Putin şi-a admirat, în direct, puterea nucleară. „NU există și NU se planifică nici un fel de invazie!” NATO fierbe: Mobilizări generale
Ambasadorul SUA în Federația Rusă, John Sullivan, a fost chemat la Ministerul Rus de Externe și a primit un document ce reprezintă reacția Rusiei la răspunsul american primit anterior cu privire la proiectul de tratat rus între Federația Rusă și Statele Unite ale Americii privind garanțiile de securitate. În documentul transmis de ruși se arată că Moscova nu plănuiește nicio invazie în Ucraina:
„Constatăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv la elementele de bază ale proiectului de tratat cu SUA privind garanțiile de securitate, elaborat de partea rusă. Este vorba despre refuzul de a mai extinde pe viitor NATO, despre revocarea „formulei de la București” conform căreia „Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO” și despre renunțarea la planurile de înființare a unor baze militare pe teritoriul statelor care au făcut, anterior, parte din URSS, și care nu sunt membre ale NATO, inclusiv renunțarea la folosirea infrastructurii lor în vederea desfășurării a oricăror activități militare, precum și readucerea capacităților militare, inclusiv a celor de atac și a infrastructurii NATO la starea lor din 1997, când a fost semnat Actul Fundamental NATO-Rusia. Aceste prevederi au, pentru Federația Rusă, o importanță fundamentală.
A fost ignorat caracterul de pachet al propunerilor ruse, din care în mod deliberat au fost selectate temele „comode” care, la rândul lor, sunt „răstălmăcite” în sensul creării unor avantaje pentru Statele Unite și pentru aliații lor. O asemenea abordare, ca și retorica aferentă a oficialilor americani întărește suspiciunea rezonabilă dacă Washingtonul este cu adevărat angajat în remedierea situației din domeniul securității europene. Neliniștește activitatea militară tot mai intensă a Statelor Unite și NATO în imediata apropiere de granițele Rusiei, în timp ce „liniile noastre roșii” și interesele noastre fundamentale, precum și dreptul suveran al Rusiei de a le apăra continuă să fie ignorate. Cerințele ultimative de retragere a trupelor din anumite regiuni de pe teritoriul rus, însoțite de amenințări cu înăsprirea regimului de sancțiuni, sunt inacceptabile și subminează perspectivele obținerii unor acorduri reale.
În absența disponibilității părții americane de a se ajunge la o înțelegere privind garanții ferme, obligatorii din punct de vedere juridic, de asigurare a securității noastre din partea SUA și a aliaților lor, Rusia va fi nevoită să reacționeze, inclusiv prin realizarea unor măsuri de natură tehnico-militară.
Despre Ucraina
Nu există și nu se planifică nici un fel de „invazie rusă” în Ucraina, așa cum afirmă la nivel oficial, începând din toamna anului trecut, Statele Unite și aliații lor, motiv pentru care afirmațiile despre „responsabilitatea Rusiei pentru escaladare” nu pot fi altfel estimate decât ca o încercare de a crea presiune și de a reduce la zero propunerile Rusiei privind garanțiile de securitate. Referirea, în acest context, la obligațiile ce revin Rusiei în virtutea Memorandumului de la Budapesta, din 1994, nu au nici o legătură cu conflictul intern din Ucraina și nu se extind asupra circumstanțelor care au rezultat din acțiunea factorilor interni din această țară. Pierderea de către statul ucrainean a integrității teritoriale este rezultatul proceselor interne care au avut loc acolo.
Acuzațiile la adresa Rusiei cuprinse în răspunsul american, potrivit cărora Rusia „a ocupat Crimeea”, nu suportă nici un fel de critici. În 2014, la Kiev a avut loc o lovitură de stat, ai cărei inițiatori s-au înscris, cu susținerea SUA și a aliaților lor, pe calea edificării unui stat naționalist, care încalcă drepturile populației ruse și rusofone, precum și ale altor etnii „netitulare”. Nu este de mirare că, în această situație, crimeenii au votat pentru reunificarea cu Rusia. Decizia popoarelor din Crimeea și Sevastopol privind revenirea în componența Federației Ruse a fost adoptată prin libera exprimare a voinței lor în cadrul exercitării dreptului la autodeterminare consfințit în Carta ONU. Nu a fost folosită forța sau amenințarea cu forța. Problema apartenenței Crimeii este închisă. În cazul în care Ucraina va fi admisă în NATO apare pericolul real ca regimul de la Kiev să încerce să „readucă” prin forță Crimeea, antrenând SUA și pe aliații lor, în virtutea articolului 5 din Tratatul de la Washington, într-un conflict armat direct cu Rusia, cu toate consecințele ce decurg de aici.
Teza care se repetă în răspunsul SUA, potrivit căreia Rusia ar fi „aprins conflictul din Donbass” nu se susține. Cauzele lui țin strict de politica internă a Ucrainei. Soluționarea este posibilă doar prin punerea în practică a Acordurilor de la Minsk și a „Pachetului de măsuri”, a căror prioritizare și responsabilitate pentru implementarea lor sunt clar definite și confirmate în unanimitate în rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 2202, inclusiv de către Statele Unite, Franța și Marea Britanie. La punctul 2 al acestei rezoluții Kievul, Donețkul și Luganskul sunt numite părți ale conflictului. În nici unul din aceste documente nu se vorbește despre responsabilitatea Rusiei pentru conflictul din Donbass. Împreună cu OSCE, Rusia joacă rol de mediator în principalul format de negocieri – Grupul de contact – și, impreună cu Berlin și Paris participă la „Formatul Normandia”, care formulează recomandări părților din conflict și urmărește îndeplinirea lor.
