Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut o întâlnire de aproape 5 ore cu negociatorii americani, numind-o „foarte utilă” și „necesară”, și a lansat noi amenințări cu privire la Donbas.Șeful Kremlinului, Vladimir Putin, a numit întâlnirea de aproape 5 ore cu negociatorii americani de la Moscova „necesară” și „foarte utilă”, afirmând că partea americană a împărțit cele 27 de puncte ale planului de pace în patru pachete și a propus discutarea lor separat, și a făcut declarații suplimentare despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și în special a Donbasului, așa cum au relatat presa rusă, scrie UNN.
Întâlnirea cu reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și consilierul președintelui american Jared Kushner a fost „foarte utilă”, a spus Putin. El a indicat că dialogul a durat mult timp, deoarece au trebuit să parcurgă fiecare punct al propunerilor de pace.
„Cred că este prematur să spunem încă, dar această întâlnire a fost necesară”, a spus Putin.Putin, așa cum scrie presa rusă, a mai declarat că propunerile aduse de Steve Witkoff și Jared Kushner se bazează pe discuții anterioare cu Donald Trump. Partea americană a împărțit cele 27 de puncte ale planului lui Trump în patru pachete și a propus discutarea lor separat, a spus Putin.
Șeful Kremlinului, conform relatărilor, a declarat că Trump caută modalități de a ajunge la un consens în soluționarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, „dar aceasta nu este o sarcină ușoară”. După cum scriu presa rusă, Putin a mai declarat că „Rusia nu a fost de acord cu anumite puncte ale propunerilor de pace ale SUA privind Ucraina, dar aceasta este o muncă dificilă”. De asemenea, el a declarat, conform celor indicate, că „europenii trebuie să se implice în lucrările” privind soluționarea, „și să nu se amestece”.
Media rusă a relatat, de asemenea, că Putin, într-un interviu acordat India Today, a amenințat că „Rusia va «elibera» în orice caz (autoritățile ruse nu recunosc faptele ocupației, numind aceste teritorii «eliberate» – ed.) Donbasul și «Novorossia» – prin mijloace militare sau de altă natură”.
„Totul se reduce la asta. Fie eliberăm aceste teritorii prin forța armelor, fie trupele ucrainene părăsesc aceste teritorii și încetează să lupte acolo.”Putin a mai declarat că Rusia „nu se va întoarce” în G8.
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, se va întâlni joi, la Miami, cu şeful Consiliului Naţional de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, pentru discuţii, a confirmat Casa Albă. Întâlnirea are loc după ce Witkoff a petrecut aproape cinci ore cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova, marţi, negocieri care, potrivit Kremlinului, nu au dus la „niciun compromis” privind încheierea războiului din Ucraina. Calea de urmat pentru negocierile de pace este neclară, a recunoscut miercuri, la rândul său, preşedintele SUA, Donald Trump, după ceea ce el a numit „discuţii destul de bune” între Vladimir Putin şi trimişii SUA, relatează BBC şi Reuters, potrivit news.ro.
Preşedintele american Trump a spus că discuţiile – la care a participat şi ginerele său, Jared Kushner – au fost „destul de bune”, dar a adăugat că este prea devreme pentru a spune ce se va întâmpla. Când a fost întrebat de un reporter dacă Witkoff şi Kushner cred că Putin doreşte cu adevărat să pună capăt războiului, Trump a răspuns: „Ar dori să pună capăt războiului. Aceasta a fost impresia lor”.
Trump, vorbind reporterilor în Biroul Oval, a declarat că Witkoff şi Kushner l-au informat despre discuţiile de la Kremlin prin telefon şi i-au spus că impresia lor despre Putin era că „ar dori să încheie un acord”. Cu toate acestea, Trump a afirmat că nu este clar ce se va întâmpla în continuare. „Nu vă pot spune ce a rezultat din acea întâlnire, deoarece este nevoie de doi pentru a dansa un tango”, a spus Trump, fără a da mai multe detalii. El a adăugat: „Avem ceva destul de bine pus la punct (cu Ucraina)”.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în discursul său video nocturn că echipa sa se pregăteşte pentru întâlniri în Statele Unite şi că dialogul cu reprezentanţii lui Trump va continua. „Doar luând în considerare interesele Ucrainei este posibilă o pace demnă”, a spus el. Negocierile s-au intensificat într-un moment dificil pentru Kiev, care a pierdut teren în faţa Rusiei pe frontul de est, în timp ce se confruntă cu cel mai mare scandal de corupţie din timpul războiului. Şeful de cabinet al lui Zelenski, care a condus delegaţia ucraineană la negocierile de pace, a demisionat vineri, după ce anchetatorii anticorupţie i-au percheziţionat locuinţa. Doi miniştri din cabinet au fost demişi, iar un fost partener de afaceri al lui Zelenski este suspect în cadrul anchetei.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia îi este recunoscătoare lui Trump pentru eforturile sale, dar Kremlinul nu va comenta discuţiile cu Statele Unite, deoarece publicitatea nu ar fi constructivă. „În prezent, se lucrează la nivel de experţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „La nivel de experţi ar trebui obţinute anumite rezultate, care vor sta apoi la baza contactelor la cel mai înalt nivel”, a adăugat el.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbhia, a declarat că Rusia trebuie să „pună capăt vărsării de sânge” şi l-a acuzat pe Putin că „face ca lumea să piardă timp”.Miercuri dimineaţă, Zelenski a declarat că o întâlnire între negociatorii americani şi ucraineni va avea loc „în zilele următoare”. Într-o postare pe X, Zelenski a spus că „în acest moment, lumea simte clar că există o şansă reală de a pune capăt războiului”. El a adăugat însă că negocierile trebuie „susţinute de presiuni asupra Rusiei”.
