Site icon TOMIS NEWS

Război civil în Sudan: România își evacuează proprii cetățeni. Occidentul își retrage personalul diplomatic

sudan

Până în prezent, și-au înregistrat prezența sau au fost contactați de misiunea diplomatică română în vederea evacuării din Sudan 22 de cetățeni români și patru membri de familie, cetățeni sudanezi, transmite MAE.

„Ministerul Afacerilor Externe precizează că, în contextul evoluțiilor legate de situația de securitate din Sudan, task-force-ul interinstituțional pentru gestionarea situației, activat din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu începând cu data de 16 aprilie 2023, și-a continuat activitatea pentru sprijinirea și acordarea de asistență cetățenilor români aflați pe teritoriul Sudanului, în vederea evacuării în condiții de siguranță a acelora care au solicitat-o. Încă de la momentul activării task force-ului interinstituțional au fost efectuate, prin misiunile diplomatice române implicate și partenerii instituționali, numeroase demersuri pentru identificarea și contactarea cetățenilor români și a membrilor acestora de familie aflați în Sudan, precum și stabilirea unor modalități optime de evacuare. MAE precizează că activitatea Ambasadei României la Khartoum a fost suspendată în anul 2021, iar serviciile de asistență și protecție consulară pentru cetățenii români din Sudan sunt asigurate de Ambasada României la Addis Abeba (Republica Federală Democratică a Etiopiei)”, potrivit unui comunicat de presă.

Totodată, MAE precizează că, până în prezent, la nivelul Ambasadei României la Addis Abeba, își înregistraseră prezența și/sau au fost contactați de misiunea diplomatică română în vederea evacuării 22 de cetățeni români și 4 membri de familie, cetățeni sudanezi.

„De asemenea, având în vedere deteriorarea situației de securitate, începând cu data 17 aprilie 2023 a fost ridicată alerta de călătorie pentru Sudan la nivelul 8 din 9. Task-force-ul interinstituțional își continuă activitatea în regim 24h/7zile, monitorizează evoluțiile din zonă și menține legătura cu cetățenii români din Sudan și cu celelalte state membre UE, în vederea evacuării cetățenilor români și membrilor acestora de familie care și-au exprimat dorința de a fi repatriați. MAE recomandă ferm tuturor cetățenilor români care se află pe teritoriul Sudanului să se adreseze urgent Ambasadei României la Addis Abeba şi să comunice coordonatele proprii, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate”, se menționează în comunicat.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Addis Abeba +251 116 622 675, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români au la dispoziție și numărul de telefon de urgență al misiunii diplomatice +251 935 350 059.

Confruntările armate dintre serviciile de securitate sudaneze subordonate preşedintelui de facto Abdel Fattah al-Burhan şi grupul paramilitar Forţele de Susţinere Rapidă (RSF), condus de Mohamed Hamdan Dagalo, fost vicepreşedinte al Consiliului Militar de Tranziţie, s-au soldat cu cel puţin 420 morţi şi peste 3.700 de răniţi, potrivit bilanţului agenţiilor ONU.

Biden confirmă oficial „extragerea“ personalului guvernamental american

Preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă seară că armata americană a desfăşurat o operaţiune pentru a extrage personalul guvernamental american din Khartoum, informează Agerpres. Biden a adăugat că Washingtonul a suspendat temporar operaţiunile de la ambasada sa, în timp ce luptele continuă în Sudan, scrie Reuters.

Într-un comunicat, președintele american a spus că primeşte regulat rapoarte de la echipa sa cu privire la activitatea sa continuă pentru a ajuta americanii din Sudan în măsura în care este posibil şi că lucrează cu aliaţii şi partenerii la acest efort. Războiul civil din Sudan ia o turnură foarte interesantă. Occidentalii își extrag masiv cetățenii și personalul diplomatic.

Retragere rușinoasă ca în Afganistan?

Ciudată și extrem de umilitoare pare repetarea „retragerii rușinoase” din Afganistan a americanilor și trupelor occidentale, în mare viteză, cu chemări repetate, disperate, către cetățenii lor aflați încă în Sudan de a prinde ultimele zboruri militare organizate pentru evacuarea deloc strategică și destul de inexplicabilă în fața amenințării reprezentate de forțele militare locale sudaneze, guvernamentalii și rebelii care, în niciun caz, nu puteau avea, matematic vorbind, nici cea mai mică șansă dacă s-ar fi pus problema desfășurării unui desant aerian pentru protejarea comunității și intereselor occidentale. Cu toate acestea, ordinul de evacuare a fost dat și îndeplinit cu conștiincios. Corect, țările interesate și-au apărat concetățenii, începând cu SUA, Canada, Turcia, câteva țări europene și câteva din Africa, China.

Exact în Afganistan, răspunsul se găsește în interesele geo-strategice uriașe reprezentate de resursele și de locația teritoriul respectiv, extraordinar de important nu numai în momentul desfășurării evenimentelor ci pentru că întreaga ecuație locală era demult subsumată unei alta, cu mult mai complexe și care avea, are și va avea ca actor principal cel puțin unul dintre marii actori din cuplul de țări care au preluat controlul hărților de putere din Orientul Apropiat și Africa odată cu preluarea spațiilor din care, iată, dispar progresiv actorii occidentali. Dovadă explozia situației de acum, eșec de altfel previzibil al acordului-cadrul semnat pe 5 decembrie 2022 între generali și reprezentanții societății civile într-o mediere asigurată de Marea Britanie, SUA, Norvegia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Acum, la atât de scurt timp, acordul este anulat de realitatea politică complet diferită din regiune marcată de alianța Arabia Saudită-Iran și de viitoarea revenire a Siriei în Liga Arabă.