Pentru dezescaladarea situației din jurul Ucrainei, de o importanță principială este îndeplinirea următorilor pași. Este vorba despre a obliga Kievul să pună în aplicare „Pachetul de măsuri” (Acordurile le la Minsk – n.r.), despre stoparea livrărilor de arme în Ucraina, retragerea de acolo a tuturor consilierilor și instructorilor occidentali, despre renunțarea țărilor NATO la orice exerciții comune cu Forțele Armate ale Ucrainei și despre retragerea în afara teritoriului ucrainean a tuturor armelor străine furnizate anterior Kievului. În legătură cu acest lucru, atragem atenția asupra faptului că președintele Rusiei, Vladimir Putin a subliniat, la conferința de presă organizată la încheierea negocierilor de la Moscova cu președintele Franței, E. Macron, din 7 februarie 2022, că suntem deschiși dialogului și îndemnăm „să ne gândim la condiții de securitate stabile pentru toți, egale pentru toți participanții la viața internațională”.
Configurația de forțe
Remarcăm că în răspunsul lor la propunerile Rusiei, Statele Unite insistă pe faptul că progresul în îmbunătățirea situației din domeniul securității europene „poate fi atins numai în condiții de dezescaladare în privința acțiunilor amenințătoare ale Rusiei îndreptate împotriva Ucrainei”, ceea ce, după cum înțelegem noi, presupune retragerea trupelor de la granițele Ucrainei. În același timp, SUA sunt dispuse să discute doar despre „angajamente mutuale… de abținere de la desfășurarea de forțe cu staționare permanentă și misiuni militare pe teritoriul Ucrainei” și ”să discute posibilitatea de a analiza problemele forțelor armate convenționale”. În rest, partea americană trece sub tăcere propunerile noastre cuprinse la alineatul 2 al Articolului 4 și la alineatul 1 al Articolului 5 din proiectul tratatului bilateral și declară că „actuala configurație de forțe ale SUA și NATO este limitată, proporțională și corespunde pe deplin obligațiilor ce decurg din Actul Fundamental Rusia-NATO”.
Pornim de la faptul că amplasarea Forțelor Armate ale Federației Ruse pe teritoriul său nu afectează și nu poate afecta interesele fundamentale ale SUA. Am dori să amintim că forțele noastre nu se află pe teritoriul Ucrainei. În același timp, SUA și aliații lor au împins spre est infrastructura lor militară, au desfășurat contingente pe teritoriile noilor membri. Ei au ocolit restricțiile impuse de Tratatul cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa (CFE) și au interpretat foarte superficial prevederile Actului Fundamental Rusia-NATO privind renunțarea la ”desfășurarea suplimentară cu titlu permanent a unor importante forțe armate”. Situația astfel creată este inacceptabilă. Insistăm pe retragerea tuturor forțelor armate și a armamentului SUA desfășurat în Europa Centrală și de Est, în Europa de Sud-Est și în Statele Baltice. Suntem convinși că potențialele naționale din aceste zone sunt absolut suficiente. Suntem gata să dezbatem această temă pe baza Articolelor 4 și 5 din proiectul de tratat propus de Rusia.
Principiul indivizibilității securității
Nu am văzut în răspunsul Statelor Unite confirmarea faptului că partea americană este pe deplin angajată în respectarea principiului imuabil al indivizibilității securității. Afirmațiile din planul comun privind luarea în considerare de către partea americană a acestui postulat intră în contradicție directă cu lipsa de disponibilitate a Washingtonului de a renunța la cursul contraproductiv și destabilizator de creare a unor avantaje pentru sine și pentru aliații pe seama intereselor de securitate ale Rusiei. Este exact ce se întâmplă ca urmare a transpunerii necontrolate în practică de către Alianța Nord-Atlantică în frunte cu SUA a politicii de explorarea militară și geostrategică, explorarea de nimic limitată, a spațiului post-sovietic, inclusiv a teritoriului Ucrainei, ceea ce, pentru noi, reprezintă un lucru deosebit de sensibil. Toate acestea se întâmplă chiar lângă granițele Rusiei. Astfel, „liniile noastre roșii” și interesele fundamentale din domeniul securității sunt ignoate, iar dreptul inalienabil al Rusiei de a le apăra este negat. Acest lucru este, desigur, pentru noi, de neacceptat.
Suplimentar, amintim că acest principiu este consfințit în preambulul Tratatului dintre Federația Rusia și Statele Unite, din 2011, privind măsuri de reducere și de limitare pe mai departe a armelor strategice ofensive, a cărui prelungire pe cinci ani a fost convenită de părți, fără nici o excepție, în februarie anul trecut, precum și într-o serie de documente de bază ale OSCE și Rusia-NATO: în preambulul Actului Final de la Helsinki, din 1975, în Carta de la Paris pentru noua Europă, din 1990, în Actul Fundamental Rusia-NATO, din 1997, în Carta OSCE de la Istanbul privind securitatea europeană, din 1999, în Declarația Rusia-NATO de la Roma, din 2002, și în Declarația de la Astana a summitului OSCE, din 2010.