Discuţiile dintre SUA şi Rusia de la Kremlin au urmat după câteva zile de întâlniri ale SUA cu liderii ucraineni şi europeni, care şi-au exprimat îngrijorări că proiectul iniţial al acordului de pace era prea favorabil cererilor Rusiei.
„Unele dintre propunerile SUA par mai mult sau mai puţin acceptabile, deşi trebuie discutate în continuare”, a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al lui Putin, adăugând că alte propuneri au fost respinse deschis de liderul rus. Deşi Uşakov nu a dat mai multe detalii, cel puţin două puncte importante de dispută rămân între Moscova şi Kiev: soarta teritoriului ucrainean ocupat de forţele ruse şi garanţiile de securitate pentru Ucraina, scrie BBC.
Kievul şi partenerii săi europeni consideră că, chiar şi în cazul unui acord de pace, cea mai eficientă modalitate de a descuraja Rusia să atace din nou în viitor ar fi acordarea statutului de membru al NATO pentru Ucraina. Rusia se opune vehement unei astfel de propuneri, iar Trump a semnalat în repetate rânduri că nu are intenţia de a permite Kievului să adere la alianţă.Perspectiva aderării Ucrainei la NATO a fost o „chestiune cheie” abordată la Moscova, a declarat Kremlinul miercuri.Uşakov a sugerat că poziţia de negociere a Rusiei a fost consolidată datorită recentelor succese pe câmpul de luptă. Soldaţii ruşi „au contribuit la o evaluare mai adecvată din partea partenerilor noştri străini a căilor către un acord de pace”, a spus el.
Înainte de a-şi primi oaspeţii americani la Kremlin, Putin a fost filmat în uniformă militară la un post de comandă rus, fiind informat de comandanţi care susţineau că a fost cucerit oraşul strategic Pokrovsk, din estul Ucrainei, precum şi alte aşezări din apropiere. Luptele din Pokrovsk continuă, iar forţele ruse nu controlează întregul oraş, dar oficialii ruşi cred în mod clar că mesajul lor privind câştigurile militare a fost auzit de SUA.Forţele ruse au înregistrat unele progrese punctuale în est şi par să-şi fi intensificat campania în ultimele săptămâni. Ele au capturat 701 km pătraţi de teritoriu ucrainean în noiembrie, potrivit analizei AFP a datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, şi controlează acum 19,3% din teritoriul ucrainean.
Kremlinul a declarat miercuri că Putin este gata să continue întâlnirile cu americanii „de câte ori va fi necesar”. Dar, pe măsură ce relaţiile ruso-americane par să devină mai cordiale, prăpastia dintre Moscova şi Europa se adânceşte.Putin a acuzat Europa că sabotează relaţiile Rusiei cu SUA, că formulează cereri pe care Moscova nu le poate accepta şi că blochează procesul de pace. Cu puţin timp înainte de întâlnirea cu Witkoff şi Kushner, Putin a declarat la un forum în Moscova că, deşi nu doreşte un conflict cu Europa, este „pregătit pentru război”.Oficialii guvernului britanic au respins mesajul lui Putin ca fiind „încă o tiradă a Kremlinului din partea unui preşedinte care nu ia în serios pacea”.
