Raport de activitate al senatorului Chițac. Printre cele mai importante proiecte „taxate”: Eliminarea cercetării penale pentru cei care construiesc fără autorizație de construcție

Aflat la primul său mandat de parlamentar, senatorul neafiliat de Constanța, Vergil Chițac, a dat publicității un raport al activității sale în Camera superioară a Parlamentului. Raportul, intitulat „Luna trecută în Parlament“ cuprinde câteva dintre cele mai importante acțiuni ale lui Chițac în Senat în lunile septembrie și octombrie.

„Sunt diferite activități la care particip în Parlament, de la discuția unor proiecte de legi sau a unor ordonanțe de urgență, la audierea unor miniștri sau secretari de stat în comisiile de specialitate sau a unor persoane reprezentând asociații reprezentative din domeniul public/privat. Din tot acest travaliu rezultă decizii, informații, luări de poziție pe subiecte de interes pe care vreau să le prezint publicului. Nu-mi propun să inventariez toate proiectele de legi care au venit la Parlament, mă voi opri însă asupra unor legi pe care le consider importante“, a spus Chițac.

Una dintre actele normative asupra căreia senatorul de Constanța s-a oprit a fost propunerea legislativă pentru abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Inițiatorii consideră că legislația actuală prevede sancțiunea cu contravenții într-un cuantum suficient de mare menit să descurajeze demararea unor lucrări fără autorizații de construcție și nu e necesară o cercetare penală urmată sau nu de un proces penal. Se mai susține că astfel de pedepse sunt nedrepte întrucât autorizațiile de construcție sau prelungirea lor se eliberează cu întârziere și se riscă stoparea unor investiții de anvergură. Mai mult decât atât, dacă proiectul de lege va deveni lege, instanțele pe rolul cărora se găsesc foarte multe acțiuni de acest tip se vor descongestiona. Conținutul care se dorește a fi abrogat este următorul: “Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte: a) executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) , c) , e) si g) , cu excepțiile prevazute de lege”. Mai exact este vorba despre construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de orice fel sau de oricare altă natură. Legea a fost adoptată în plenul Senatului și înaintată Camerei Deputaților care este cameră decizională. Referitor la acest act normativ, Vergil Chițac spune că a votat împotriva acestui proiect de lege considerând că, din contră, pedepsele pentru astfel de încălcări ale legii sunt prea blânde.

„Altfel nu se pot explica situații pe care le-am documentat la Asociația „Constanța Altfel” de construcții care nu respectă legislația deși respectă autorizația de construcție sau care nu respectă autorizația sau chiar construcții terminate fără să fi avut autorizație de construcție. În multe din cazurile pe care le-am descoperit am declanșat procedura de stabilire a legalității construirii care poate duce și la demolarea lor“, a punctat Chițac.

Un alt proiect de lege care a intrat în atenția senatorului constănțean a fost propunerea legislativă pentru modificarea Legii 33/1994 privind expropierea pentru cauză publică. Concret se dorește modificarea art.6 din Legea 33/1994 în sensul că se introduce „protejarea și punerea în valoare a spațiilor verzi” printre cauzele de utilitate publică pentru care este permisă expropierea. Legea a fost respinsă în plen și înaintată Camerei Deputaților care este cameră decizională. Cu toate acestea, Chițac afirmă că a votat în favoarea legii din rațiuni de oportunitate, dar și de legalitate pentru că au fost avize favorabile de la Consiliul legislativ, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, Comisia pentru administrație publică.