Subliniem că în răspunsul primit este menționat angajamentul Washingtonului față de conceptul indivizibilității securității. Dar în text el este redus la dreptul statelor ”de a alege liber sau de a schimba modalitățile de a-și asigura securitatea, inclusiv tratate de alianță”. Această libertate nu este absolută și reprezintă doar jumătate din cunoscuta formulă, consfințită în Carta securității europene. A doua ei parte cere ca, în realizarea acestui drept să ”nu își consolideze securitatea pe seama securității altor state”. Nu putem considera scrisoarea primită din partea NATO, la 10 februarie, ca fiind răspunsul la mesajul trimis în 28 ianuarie 2022, de ministrul de Externe al Rusiei, S.V. Lavrov, Secretarului de Stat al SUA, A. Blinken, în această chestiune. Am cerut un răspuns de natură națională.
Politica „ușilor deschise” a NATO
Statele Unite confirmă „sprijinul lor ferm” pentru politica „ușilor deschise” a NATO. Dar ea contravine angajamentelor de bază adoptate în cadrul CSCE/OSCE, în primul rând angajamentului de „a nu întări securitatea proprie pe seama securității altora”. Această politică nu concordă cu principiile Alianței înseși, care, la ședința miniștrilor de Externe ai NATO din 6-7 iunie 1991, de la Copenhaga, s-a angajat „să nu profite de avantaje unilaterale din situația în schimbare din Europa”, „să nu amenințe interesele legitime” ale altor state, să nu tindă spre „izolarea lor” sau „trasarea de noi linii de delimitare pe continent”. Îndemnăm SUA și NATO să revină la îndeplinirea angajamentelor internaționale din domeniul menținerii păcii și a securității. Așteptăm din partea membrilor Alianței propuneri concrete cu privire la conținutul și formele de consfințire juridică a renunțării la extinderea în continuare a NATO spre Est.
Caracterul de pachet al propunerilor
Constatăm disponibilitatea SUA de a lucra pe fond la măsuri separate de control al armelor și de reducere a riscurilor. În același timp, am constatat că Washingtonul a recunoscut, în sfârșit, corectitudinea mai multor dintre propunerile și inițiativele Rusiei pe aceste direcții, avansate în ultimii ani. În același timp, atragem încă o dată atenția părții americane asupra faptului că, în documentele prezentate de noi cu privire la garanțiile de securitate, Rusia a propus să se meargă pe calea unei reglementări complexe și de lungă durată a acestei situații inacceptabile, care continuă să se creeze în regiunea euro-atlantică. Este vorba, în primul rând, despre crearea unui fundament stabil a arhitecturii de securitate sub forma unui acord privind renunțarea de către NATO la alte acțiuni care aduc prejudicii securității Rusiei. Acest lucru rămâne, pentru noi, un imperativ neschimbat. În absența unei asemenea baze solide, măsurile reciproce de control al armelor și de reducere a riscurilor militare, care asigură un caracter reținut și previzibil al activităților militare pe diferite direcții, nu vor fi durabile pe termen lung, chiar dacă vom reuși să ajungem la o înțelegere în această privință.
Prin urmare, propunerile Rusiei au un caracter de pachet și trebuie privite în ansamblul lor, fără evidențierea anumitor componente. În acest sens, am dori să accentuăm atenția pe lipsa unei reacții constructive a Washingtonului și Bruxelles-ului la cele mai importante dintre elementele, consemnate de noi, ale ințiativei ruse. În privința chestiunilor legate de controlul armelor, le analizăm exclusiv în contextul general al unei abordări complexe, de ansamblu, pentru rezolvarea problemelor privind garanțiile de securitate.
„Post-START” și „ecuația securității”
Statele Unite propun să se treacă „neîntârziat”, în cadrul dialogului privind stabilitatea strategică, la elaborarea ”măsurile de dezvoltare a Tratatului START”. În același timp însă, partea americană încearcă să impună a abordare care nu a fost convenită cu noi, ce prevede o focusare exclusiv pe armele nucleare, fără a ține cont de capacitatea unora sau altora dintre aceste mijloace de a constitui o amenințare directă la adresa teritoriului național al celeilalte părți. Un asemenea punct de vedere unilateral asupra lucrurilor contravine înțelegerilor obținute la summitul ruso-american din 16 iunie 2021, de la Geneva, cu privire la caracterul complex al dialogului chemat să pună bazele viitorului control al armelor și a măsurilor de reducere a riscurilor. Rusia continuă să se pronunțe pentru o abordare integrată a chestiunilor strategice. Propunem să ne ocupăm împreună de elaborarea unei noi „ecuații a securității”.
Setul de elemente ale conceptului propus de noi, care își păstrează în totalitate actualitatea, a fost adus la cunoștința părții americane, inclusiv cu prilejul întâlnirilor din cadrul dialogului pe probleme strategice și în documentul de lucru privind conținutul acestuia, transmis de noi la 17 decembrie 2021.
Desfășurarea armelor nucleare în afara teritoriului național
În documentul lor, Statele Unite nu au reacționat la un element din „pachetul” de măsuri propuse de noi, precum retragerea pe teritoriul național a armelor nucleare desfășurare în afara acestuia și abținerea de la desfășurarea în continuare a acestora în afara granițelor teritoriului național, mulțumindu-se să amintească de necesitatea de a aborda problemele legate de armele nucleare non-strategice pe platforma de dialog strategic, fără a ține cont de specificul dislocării acestora și de alți factori care influențează securitatea părților.