Miniştrii de externe ai NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles, iar secretarul general Mark Rutte a declarat că este pozitiv faptul că au loc negocieri de pace, dar Ucraina trebuie să fie pusă „în cea mai puternică poziţie”.Între timp, statele membre ale UE au ajuns la un acord cu membrii Parlamentului European pentru ca Europa să devină complet independentă de gazul rusesc până la sfârşitul anului 2027. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „începutul unei noi ere”, în cadrul unui acord care prevede interzicerea contractelor pe termen lung pentru gazul importat prin conducte din Rusia începând din septembrie 2027 şi a contractelor pe termen lung pentru gazul natural lichefiat începând din ianuarie 2027. „Am ales securitatea şi independenţa energetică pentru Europa. Gata cu şantajul. Gata cu manipularea pieţei de către Putin. Suntem alături de Ucraina”, a declarat miercuri comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Comisia propune, de asemenea, acordarea a 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în următorii doi ani, pentru a-i finanţa armata şi serviciile de bază, în timp ce războiul Rusiei continuă. Planul ar necesita însă fie ca Belgia să accepte un „împrumut de reparaţii” utilizând activele ruseşti îngheţate deţinute într-o instituţie financiară din Bruxelles, fie ca banii să fie acordaţi prin împrumuturi internaţionale. Belgia s-a opus planului de a utiliza activele îngheţate deţinute pe teritoriul său, din cauza preocupărilor legate de repercusiunile juridice din partea Moscovei. Banca Centrală Europeană (BCE) s-a opus, de asemenea, acestei idei, afirmând că nu va acţiona ca garanţie pentru un împrumut de reparaţii.
Prim-ministrul ucrainean Iulia Svîrîdenko a salutat propunerea, care ar acoperi două treimi din nevoile de finanţare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Împrumutul propus este mai mic decât împrumutul iniţial planificat de 140 de miliarde de euro, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat: „Susţinem acest lucru şi, desigur, luăm în serios preocupările Belgiei”. .Între timp, miercuri, Statele Unite s-au alăturat altor 90 de ţări la Naţiunile Unite pentru a cere Rusiei „să asigure întoarcerea imediată, în condiţii de siguranţă şi necondiţionată a tuturor copiilor ucraineni care au fost transferaţi sau deportaţi cu forţa”, îndemnând Moscova să înceteze această practică.
Potrivit guvernului ucrainean, peste 19.000 de copii ucraineni au fost duşi cu forţa în Rusia. Guvernul britanic estimează că aproximativ 6.000 de copii ucraineni au fost mutaţi într-o reţea de „lagăre de reeducare” din Rusia.În 2023, Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, în parte pentru deportarea ilegală a copiilor. Putin şi guvernul său neagă acuzaţiile.
Putin nu pierde timpul. Chiar și pe fondul negocierilor pentru un posibil armistițiu cu Kievul, președintele rus continuă implementarea strategiei de „rusificare” a teritoriilor ocupate din Ucraina. De la transmisiuni televizate cu civili acuzați de colaborare cu guvernul de la Kiev, până la promovarea unei identități „omogene”, Kremlinul își consolidează controlul politic și cultural în regiunile ocupate.
Capturarea orașului Pokrovs, redenumit Krasnoarmeisk, a fost anunțată discret, iar Putin și-a propus un termen de zece ani pentru transformarea locuitorilor Donbasului în „adevărați ruși”, notează Avvenire.Măsura face parte din „Strategia Națională a Politicii de Stat”, care vizează ca până în 2036, 95% din populația Rusiei să se identifice ca rusă, inclusiv milioane de ucraineni din teritoriile ocupate. Termenul nu este întâmplător. Reforma constituțională din 2020 îi permite lui Putin să rămână la putere până în 2036.
Administrațiile locale sunt conduse de loialiști, foști spioni și persoane cu antecedente penale, toți având rolul de a integra forțat populația în structurile ruse și de a promova identitatea națională impusă. În aceste zone, civilii riscă arestări, torturi sau dispariții, iar procesele pentru „colaborare cu Kievul” sunt difuzate în direct la televizor ca avertisment pentru populație. Grupurile clandestine descriu regimul de ocupație drept un „stat polițienesc”, cu monitorizare constantă și metode schimbătoare pentru a evita scurgerile de informații. În 2025, cel puțin 190 de civili din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson au fost condamnați pentru „înaltă trădare”, „spionaj” sau „colaborare cu un stat străin”.
Printre cei instalați în poziții administrative de ocupație se numără traficanți și foști agenți de spionaj, precum Iuri Barbașov, numit la conducerea Snigurivka, și Artur Talanov, responsabil de „departamentul de control municipal” în Hornostaivka. Aceștia gestionează confiscarea locuințelor, relocarea populației ucrainene și consolidarea prezenței ruse în regiune. Opresiunea include și măsuri birocratice stricte. Din 2026, vehiculele fără plăcuțe de înmatriculare rusești vor fi amendate, iar accesul la servicii medicale, educație și locuri de muncă va fi condiționat de deținerea pașaportului rus.
Kremlinul nu a făcut public numărul exact de pașapoarte emise, dar aceste cifre ar putea fi folosite în negocierile internaționale pentru a justifica pretențiile asupra Donbasului.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google