Alexandru Rafila (PSD), ministrul Sănătății, a vorbit luni, pentru B1 TV, despre banii pe care România îi are la dispoziție pentru investițiile în infrastructura spitalicească. Asta în condițiile în care un raport al Curții de Conturi arată că în perioada 2014 – 2021 nu s-a construit niciun spital. Mai bine de jumătate dintre unitățile medicale sunt mai vechi de 60 de ani, iar unele au chiar peste 100 de ani. Analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii spitalelor din subordinea Ministerului Sănătăţii, analiză ce vizează perioada 2014 – 2021, arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani.
„Aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea Ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, iar două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire în cazul unui cutremur”, menţionează raportul citat.
Curtea de Conturi mai arată că în perioada 2014 – 2021 nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi.
„Sigur că e util raportul Curții de Conturi, care a evaluat perioada 2014 – 2021, deci 7 ani, și s-a referit la infrastructura spitalicească și modul în care s-au făcut achizițiile publice în spitale și modul în care s-au făcut alocările de fonduri de către Ministerul Sănătății în această perioadă. Noi am încercat să corectăm, înainte să apară raportul, unele dintre disfuncționalități. Apropo de modul de alocare a fondurilor, sunt criterii, o comisie care face acest lucru la Minister. În ce privește infrastructura spitalicească, din datele pe care le avem la spitalele subordonate Ministerului, circa 60 de unități spitalicești mari. importante, spațiile lot sunt renovate în proporție de 55%, dar rămân multe clădiri care pot să fie în pericol la un cutremur mai serios. Acum 2 săptămâni am declanșat o operațiune prin directorii de sănătate publică să avem un inventar actualizat al acestor clădiri, fie că vorbim de spitalele autroităților locale, care sunt majoritare, sau de cele ale ministerului. N-a existat niciodată un concept care să ducă la construcția sau recostrucția unot spitale și n-a existat o finanțare. (…) Avem un lucru care ar putea fi favorabil în sensul că în programul operațional pentru sănătate, e prima dată când avem unul, până în 2030 sunt fonduri de peste 4 miliarde de euro care ar putea fi folosite cel puțin în parte pentru reabilitarea acelor spații. În PNRR sunt multe din cele 27 de obiective care duc la construcția unor spitale noi, dau exemplul doar a Institutului CC Iliescu, o clădire într-un risc seismic evident și care va beneficia de o clădire nouă în următorii ai. Dar aceste lucruri durează și dacă unele spitale se vor face în 3 – 4 ani, altele vor trebui refăcute într-un timp mai lung. Până atunci o să încercăm să reducem riscurile pentru pacienți și personal, prin implementarea unui program care să facă posibilă organizarea unității spitalicești așa încât accidente evitabile să fie prevenite. Noi cred că am făcut un progres foarte mare în acest an că avem toate proiecele din PNRR finanțabile prin activitățile de sfășurate de minister. (…) Ministerul are două tipuri de cheltuieli, unele care se referă la renovare/consolidare (…) și din bugetul ministerului, care nu e unul formidabil, e în jur de 600 milioane de lei anual, cam o treime a fost folosită pentru partea de construcții și două treimi pentru dotare a spitalelor, indiferent că erau de la minister sau alte autorități. Sunt și autorități locale care au alocat fonduri și au reușit să reabiliteze spitalele. Am vizitat foarte multe spitale în țară care arată foarte bine, nu sunt probleme legate de siguranță, multe spitale județene. Și acolo unde spitalele județene sunt în clădiri care nu mai merită reabilitate pot beneficia în perioada următoare, printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, cât și prin programul operațional de sănătate, de finanțare încât până în ani 2030 principalele spitale județene să fie reabilitate sau reconstruite, după caz, în totalitate”, a declarat ministrul Alexandru Rafila, pentru B1 TV.
Alexandru Rafila (PSD), ministrul Sănătății, a refuzat să comenteze în vreun fel cazul medicului Dan Tesloianu de la Iași, acuzat că a reimplantat pacienților săi dispozitive cardiace luate de la cadavre. Rafila a insistat că e o anchetă în desfășurare și nu vrea s-o influențeze în niciun fel. În schimb, a susținut, pentru B1 TV, că ministerul pe care îl conduce a demonstrat în ultimul an că nu tolerează faptele de corupție.
„Eu n-aș vrea să comentez asupra acestui aspect, știți bine că e o anchetă penală în derulare. Noi ne-am făcut datoria și Parchetul General a menționat acest lucru, din punct de vedere al furnizării întregului sprijin și a informațiilor necesare pentru soluționarea cât mai rapidă a acestui caz. În mod evident, dacă pe un echipament scrie că e de unică folosință, e de unică folosință. Dacă ai o seringă de unică folosință, e clar că poți să o folosești a singură dată, nu poți s-o folosești de mai multe ori. Cred că lucrul ăsta trebuie să fie clar pentru toată lumea. Din ce cunosc, a existat și finanțare suficientă pentru acest program din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Eu nu pot să comentez dacă mai există sau nu mai există o astfel de practică, eu singurul lucru pe care-l pot spune e dacă e legal sau nu în România o astfel de practiocă, or legislația în vigoare nu permite acest lucru. Din cauza asta n-aș vrea să comentez mai mult și să lăsăm organele de cercetare penală să-și facă datoria. Cred că e corect să lăsăm anchetatorii să-și termine treaba să nu încercăm să influențăm, că văd tot mai multe comentarii în spațiul public legate de acest lucru fără ca oamenii să aștepte, cum e normal, finalizarea cercetărilor. Când există astfel de fapte, care până la urmă sunt fapte de corupție, scade încrederea nu numai în sistemul de săpătate, în orice sistem care validează astfel de fapte, dar noi nu facem acest lucru, dimpotrivă: cred că prin tot ce a făcut Ministerul Sănătății în ultimul an a demonstrat că nu tolerează faptele de corupție și derulează și activități preventive susținute și vom veni cu precizări în perioada imediat următoare”, a declarat ministrul Alexandru Rafila, pentru B1 TV.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google