Am dori să clarificăm faptul că în propunerile noastre este vorba despre rezolvarea problemei prezenței pe teritoriul unora dintre statele non-nucleare din NATO – cu încălcarea TNP – a armelor nucleare ale SUA, care au capacitatea de a doborî ținte de pe teritoriul Rusiei. Acest lucru ar include și lichidarea infrastructurii pentru o desfășurare rapidă a unor asemenea arme în Europa, precum și încetarea practicii NATO de antrenamente și exerciții privind modalitatea de utilizare a acestor arme, cu implicarea statelor non-nucleare membre NATO. Fără eliminarea acestui factor de iritare, este imposibilă orice discuție legată de armele strategice non-nucleare.
Rachetele terestre cu rază medie și mai scurtă de acțiune
Considerăm această problematică drept una dintre direcțiile prioritare ale dialogului ruso-american privind stabilitatea strategică. Credem că respectiva categorie de arme reprezintă o componentă necesară a noii „ecuații a securității”, care trebuie elaborată în comun de Rusia și SUA. Continuăm să pornim din caracterul de actualitate al inițiativelor ruse în domeniul „post-INF”, la baza cărora se află ideea unor moratorii reciproce verificabile privind desfășurarea de rachete cu rază medie și mai scurtă de acțiune, cu baza de la sol, în Europa. În plan principial, suntem deschiși la o analiza pe fond a căilor de punere în practică a acestui lucru. În același timp, constatăm incertitudinea care continuă să persiste în abordările Washingtonului față de parametrii de bază ai potențialelor măsuri de control al armelor indicate, mai ales în ceea ce privește aplicabilitatea lor, care trebuie să se extindă asupra tuturor mijloacelor din respectiva categorie, în versiune nucleară și non-nucleară.
Am consemnat faptul că Statele Unite iau ca bază abordarea rusă, care prevede reglementarea reciprocă a preocupărilor comune în contextul vechiului Tratat INF. Varianta propusă de partea americană pentru dezvoltarea ideii noastre de măsuri reciproce de verificare în legătură cu sistemele Aeagis Ashore din România și din Polonia, precum și cu unele instalații situate în partea europeană a teritoriului Rusiei poate fi luată spre definitivare pe viitor.
Așa cum s-a subliniat în declarația președintelui Rusiei, V.V. Putin din 26 octombrie 2020 și adusă, ulterior, în repetate rânduri, la cunoștința părții americane, potențialele măsuri de transparență în privința obiectivelor rusești ce urmează să fie convenite ar putea să inclusă o verificare a absenței rachetei 9M729. Amintim: acest pas reprezintă o dovadă de bună voință, ținând cont de faptul că prin caracteristicile ei, racheta 9M729 nu contravine în nici un fel cerințelor fostului Tratat INF și că SUA nu au prezentat nici până în prezent vreo dovadă care să confirme acuzațiile formulate la adresa Rusiei. În același timp, partea americană a ignorat acțiunea voluntară organizată de noi la 23 ianuarie 2019, în perioada când tratatul încă mai era valabil, pentru a demonstra dispozitivul și caracteristicile tehnice ale rachetei 9M729 și a instalației de lansare.
Bombardiere grele și nave de război de suprafață
Menționăm atenția părții americane asupra ideii Rusiei privind măsuri suplimentare de reducere a riscurilor în privința zborurilor bombardierelor grele în apropierea granițelor naționale ale părților. Vedem un subiect de discuție și un potențial pentru înțelegeri reciproc acceptabile. Amintim și despre un element nu mai puțin important al „pachetului” nostru de propuneri referitoare la manevre similare ale navelor de război de suprafață, care reprezintă, de asemenea, riscuri serioase.
Exerciții și manevre militare
Statele Unite nu au oferit un răspuns la propunerea cuprinsă în alineatul 2 al Articolului 4 din proiectul de acord sugerat de Rusia. Se pare că partea americană pornește de la ideea că starea de tensiune din domeniul militar poate fi redusă prin creșterea transparenței și prin măsuri suplimentare de reducere a riscurilor, în spiritul propunerilor Occidentului de modernizare a documentului de la Viena. Considerăm că o astfel de abordare este nerealistă și unilaterală, având drept scop să facă „o radiografie” a activitățile Forțelor Armate ale Federației Ruse. Măsurile de consolidare a încrederii și securității din cadrul Documentului de la Viena din 2011 sunt adecvate situației actuale. Pentru a începe discuții legate de posibilitatea actualizării lor, trebuie create condiții necesare. Ceea ce înseamnă că SUA și aliații lor trebuie să renunțe la politica de ”descurajare” a Rusiei și să fie întreprinse măsuri practice de dezescaladare a situației tehnico-militare, inclusiv în conformitate cu alineatul 2, Articolul 4 din proiectul nostru de tratat.
În privința prevenirii incidentelor în largul mării și în spațiul aerian de deasupra lor, salutăm disponibilitatea SUA de se angaja în consultări corespunzătoare. Această activitate nu trebuie însă să înlocuiască reglementarea problemelor cheie ridicate de Rusia.”, se arată în documentul trimis de Moscova, conform vestidinrusia.ro.
Rusia declară stare de urgenţă în Rostov: „Kievul pregăteşte o invazie”
O regiune rusă care se învecinează cu Ucraina a declarat, sâmbătă, starea de urgenţă în faţa unui aflux de refugiaţi din regiunile separatiste din estul Ucrainei, care au ordonat evacuarea civililor, informează AFP.
„Având în vedere creşterea numărului de persoane care sosesc, ni se pare oportun să introducem starea de urgenţă”, a declarat guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, citat de agenţiile de presă ruse.
Liderii autoproclamatelor „Republici Populare” Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au anunţat, vineri, evacuarea civililor (femei, copii, bătrâni) în Rusia vecină, acuzând Kievul că pregăteşte o invazie după izbucnirea unor ciocniri.
