România a avut la dispoziție aproape 30 de miliarde de euro din PNRR, dar cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că Guvernul este departe de accesarea acestor bani și va deveni un alt eșec al clasei politice. La începutul lunii octombrie, Comisia Europeană a prezentat raportul privind implementarea PNRR și datele arată că România a rămas foarte mult în urma altor state membre, iar termenul limită este august 2026.
Raportul Comisiei Europeană arată că, până la 31 august 2025, doar 55% din fondurile PNRR au fost distribuite statelor membre, la nivelul întregii Uniuni Europene. Există 6 state UE care au primit plăți de peste 65% din PNRR-ul lor: Italia, Germania, Danemarca, Franța, Estonia și Malta. Trebuie precizat că Italia are cel mai mare proiect PNRR, de aproape 200 de miliarde de euro. Germania și Franța nu au fost foarte interesate de acest fond.Apoi există alte 4 state UE care au primit plăți de peste 50% din PNRR-ul lor: Grecia, Letonia, Portugalia și Slovacia.Și în fine, există categoria celor 15 state care au primit plăți de peste 30% din PNRR-ul lor, și aici este inclusă și România alături de: Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovenia, Spania și Suedia. Mai exact, România a încasat 38% din banii din PNRR, adică 10,7 miliarde de euro.
Guvernul României nu a accesat suficienți bani PNRR pentru că s-a împotmolit în reforme și nu a reușit să-și respecte angajamentele asumate pe plan european. Chiar dacă țara noastră avea posibilitatea să renegocieze PNRR, raportul Comisiei arată că, până la 31 august 2025, Guvernul de la București a făcut o singură renegociere, în timp ce Belgia a avut 6, Spania și Italia câte 5 fiecare, Bulgaria 2, Portugalia 3. Chiar și Germania, care oricum nu e interesată de banii PNRR, a avut 4 renegocieri ale planului, toate aprobate de Comisie și Consiliu.
Comisia Europeană avertizează că a mai rămas mai puțin de un an până la termenul limită pentru implementarea reformelor și investițiilor, adică 31 august 2026. Comisia arată că România mai are de implementat peste 85% din etapele și obiectivele asumate (fiind incluse toate reformele, jaloanele, investițiile), potrivit datelor de la final de iunie 2025. În această categorie, România este alături de Bulgaria și Ungaria, însă Guvernul de la Budapesta a depus PNRR-ul foarte târziu și are numeroase conflicte cu Comisia. Alte 12 state trebuie să accelereze implementarea reformelor și investițiilor, deoarece sunt realizate doar între 50% și 85%. Oficialii de la Bruxelles fac un apel către statele care înregistrează întârzieri și le încurajează să se grăbească cu reformele și investițiile.Pare imposibil pentru România să recupereze 85% din reforme și investiții în următoarele 10 luni. Spre exemplu, reforma pensiilor speciale din magistratură nici acum nu a fost implementată, iar Guvernul așteaptă decizia CCR.
Dacă majoritatea statelor UE s-au concentrat să atragă granturile în prima parte a PNRR, România este printre ultimii și la acest capitol. Granturile reprezintă bani din datoria comună a Uniunii, nu sunt returnați de statele membre. În perioada 2020-2024, România a atras doar 20% din granturile pe care le avea disponibile, în timp ce media statelor UE este de 40%.Când privim statisticile pe domenii, prezentate de raportul Comisiei, observăm că România este mereu printre ultimele state când e vorba de implementarea reformelor și investițiilor. Spre exemplu, la capitolul tranziția spre energia verde, care este unul dintre cele mai importante domenii pentru UE, România este penultima.
Aceste statistici rușinoase sunt confirmate și de Guvernul de la București. În timp ce PNRR pune la dispoziție multe miliarde de euro pentru a face tranziția spre o energie verde și sustenabilă, Guvernul României vrea să ceară Comisiei Europene să nu închidă centralele pe cărbune, care contribuie foarte mult la poluare.
„Miliardele de euro s-au primit la nivelul României, dar proiectele de centrale pe gaz, care ar trebui să înlocuiască centralele de cărbune, sunt în continuare pe hârtie. Din acest motiv, astăzi românii au aproape cel mai mare preţ al energiei electrice din Europa. Cu patru luni înainte de a scoate din uz, teoretic, aceste capacităţi de producţie a energiei electrice pe cărbune, am venit să găsesc o soluţie prin care să împiedic acest lucru”, a spus Bogdan Ivan, ministrul Energiei.
Un domeniu în care România s-a descurcat foarte bine este cel al investițiilor în educație. Comisia precizează că, până la finalul anului 2024, capacitatea sălilor de clasă a crescut cu 2,6 milioane de locuri în toată Uniunea Europeană. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Grecia, urmată de România care a finanțat educația prin mai multe programe: „Asigurarea echipamentelor și resurselor tehnologice digitale pentru școli”, „Furnizarea de facilități pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de științe școlare/dulapurile școlare”, „Dotarea laboratoarelor IT în școlile de învățământ profesional (VET)”, „Dotarea atelierelor de practică în școlile VET”.
În raportul său, Comisia Europeană nu vorbește nicăieri despre prelungirea PNRR și arată că termenul limită este august 2026. Totuși, Parlamentul European a cerut o prelungire de 18 luni, dar decizia finală aparține Comisiei.PNRR a avut o perioadă relativ scurtă de implementare și a solicitat reforme foarte dificile. Contextul politic european s-a schimbat foarte mult în ultimii 3 ani și tranziția verde nu mai reprezintă o prioritate a Uniunii Europene. În prezent, statele UE se concentrează pe cursa înarmării și PNRR nu are speranțe mari în viitor. România va împrumuta alte 17 miliarde de euro din programul SAFE, pentru achiziția de armament și investiții în domeniul militar.
Raportul arată că este imposibil ca toți banii PNRR, disponibili la nivelul UE, să fie accesați de statele membre într-o perioadă atât de scurtă. Problema este că România riscă să nu ajungă nici măcar la 50% din cele 28,5 de miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziție. La a doua renegociere, care a avut loc în septembrie, Guvernul României a renunțat la investiții de circa 8 miliarde de euro, deoarece acestea nu mai pot fi finalizate la termen. Cele mai multe proiecte anulate din cauza întârzierilor sunt cele din domeniul sănătății (modernizarea și construcția spitalelor) și cele pentru construcția de noi autostrăzi.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google