Rafila (Sănătate): „În 5-10 ani, putem trece de la a trata la a preveni extinderea diabetului”

Ziua Mondială a Diabetului, una dintre cele mai mari campanii de conștientizare a diabetului, în lume, este marcată în fiecare an la data de 14 noiembrie. O conferință la care au participat personalități din lumea medicală și politică românească și internaționala, a fost dedicată ieri, acestui eveniment. Potrivit datelor OMS, în lume, trăiesc cu diabet 537 milioane de  adulți (1 din 10) și se estimează că numărul va crește la 643 milioane până în 2030 și peste 700 milioane în 2045.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, prezent la eveniment a subliniat faptul că este clar că diabetul reprezintă o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate:

„Diabetul, alături de bolile oncologice şi de bolile cardio şi cerebrovasculare, reprezintă majoritatea cazurilor de boală cronică şi majoritatea cazurilor de deces înregistrate la nivel global şi, bineînţeles, că nici ţara noastră nu face excepţie. Cifrele pe care le vedem şi care sunt sigur preocupante: 11,6% dintre concetăţenii noştri au această afecţiune. Este o cifră importantă, resursele alocate sunt şi ele importante – 2,5 miliarde de lei alocate pentru tratamentul şi monitorizarea acestei boli în România, aproape 1,5 milioane de pacienţi, şi este clar că discutăm despre o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate”, a spus Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății a mai subliniat faptul că prin politici publice de prevenție pot fi ajutați oamenii să conștientizeze evoluția și gravitatea acestei boli, iar aceste constientizari trebuie să înceapă din copilărie.

„Trebuie să ne concentrăm asupra politicilor care să ducă la reducerea cazurilor de diabet. Până la urmă ce este diabetul? Este o boală care, cu excepţia diabetului zaharat de tip I, este consecinţa unui stil de viaţă nesănătos. Acest stil de viaţă nesănătos este generat de tradiţii, de obiceiuri sau de publicitate, de foarte multe ori. Consumăm foarte mulţi carbohidraţi şi grăsimi saturate, lucrul ăsta în mod evident duce la tulburări metabolice şi până la urmă diabetul reprezintă o tulburare metabolică profundă, care, netratată, duce la complicaţii şi la deces(…). Este clar că prevenţia trebuie să înceapă din copilărie, iar acest lucru se poate face într-un singur fel – prin educaţie pentru sănătate în şcoala românească, începând din ciclul primar, continuând cu gimnaziul şi mai târziu la liceu, dar cu noţiuni adaptate fiecărei categorii de vârstă”, a explicat ministrul Rafila.

„Noi nici nu suntem adaptați, ca specie, la supraalimentație. Suntem mult mai bine adaptați la lipsa alimetelor. Înțelegând asta, lucrurile trebuie să se schimbe, dar este foarte greu deoarece sunt factori de natură culturala, socială, economică, ce influențează stilul de viață. Trebuie să începem cu începutul care este școala. Educația pentru sănătate este răspunsul corect deoarece, dacă se va face cum trebuie și dezvoltăm programe nutriționale sănătoase, atunci putem discuta într-un interval mediu, de 5 până la 10 ani, de modificarea acestui trend în care obiectivul de a trata cât mai multe persoane, în obiectivul de a preveni extinderea diabetului”, este ceea ce dorește ministrul Sănătății.