Putin a ordonat începerea unor exerciţii nucleare strategice: La exerciții asistă și Aleksandr Lukaşenko
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat sâmbătă începerea unor exerciţii nucleare strategice, a comunicat Kremlinul, conform agenţiei RIA, preluate de Reuters. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei a confirmat că manevrele respective au început. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, aflat la Moscova, a asistat alături de Putin la exerciţii, dintr-un centru de comandă de la Kremlin, informează presa de la Minsk.
În timpul acestor manevre, un submarin strategic cu rachete al Flotei de Nord lansează o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) spre Kura, terenul de testare din Kamchatka, regiune din Orientul Îndepărtat al Rusiei. De asemenea, un submarin cu propulsie nucleară al Flotei Pacificului lansează un ICBM spre o ţintă din poligonul de tragere Chizha, din nordul Rusiei. Forţele de Rachete Strategice vor testa lansarea unui un ICBM şi a unei aeronave cu rază lungă de acţiune a Forţei Aerospaţiale a Rusiei, precum şi a rachetelor de croazieră.
Ministrul apărării, Serghei Şoigu, a declarat că au fost lansate rachete balistice hipersonice Kinjal şi rachete de croazieră hipersonice Zircon. AFP reaminteşte că Putin a susţinut că aceste noi arme din arsenalul Rusiei sunt „invincibile”. Ministerul apărării de la Moscova a difuzat imagini cu tiruri de rachete în urma cărora se vedeau pe cer dâre de fum.
Şeful statului major rus, generalul Valeri Gherasimov, arătase că „obiectivul principal” al exerciţiilor este „antrenamentul forţelor strategice ofensive pentru a provoca inamicului o înfrângere garantată”.
Reuters apreciază că este vorba de o nouă etalare de forţă din partea Rusiei, în contextul tensiunilor cu Ucraina. În ultimele luni, militarii ruşi au efectuat o serie de exerciţii, în cadrul cărora efective de peste 150.000 au fost concentrate la frontiera ucraineană, în nord, sud şi est. Agenţia citată reaminteşte că Putin şi alţi oficiali ruşi de rang înalt menţionează adesea faptul că Rusia este, alături de Statele Unite, una din cele mai mari puteri nucleare din lume.
Reuters apreciază că este vorba de o nouă etalare de forţă din partea Rusiei, în contextul tensiunilor cu Ucraina. În ultimele luni, militarii ruşi au efectuat o serie de exerciţii, în cadrul cărora efective de peste 150.000 au fost concentrate la frontiera ucraineană, în nord, sud şi est. Agenţia citată reaminteşte că Putin şi alţi oficiali ruşi de rang înalt menţionează adesea faptul că Rusia este, alături de Statele Unite, una din cele mai mari puteri nucleare din lume.
Putin și Aleksandr Lukaşenko sfidează Occidentul: Sancțiunile nu vor putea să ne sufoce. Sunt ilegale
Lumea nu va putea „să ne sufoce” cu sancţiuni, a declarat liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat despre extinderea cooperării, relatează dpa.
„Este greu cu sancţiunile”, a spus Lukaşenko, adăugând însă că cele două ţări vor găsi o soluţie împreună. „Dar nu vor putea să ne sufoce”, a adăugat el.
Putin a condamnat din nou sancţiunile ca „ilegale”, dar a spus că cele două ţări ar trebui să se pregătească pentru mai mult. „Sancţiuni vor fi introduse în orice caz. Asta nu este nimic altceva decât concurenţă incorectă”, a spus el.
Putin a mai declarat că presiunea sancţiunilor – despre care a afirmat că sunt parte a eforturilor occidentale de a-şi întări propriile economii – au ajutat la consolidarea economiei Rusiei. La rândul său, Lukaşenko a spus că el şi Putin au convenit să coopereze mai mult armonizându-şi pieţele de energie şi reglementările vamale şi de impozitare.
Putin şi-a admirat, în direct, dintr-un centru de comandă de la Kremlin, puterea nucleară
Preşedintele rus Vladimir Putin a urmărit sâmbătă dimineaţă direct de la Kremlin desfăşurarea unui amplu exerciţiu al forţelor nulceare ruse, informează agenţia RIA Novosti, preluată de CNN. Manevrele militare au implicat aşa-numita „triada nucleară” a Rusiei – avioane strategice, rachete balistice intercontinentale și submarine purtătoare de rachete. Alături de Putin, la manevrele militare a fost prezent şi preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko. Cei doi şefi de stat au urmărit exerciţiul dintr-un centru de comandă aflat la Kremlin.
Conform ministerului rus al Apărării, la acest exerciţiu militar participă Forţele Aerospațiale, Districtul Militar de Sud, Forțele de Rachete Strategice, precum și Flotele de Nod și a Mării Negrel.
„Pe 19 februarie, sub conducerea comandantului suprem al Forțelor Armete Ruse, V.V. Putin, va avea loc un exercițiu planificat al forțelor strategice de descurajare, în timpul căruia vor fi lansate rachete balistice şi de croazieră”, a precizat ministerului rus al Apărării într-un comunicat difuzat vineri, 18 februarie.
Exercițiile implică „triada nucleară” a Rusiei – avioane sau bombardiere strategice care pot transporta şi lansa rachete nucleare, rachete balistice intercontinentale și submarine purtătoare de rachete strategice ori nucleare.