„Faptul că a existat un aviz negativ de la comisia juridică pentru că inițiatorii au completat legea și cu „zone naturale protejate” respectiv ”punerea în valoare a siturilor istorice”, nu mi s-a părut un motiv suficient de puternic pentru respingerea legii.Trebuie să luăm în considerare că România este deficitară la asigurarea spațiului verde în special în interiorul orașelor și al municipiilor. Normativul european transpus în legislația națională prin OUG 114/2007 prevede la art. II necesitatea asigurării unui spațiu verde în intravilan de 26 mp/locuitor. Mai mult decât atât, Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50mp de spațiu verde pe cap de locuitor. Față de aceste repere România stă foarte prost! De exemplu, conform datelor INS aferente anului 2016 Constanța are 13,26 mp/locuitor, iar situația s-a deteriorat pentru că în continuare s-a construit și se construiește pe spațiile verzi. În realitate situația este mult mai gravă pentru că populația luată în calcul nu include persoanele care locuiesc, lucrează sau studiază și au o altă adresă de domiciliu, iar suprafața spațiilor verzi calculată include și terenurile bazelor sportive și grădinile de zarzavat fără a se ține cont de titularul dreptului de proprietate asupra spațiilor verzi“, a spus Chițac.

În vizorul senatorului de Constanța a mai intrat și proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării şi securității. Ordonanța nr.114/2011 orivind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității a transpus Directiva 2009/81/CE privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE.

„În contextul alocării începând cu 2017 a 2% din PIB pentru apărare din care o sumă consistentă este acordată achiziției de echipamente militare și al aprobării în Parlament a unui Memorandum conținând 8 programe majore de achiziții pentru Armata Română însumând aproape 10 miliarde de Euro în 10 ani. În aplicarea legii au existat unele neclarități pe care guvernul a simțit nevoia să le înlăture sau să facă precizări suplimentare. De exemplu, în vechea formă, art. 51 prevedea că guvernul are obligația de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului la achiziții ce depășesc 100 milioane de Euro iar Parlamentul aprobă respectiva solicitare în termen de 15 zile. Pentru că această prevedere nu a fost aplicată ad litteram am ajuns ca în martie 2017 să fie abrogată HG din 29.11.2016 care a aprobat achiziția a 4 corvete multifuncționale, construite și dotate în Șantierul Naval Damen Galați S.A., precum și a suportului logistic inițial. Respectiv, pentru că Parlamentul nu a răspuns solicitării transmisă în data de 18.10 2016, guvernul s-a considerat în situația „aprobării tacite” și a emis HG din 29.11.2016. În forma modificată se precizează că în situația în care Parlamentul respinge solicitarea guvernului acesta nu mai poate iniția procedura de atribuire a contractului de achiziție a echipamentelor militare iar Parlamentul are termen de răspuns 30 de zile. Legea a fost adoptată în plenul Senatului și înaintată Camerei Deputaților spre dezbatere. Întrucât legea chiar în forma modificată nu precizează ce se întâmplă atunci când Parlamentul nu dă curs solicitării guvernului în perioada stabilită de lege, în timpul dezbaterii am cerut lămuriri de la reprezentantul MApN. Mai exact l-am întrebat dacă în această situație guvernul poate considera că este o aprobare tacită din partea Parlamentului și poate iniția procedura de atribuire. Cum nu am primit nici un răspuns, am votat împotriva acestei legi“, a subliniat Chițac.

Tot în senat, Vergil Chițac a fost unul dintre inițiatorii Moțiunii simple „România sub orânduirea PSD – rușnea Europei la infrastructura de transport”, iar în 2 octombrie parlamentarul constănțean a avut o luare de cuvânt în care a abordat problema Portului Constanța, care trebuie scos de pe lista companiilor ce vor alimenta Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. De asemenea, Verghil Chițac a participat în perioada 24 – 26 Octombrie la întâlnirea Subcomisiei pentru relații transatlantice din cadrul Comisiei Politice a Adunării Parlamentare NATO, găzduită de SUA, în orașele Boston și New York. La ședințele de lucru senatorul constănțean a participat ca șef al delegației României la AP NATO și vicepreședinte al Subcomisiei pentru relații transatlantice alături de deputatul Ben Oni Ardelean, membru titular în Adunarea Parlamentară NATO.

Întregul raport al senatorului Vergil Chițac poate fi citit AICI!

CITEȘTE ȘI:

Propunere trăsnită sau idee îndrăzneață? Liber la modificări în apartamente, fără autorizație de construcție! Minorii sub 7 ani, scoși de la întreținere!

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *