Radiografia economică a anului 2020: Pandemia a schimbat tendințele de consum ale românilor

Primele date pentru schiţa tabloului economic din 2020: Consumul a rămas în teritoriu pozitiv, crescând cu 2,2%. În 2009 apetitul românilor pentru cumpărături s-a redus cu 10%. Consumul a crescut cu 2,2% anul trecut, ţinut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă şi medica­men­te. La polul opus, vânzările de haine, pantofi şi carburanţi au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mişcare a fost li­mi­tată mai ales în prima parte a anului trecut, iar mun­ca de acasă a devenit deja o normă.

Consumul a crescut cu 2,2% anul trecut, ţinut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă şi medica­men­te. La polul opus, vânzările de haine, pantofi şi carburanţi au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mişcare a fost li­mi­tată mai ales în prima parte a anului trecut, iar mun­ca de acasă a devenit deja o normă. Acest con­text este de altfel şi cel care a dus la o ex­plozie a consumului în online – pentru toate ti­purile de produse, de la alimente la bunuri ne­ali­mentare, datele INS indicând un avans de aproape 40%.

Consumul este al doilea indicator impor­tant pentru care există date la nivelul întregului an 2020, după inflaţie, care a crescut cu 2,6% la nivelul anului trecut. Inflaţia în România a crescut până aproape de 8% la începutul crizei trecute, în 2008, iar apoi a scăzut gradual până în 2016. Atunci, indicatorul privind preţurile s-a aflat în teritoriu negativ, la minus 1,6%.

Este evident că în 2020 consumul nu a avut impact asupra inflaţiei. Nici anterior nu se întâmpla asta pentru că deşi au fost ani cu creşteri chiar mai mari ale consumului, inflaţia rămânea în anumiţi parametri. Consumul suplimentar s-a realizat din import, el fiind finanţat prin datorie. Iar datoria acumulată rapid în 2020 nu şi-a facut simţite efectele încă“, spune analistul Aurelian Dochia.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% în 2020, un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19. Spre comparaţie, în 2009, primul an de criză financiară, consumul a scăzut cu peste 10% în 2009.

Diferenţa faţă de 2009 este că veniturile au crescut anul trecut. În 2009, tăierile de venituri, în special reducerea salariilor bugetarilor, au avut impact asupra consumului. Acum, progra­mele guvernamentale îndreptate către suţinerea veniturilor au avut efect“, adaugă Dochia. El spune că o parte din veniturile suplimentare au mers către economisire, nu către consum, altfel ritmul de creştere ar fi putut fi chiar mai mare.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.