„Exercițiul forțelor strategice de descurajare a fost planificat pentru a verifica gradul de pregătire a comandei militare și a echipelor de lansare, a echipajelor de pe navele de război și de pe purtătoarele de rachete strategice, precum și siguranța armamentului forțelor strategice nucleare și non-nucleare”, potrivit comunicatului ministerului rus.
S-a ordonat mobilizarea generală în Donețk
Liderul republicii autoproclamate Doneţk din estul Ucrainei a anunţat sâmbătă mobilizarea generală, informează AFP. „Fac apel la concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare. Astăzi am semnat decretul de mobilizare generală”, a declarat Denis Puşilin într-o înregistrare video.
Şeful separatiştilor din regiunea Lugansk a emis la scurt timp după aceea un comunicat similar, transmite AFP. „Decretez mobilizarea generală pe teritoriul Republicii Populare din Lugansk”, arată decretul semnat de Leonid Pasecinik, liderul celeilalte republici autoproclamate pe teritoriul ucrainean, la frontiera cu Rusia.
Anunţurile au fost făcute în contextul „creşterii spectaculoase” a încălcărilor armistiţiului din estul Ucrainei, raportată cu câteva ore mai devreme de observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Conform paginii de Facebook a armatei ucrainene, citată de Reuters, separatiştii pro-ruşi au încălcat armistiţiul de cel puţin 12 ori sâmbătă dimineaţa şi de 66 de ori în ultimele 24 de ore, deschizând focul asupra a peste 20 de aşezări. Militarii susţin că rebelii au folosit inclusiv artileria grea, interzisă prin acordurile de la Minsk.
OSCE confirmă: A reînceput războiul dintre Ucraina și separatiștii din Donețk și Lugansk
Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au afirmat sâmbătă ca au observat o „creştere spectaculoasă” a încălcărilor armistiţiului în estul Ucrainei, unde separatiştii pro-ruşi şi forţele ucrainene se înfruntă din 2014, notează AFP. Ei „au observat o creştere spectaculoasă” a acţiunilor armate de-a lungul liniei de front, a indicat OSCE într-un comunicat, adăugând că în prezent există la fel de multe incidente ca înainte de un acord semnat în iulie 2020 pentru a consolida încetarea focului.
OSCE a raportat 222 de încălcări ale încetării focului, joi, pe linia de front din regiunea Doneţk, sub controlul separatiştilor pro-ruşi, printre care 135 de „explozii”, faţă de 189 miercuri şi 24 marţi. În regiunea Lugansk, un alt oraş din estul Ucrainei controlat de separatiştii pro-ruşi, organizaţia a constatat 648 de încălcări, printre care 519 „explozii”, faţă de 402 miercuri şi 129 marţi.
OSCE „face apel la părţi să respecte cu stricteţe toate angajamentele pe care şi le-au asumat, să ia toate măsurile necesare pentru a reduce tensiunile şi să lucreze pentru o detensionare imediată pentru binele civililor nevinovaţi de ambele părţi ale liniei frontului, care continuă să suferă ca urmare a acestui conflict”, a adăugat OSCE în comunicatul său.
OSCE, organizaţie din care fac parte Rusia şi Statele Unite, a desfăşurat o misiune de observare în Ucraina în 2014, după anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova şi declanşarea conflictului dintre Kiev şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Acest conflict a făcut peste 14.000 de morţi, reaminteşte AFP.
Ucraina acuză Rusia că o provoacă să atace
Secretarul Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, Oleksiy Danilov, a acuzat vineri Rusia de organizarea unor provocări în estul Ucrainei pentru a încerca să provoace armata ucraineană să răspundă, dar a adăugat că ţara sa va acţiona pe căi paşnice pentru a dezamorsa criza, relatează Reuters. Într-o conferinţă de presă, ministrul pentru Integrarea Teritoriilor Ocupate Temporar, Iryna Vereshchuk, a declarat că Rusia încearcă să forţeze Ucraina să facă concesii.
La rândul său, Danilov a menţionat că Ucraina nu are planuri de eliberare prin forţă a teritoriilor deţinute de separatişti, adăugând că o invazie rusă a Ucrainei la scară largă este puţin probabilă. Washingtonul a descris vineri drept o manevră „cinică” anunţul evacuării către Rusia a civililor din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, acţiune în care Statele Unite văd pregătiri ale unei ofensive militare a Rusiei, notează AFP.
Kievul şi Washingtonul acuză Moscova că pregăteşte o invazie în Ucraina sau o provocare prin care să justifice o invazie, ceea ce Rusia de asemenea neagă în continuare, în timp ce, conform SUA, circa 190.000 de militari ruşi sunt în apropierea graniţei ucrainene.
Zelenski, în Germania: Ucraina nu va răspunde provocărilor
Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că Ucraina nu va răspunde provocărilor din regiunea estică Donbas și că va depune eforturi pentru a stabili pacea prin diplomație, scrie Reuters. „Nu răspundem provocărilor și ne străduim să stabilim pacea exclusiv prin diplomație”, a scris Zelenski pe contul său de Instagram.
Volodimir Zelenski a ajuns la Conferința pentru Securitate de la Munchen. Zelenski s-a întâlnit cu vicepreședintele american Kamala Harris și cu cancelarul german Olaf Scholz, urmând ca aceștia să lanseze un nou apel către Rusia să se retragă de la graniță. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a renunţat la participarea la Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Deplasarea şefului statului ucrainean era considerată incertă din cauza pericolului iminent al unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei. Administrația prezidențială din Ucraina a precizat că șeful statului se va întoarce imediat în țară, după eveniment.
