Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila a declarat luni, la lansarea Analizei Salvaţi Copiii cu privire la situaţia mamelor şi gravidelor minore, că este convins că o se poate găsi o soluţie pentru ca educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă care să facă parte din curricula de învăţământ, adaptată fiecărei categorii de vârstă.
„În toată Uniunea Europeană există o problemă legată de natalitate, de sporul natural care este negativ în marea majoritate a statelor membre din UE şi mai ales în regiunea noastră, de sud-est”, a spus Rafila.
Ministrul Sănătăţii a arătat că „problema principală este legată de accesul la educaţie şi în secundar (..) este vorba de accesul la educaţia pentru sănătate”, precizând că nu se referă doar la educaţia sexuală şi nu ar trebui să rămânem cantonaţi doar în această zonă.
„Sunt convins că o să putem să găsim o soluţie pentru ca educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă care să facă parte din curricula de învăţământ, adaptată fiecărei categorii de vârstă. Dar nu putem să facem educaţie pentru sănătate dacă aceşti copii, pentru că discutăm despre copii, nu merg la şcoală”, a mai spus ministrul.
Rafila a precizat că „este clar că problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care, în mod tradiţional, se căsătoresc la vârste extrem de tinere, când sunt minori şi ca urmare au copii”.
Ministrul Sănătăţii a mai afirmat că partea de educaţie poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile.
„În ceea ce priveşte celelalte servicii, acces la serviciile medicale şi cele sociale, aici putem să intervenim dacă suntem în partaneriat cu autoritarea locală”, a afirmat ministrul, adăugând că ”sunt foarte multe localităţi în care proporţia acestor mame tinere este mare, mult mai mare decât în altele şi focalizarea pe aceste localităţi (..) ar putea să fie una dintre soluţii”, a declarat ministrul Rafila.
Alexandru Rafila a declarat că, în urmă cu un an când a venit la minister a văzut că nu există niciun fel de structură care să se ocupe de sănătatea mamei şi a copilului şi a înfiinţat o astfel de structură, după mult timp.
„Avem în derulare proiectele din PNRR şi aici sunt două axe”, a arătat Rafila, precizând că se referă la dezvoltarea centrelor comunitare integrate, 200 la nivel naţional care sunt plasate în zone vulnerabile. ”Lucrăm la acest concept care să ofere nu numai servicii medicale dar şi servicii sociale”, a spus el.
Rafila a mai spus că a doua axă se referă la serviciile de planing familial şi consiliere, peste 100 de astfel de servicii urmând să se dezvolte la nivel naţional.
„Informaţia legată de contracepţie cred că este extrem de importantă. (..) Cred că putem să lucrăm în perioada următoare cu Salvaţi Copiii şi alte organizaţii care sunt implicate, dar trebuie să ne extindem şi să încercăm să integrăm politicile în acest domeniu”, a afirmat Rafila, arătând că pe de o parte discutăm de creşterea natalităţii şi pe de altă parte există această populaţie de fete minore care nu sunt informate şi la care sarcina apare în urma unui accident.
„Aici cifrele nu se schimbă şi în mod evident că odată cu scăderea natalităţii la nivel naţional, proporţia aceasta, care rămâne neschimbată, reprezintă de fapt mai mult”, a spus el, precizând că este o chestiune ce ţine de mentalizate, de educaţie şi accesul la serviicii de consiliere.
ANALIZA SALVAȚI COPIII ROMÂNIA: O treime dintre mamele minore din România s-au născut tot din mame minore. 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România
Mai mult de opt din 10 mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, iar patru din 10 gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit datelor unei analize a situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizația Salvați Copiii. Totodată, două din 10 mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut. În anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.
Datele Analizei situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România și Analizei privind situația gravidelor din comunități defavorizate au fost făcute publice în 7 noiembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României la care au participat reprezentanți ai următoarelor instituții: Ministerul Sănătății, Ministerul Sănătății Republicii Moldova, Senatul României, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA). Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, derulat de Organizația Salvați Copiii în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC și Asociația Sănătate pentru tineri din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România.
Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:
- 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
- Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
- 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
- 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
- 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
- 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
- 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
- 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
- Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
- Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Date relevante analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:
- 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
- 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
- Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
- Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
- Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
- 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.
George Roman, Director Advocacy, Salvați Copiii România, a vorbit despre importanța unor politici publice integrate, care să se adreseze mamelor din comunități vulnerabile: „Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate. De asemenea, accesul la educație, consiliere și sprijin pe tot parcursul sarcinii și după naștere ar trebui să reprezinte o prioritate. În ceea ce privește accesul la servicii medicale și sociale, putem interveni dacă suntem în parteneriat cu autoritatea locală, există multe comunități unde procentul mamelor tinere este mare și trebuie să ne concentrăm pe aceste comunități unde sunt multe mame minore. La Ministerul Sănătății, sănătatea mamei și a copilului este o prioritate. Informația legată de contracepție este importantă, așa cum am văzut în Analiza Salvați Copiii. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare și trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educație, educație pentru sănătate și facilitarea accesului la servicii medicale.”
