,4 mii, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (432,9 mii, reprezentând 66,0%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Constanța se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor.
Fenomenul de îmbătrânire s‐a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Constanța crescând la 42,2 ani (față de 40,0 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,2 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor, în ordine crescătoare, după vârsta medie la RPL2021, județul Constanța se plasează pe locul 17. În cadrul Regiunii Sud‐Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul Constanța având vârsta medie cea mai mică.
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Constanța este 114,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 6,4. Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 56,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google