Preşedintele Ucrainei cere o întâlnire cu Vladimir Putin
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus, sâmbătă, o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, într-un moment în care temerile unei invazii a Ucrainei de către Rusia sunt din ce în ce mai mari.
„Nu ştiu ce vrea preşedintele Rusiei. De aceea, propun să ne întâlnim”, a spus Zelenski la conferinţa de securitate de la Munchen, potrivit Le Figaro.
Volodimir Zelenski a cerut, la Munchen, un calendar „clar şi realizabil” de aderare a Ucrainei la NATO, el menţionând că Occidentul trebuie să susţină Ucraina şi capacităţiile acesteia de apărare. De asemenea, Zelenski a cerut ca Vestul să nu fie blând cu Rusia şi să îi acorde Ucrainei garanţii de securitate şi pace.
„Indiferent ce se va întâmpla, ne vom proteja ţara frumoasă”, a afirmat Zelenski.
Preşedintele american, Joe Biden, a declarat vineri că este „convins” că omologul său rus, Vladimir Putin, „a luat decizia” de a invada Ucraina, adăugând că, totuşi, „nu este prea târziu” pentru diplomaţie, notează AFP.
Zelenski: Cu ce ne mai ajută sancțiunile după ce nu vom mai avea granițe?
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, la CNN, că sancţiunile pregătite de occident împotriva Rusiei ar trebui să fie anunţate înainte de un eventual atac.
„Nu avem nevoie de sancţiunile voastre după ce are loc bombardamentul şi după ce se va trage asupra ţării noastre sau după ce nu vom mai avea graniţe sau după ce nu vom mai avea economie… De ce am avea nevoie atunci de sancţiuni? Am avut o discuţie cu unul dintre liderii ţărilor importante, cu ceva timp în urmă, şi vorbeam despre politica legată de sancţiuni… Aveam o viziune diferită despre cum ar trebui aplicate sancţiunile când atacul Rusiei se va întâmpla. Dacă întrebaţi: ‘Ce se poate face?, ei bine, se pot face multe. Vă putem da o listă. Cel mai important este să existe dorinţă. Dacă nici măcar nu poţi dezvălui ce ce i se va întâmpla cui dacă va începe războiul… mă îndoiesc că se va pune în aplicare după ce se va întâmpla”, a afirmat Zelenski.
Scholz la Conferința de Securitate din Munchen: Pacea în Europa poate fi păstrată doar dacă granițele sunt acceptate așa cum sunt
Olaf Scholz, în primul său discurs la Conferința de Securitate de la Munchen din poziția de cancelarul al Germaniei, a declarat că acuzațiile ruse despre un „genocid” comis de Kiev în regiunea Donbas din estul Ucrainei sunt „ridicole”, precizând și că liderii occidentali sunt gata să facă tot posibilul din punct de vedere diplomatic și sunt pregătiți să negocieze, însă fără „naivități”. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat sâmbătă că există o ameninţare de război în Europa. Acesta a spus că Occidentul este pregătit să răspundă imediat la acţiunile militare ruse, dar accentul a fost pus pe discuţii pentru a găsi o soluţie diplomatică.
Odată cu avertizarea SUA cu privire la o invazie iminentă, Scholz a spus la Conferința de Securitate de la Munchen că orice atac ar fi o „greșeală gravă” cu „costuri politice, economice și geostrategice mari” pentru Rusia. „La întâlnirea mea cu preşedintele Putin de marţi, am spus clar că orice încălcare ulterioară a integrităţii teritoriale a Ucrainei va avea un preţ mare pentru Rusia în termeni politici, economici şi strategici”, a declarat Scholz, afirmând că există semne clare că Rusia este încă deschisă la negocieri.
Există „indicii importante” că un atac rusesc asupra Ucrainei poate fi evitat prin diplomație, având în vedere interesul aparent al Kremlinului în negocierile privind cererile sale de securitate, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, citat de Reuters.
Rusia neagă să plănuiască o invazie, dar nu există „nicio justificare” pentru acumularea a peste 100.000 de soldați ruși la granițele Ucrainei, a mai precizat cancelarul Scholz, respingând afirmațiile președintelui Vladimir Putin ce făceau referire la genocid în regiunile separatiste din estul Ucrainei, numindu-le drept „ridicole”.
„Occidentul era gata să negocieze asupra cererilor de securitate ale Rusiei, însă fără a fi naiv”, a declarat șeful guvernului de la Berlin. „Vom face o diferență clară între cererile irealizabile și interesele legitime de securitate”, a adăugat Olaf Scholz.
În mod clar, Putin acordă o atenție sporită în ultima vreme istoriei Rusiei, a mai subliniat Scholz, arătând spre textele publicate de liderul de la Kremlin, prin care acesta din urmă deplânge prăbușirea Uniunii Sovietice. Olaf Scholz a susținut că liderul rus a făcut apel la istorie și în discuțiile pe care le-au avut împreună în această săptămână la Moscova.
„Dar trecutul nu poate fi folosit pentru a justifica o redesenare a frontierelor europene, care ar submina pacea pe continent”, a spus liderul german. „Dacă te întorci suficient de departe în cărțile de istorie, poți găsi motive pentru războaie care au durat câteva sute de ani și au distrus întregul continent”, a spus Scholz. „Pacea poate fi păstrată în Europa doar dacă granițele acceptate așa cum sunt”, a mai punctat cancelarul Germaniei.