Luând în considerare impactul redus al intervențiilor serviciilor socio-medicale în zonele vulnerabile pentru gravide, mame și nou-născuți și datele statistice îngrijorătoare ale Analizei privind situația gravidelor și mamelor minore din comunitățile defavorizate care reflectă aceeași situație de cel puțin un deceniu, Organizația Salvați Copiii consideră necesară constituirea unui grup interinstituțional în vederea garantării protecției mamelor și gravidelor minore și faciltarea accesului la servicii de sănătate pentru gravidele și copiii vulnerabili din zonele rurale defavorizate, cu următoarele obiective:
- colectarea de informații și redactarea unei analize a situației din domeniul sănătății mamei și copilului din comunitățile defavorizate, izolate social și neintegrate în sistemul centrelor de permanență care, potrivit Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 697/112/2011, asigură continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă pentru pacienții din zonele arondate.
- elaborarea unei strategii și metodologii de comunicare și cooperare dintre serviciile publice de asistență socială, serviciile medicale, instituțiile educaționale și organele de ordine și cercetare penală astfel încât gravidele și mamele cu nou-născuți, în special cele adolescente, să beneficieze de serviciile sociale și medicale prevăzute de lege, de sprijin în continuarea educației și pregătirii profesionale și de protecție prin identificarea situațiilor de abuz fizic ori sexual.
- realizarea de intervenții, prin comunicarea cu instituțiile responsabile și monitorizarea acțiunilor acestora, pentru cazurile semnalate de către alte autorități, organizații neguvernamentale ori persoane fizice ori prin autosesizare, cu privire la situații de vulnerabilitate în care se regăsesc gravidele și mamele cu nou-născuți, în special gravidele și mamele adolescente.
Implicarea în domeniul sănătății mamelor și copiilor din România și Republica Moldova
Organizația Salvați Copiii este implicată activ în domeniul sănătății copiilor din România și contribuie la asigurarea dreptului la viață al copiilor prin intermediul a cinci direcții de intervenție: dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educație pentru sănătate și cercetări/dezbateri cu specialiști.
Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 64 de comunități rurale defavorizate, cu 80.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani.
Din 2021, Salvați Copiii România a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” și Centrul de informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România, 6.300 de gravide și mame adolescente din 61 de comunități rurale defavorizate beneficiază de servicii socio-medicale și educaționale.
Acest demers este esențial, în condițiile în care este cunoscut, pe de-o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere a bebelușului, depresie post-partum, etc.), iar, pe de altă parte, maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional.
Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele și mamele minore din zone rurale defavorizate se desfășoară pe o perioadă de 3 ani (2021-2024) în cele două țări vecine.
Printre obiectivele intervenției se numără:
- îmbunătățirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România și 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii și reducerea cazurilor de mortalitate infantilă.
- reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere și educație pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate (3.500 în România și 1.000 în Republica Moldova).
- crearea de parteneriate cu instituțiile relevante la nivel local și național pentru găsirea de soluții în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate și prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.
Proiectul este implementat în 16 județe din România – Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Vaslui, Dâmbovița și Tulcea, în 46 de comunități și toate comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova: Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Comrat, Drochia, Glodeni, Hîncești, Orhei, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Municipiul Chișinău.
De asemenea, Organizația Salvați Copiii a extins rețeaua de suport medical, de asistență socială și psihologică, cu adăugarea inovativă a Serviciilor Mobile, pentu femei, gravide și copiii refugiați din Ucraina în Republica Moldova. Războiul din Ucraina a perturbat grav accesul la îngrijirile de sănătate de care au nevoie în mod normal femeile însărcinate și nou-născuții lor. Este vorba de riscuri crescute de deces matern și neonatal, de îmbolnăviri și complicații, ce pot surveni în timpul sarcinii sau la naștere, dar și de un risc crescut de pierdere a sarcinii. În acest context, Organizația Salvați Copiii România derulează proiectul “Intervenție de urgență în sprijinul femeilor însărcinate refugiate și copiilor din Ucraina”implementat printr-un nou grant MSD for Mothers ce vizează circa 70.000 de femei însărcinate, mame și copii ucraineni ce au găsit refugiu sau doar tranzitează România și Republica Moldova, precum și tinerii vulnerabili din mediul rural din cele două țări.
CONTEXT
- În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primele locuri în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2021 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.
- Dintre cele 178.496 de nașteri înregistrate în România în 2021 potrivit datelor semi-definitive INS, 687 provin de la fete sub 15 ani și 15.672 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.
- În ceea ce privește mortalitatea maternă, aceasta crește în anul 2021 comparativ cu anul 2020 de la 32 decese materne la 51 decese. În anul 2021 decesele materne pe cele trei grupe mari de cauze au evoluat după cum urmează: decese prin avort – 2 cazuri în județul Ilfov (0.42‰), decese prin risc obstetrical direct – 14 decese (0,08‰). S-a înregistrat câte un deces matern în judeţele Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Constanța, Giurgiu, Iași, Neamț, București, 2 decese în județul Sibiu și 3 decese în Suceava, decese prin risc obstetrical indirect – 35 cazuri (0,19‰), cu 16 cazuri mai mult decât în anul 2020.
- Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
- În ceea ce privește Republica Moldova, 1 din 16 nou-născuți în 2021 a fost din mamă adolescentă.
- 85% dintre adolescentele care au devenit mame in 2021 sunt din mediul rural (Biroul Național de Statistică).
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google