Să ne uităm deci la hărți și să vedem ce ne spun ele despre Sudanul acesta plasat strategic între Nil și Marea Roșie, cu vaste resurse minerale (cu foarte bogate mine de aur, oficiale sau „sălbatice”, de regulă sub controlul grupărilor rebele), cu rezerve considerabile de petrol  dar și cu un potențial agricol care s-ar putea dovedi decisiv pentru supraviețuirea unei zone extinse a Africii în cazul apariției unor probleme climatice extreme prelungite. Iar dacă ne uităm la harta resurselor minerale strategice, conform mai vechii tehnici de evaluare a cauzelor conflictelor, să urmăm linia intereselor pe acest plan strategic, cu ochii la prezent dar gândindu-ne la harta aceea ce noi interese care încearcă (nimeni nu știe care va fi rezultatul final) să integreze Sudanul în noua construcție dominată de Rusia și China.

Harta militară care integrează Sudanul ar fi aceasta și, după retragerea tuturor, a rămas să fie asigurată în teren de trupele Grupării Wagner, de oarece timp extrem de active acolo, cu Evghenii Prigojin spunând zilele trecute: „ONU și mulți alții vor sângele sudanezilor… eu vreau să aduc pacea”. Desigur bazându-se pe baza militară navală pe care Rusia o negociază de mult timp acolo, dar și pe ceea ce este  forța trupelor amplasate pentru protejarea minelor de aur… Interesantă este acolo, cel puțin pentru viitorul imediat, relația care se va stabili (armistițiu, acord de partajare sau confruntare) cu trupele egiptene care susțin forțele guvernamentale pe când cei de la Wagner ajută Forța de susținere rapidă, forțele considerate rebele, controlează minele de aur. Spre exemplu, egiptenii au deplasat o parte dintre forțele lor aeriene pentru a efectua manevre cu armata sudaneză problema esențială fiind Barajul Renașterii construit de Etiopia si care ar putea amenința aprovizionarea cu apă a Egiptului și Sudanului.

Caz în care noua dimensiune care ar trebui să fie luată în discuție este prezența rusă în Sudan ca parte a raționamentului militar rusesc construit de decenii bune în Afurca și care, posibil, dacă ascultăm surse din zonă, s-ar putea confirma cu o nouă listă de state care să intre în structura BRICS. De aici, posibilitatea ca, într-o asemenea conjunctură nou, sursele de conflict de acum să poată fi controlate de ruși, asigurându-le o implantare cu mult mai importantă ca până acum, dar și construind împreună cu chinezii rețeaua partajată a tronsonului african al Noului drum al mătăsii.

Poate să pară harta asta mai logică dacă adăugăm baza militară chineză de la Djibouti în ideea că o viitoare construcție de securitate comună în BRICS al permite controlul ulterior al legăturii și Oceanul Indian/Marea Mediterană, cu revenirea în forță a intereselor egiptene, saudite și siriene, recte ale Ligii Arabe pentru visul lor mai vechi privind Canalul Suez? Iată și harta expansiunii chineze:

Este cert că sunt redesenate hărțile și se naște o nouă realitate (dar nu și un echilibru) între puterile lumii. Neclar dacă aranjamentul final se va face, după obicei, în urma unui conflict global sau dacă „retragerile strategice” vor continua pe măsură ce criza economică poate deveni prioritară și determina crize politice interne și internaționale.

un comentariu de Cristian Unteanu pentru Blogurile Adevarul

SUA, Franţa, Marea Britanie şi China pregătesc evacuarea cetăţenilor din Sudan

Statele Unite, Franţa, Marea Britanie şi China pregătesc operaţiuni pentru evacuarea cetăţenilor blocaţi în Sudan, în contextul conflictului militar din această ţară, anunţă preşedintele de facto al ţării, Abdel Fattah al-Burhan.

„Am stabilit să facilităm operaţiunile de evacuare în următoarele ore”, a declarat sâmbătă preşedintele de facto al Sudanului, Abdel Fattah al-Burhan, care este şi comandantul forţelor armate, conform cotidianului The Guardian, scrie Mediafax.

Statele Unite au pregătit opţiuni militare pentru evacuarea personalului diplomatic american şi a celorlalţi cetăţeni aflaţi în Sudan, declarase anterior Lloyd Austin, secretarul american al Apărării. Arabia Saudită a evacuat deja o delegaţie diplomatică din Sudan, conform cotidianului Süddeutsche Zeitung.

Confruntările armate dintre serviciile de securitate sudaneze şi grupul paramilitar Forţele de Susţinere Rapidă (RSF), condus de Mohamed Hamdan Dagalo, fost vicepreşedinte al Consiliului Militar de Tranziţie, s-au soldat cu cel puţin 413 morţi şi peste 3.551 de răniţi, potrivit bilanţului agenţiilor ONU.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Exit mobile version