Afirmațiile lui Olaf Scholz au reflectat sentimente similare exprimate în discursurile anterioare ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și ale președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Totodată, referindu-se la șansele ca noi membri să se alăture NATO, cancelarul german a prezis că „nu vor fi prea multe mișcări în viitor”, subliniind însă că, în principiu, SUA sunt deschise pentru noi membri, transmite The Guardian.
În același timp, liderul guvernului german a spus că șansele Ucrainei de a se alătura NATO sunt îndepărtate.
Boris Johnson: „Dacă Ucraina e invadată, războiul va fi urmat de o perioadă lungă și urâtă, cu represalii, răzbunare și insurgență”
Premierul Boris Johnson avertizează, sâmbătă, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen asupra „pericolului extraordinar la adresa lumii”, vorbind despre o posibilă escaladare a războiului din Ucraina. The Guardian scrie că Boris Johnson a avut cel mai dur discurs susținut sâmbătă la Conferința de securitate de la Munchen. Acesta a spus că „dacă dialogul eșuează și Rusia alege să folosească violența împotriva unei populații nevinovate și pașnice din Ucraina și să ignore normele de comportament civilizat între state și să nu respecte Carta ONU”, atunci Occidentul „ar trebui să acționeze”.
Boris Johnson a avertizat că dacă Vladimir Putin ar invada Ucraina, „războiul va fi urmat de o perioadă lungă și urâtă, care va consta în represalii, răzbunare și insurgență”.
„Suntem solidari cu poporul ucrainean și în unitate cu partenerii noștri internaționali și aliații NATO. Orice atac va duce la sancțiuni imediate, severe și ample”, a reiterat Boris Johnson, citat de BBC News.
„Părinții ruși ar plânge pierderea tinerilor soldați ruși, care în felul lor sunt la fel de nevinovați precum ucrainenii care se pregătesc acum pentru atac. După o generație de libertate în Ucraina, ne uităm acum la o generație care se pregătește pentru vărsare de sânge. Cred că Rusia nu ar avea nimic de câștigat din această aventură catastrofală, ci totul de pierdut”, a spus șeful guvernului de la Londra.
Boris Johnson a promis că dacă Rusia invadează, aceasta nu va mai putea obține finanțare pe piețele de capital din Londra și a promis, de asemenea, că va cerceta afacerile rusești ale entităților corporative „dubioase” pentru a găsi beneficiarii finali din spatele acestora.
„Vom deschide păpușile Matryoshka ale companiilor deținute de ruși și ale entităților deținute de ruși pentru a găsi beneficiarii finali în interior”, a subliniat premierul britanic, într-un angajament de a curăța așa-zișii bani ruși „murdari” din Marea Britanie.
„Trebuie să ne pregătim pentru o criză prelungită și trebuie să refuzăm împreună să fim obosiți sau uzați. Ceea ce are nevoie Europa este rezistență strategică”, a mai spus Boris Johnson.
„De fiecare dată când am vizitat Ucraina, noi, occidentalii, am spus că stăm în spatele lor. Cât de goale, cât de lipsite de sens, cât de jignitoare ar părea aceste cuvinte dacă în momentul în care suveranitatea și independența Ucrainei ar fi amenințate, iar noi am privi în altă parte”, a adăugat premierul britanic.
Discursul său a fost bine primit, dar Boris Johnson s-a confruntat imediat cu întrebări din sală legate de apelul său la unitate, având în vedere ruptura simbolizată de Brexit. Premierul britanic a spus că o invazie în Ucraina ar reprezenta un șoc care ar avea ecou în întreaga lume, inclusiv în Asia de Est și Taiwan. Boris Johnson a precizat că efectul se va simți în fiecare domeniu.
Boris Johnson a mai transmis că dacă forțele NATO sunt mai aproape de granița cu Rusia, acest lucru este un răspuns la acțiunile lui Vladimir Putin și tensiunile pe care le-a creat.
„Cu toții am convenit asupra obligațiilor legale de a proteja securitatea fiecărei țări din Europa”, a continuat Boris Johnson, spunând că căderea zidului Berlinului a reprezentat un moment incredibil. „Țările din inima continentului nostru și-au recâștigat libertatea și dreptul suveran de a-și controla propriul destin și de a-și căuta propriile alianțe. Nu vom abandona speranța și impulsul acelei ere posibile datorită curajului a milioane de europeni”, a atenționat premierul britanic.
Boris Johnson a reiterat „sprijinul fără echivoc al Regatului Unit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei ” și în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la München. Cei doi lideri politici au insistat că „mai este timp ca președintele Putin să aleagă calea păcii și a diplomației”.
În același timp, Boris Johnson a spus că Occidentul nu poate permite ca ușa deschisă a NATO să fie închisă sau trântită.
Stoltenberg, de pe scena de la Munchen: „Moscova încearcă să dea înapoi istoria și să-și recreeze sferele de influență”
De pe scena Conferinței pentru Securitate de la München, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că că președintele rus Vladimir Putin „nu va primi decât mai mult NATO” la granițele sale pe fondul agresiunii împotriva Ucrainei.
„Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puțin NATO la granițele sale, va obține doar mai mult NATO. Și dacă vrea să împartă NATO, va obține doar o alianță și mai unită. NATO este o alianță defensivă, nu amenințăm Rusia sau pe altcineva. Dar vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți aliații noștri”, a spus șeful NATO, subliniind importanța unei relații transatlantice puternice pentru securitatea europeană.
Deutsche Welle notează că Jens Stoltenberg a constatat riscul real de conflict și a făcut apel la Rusia să schimbe cursul, să se retragă de pe marginea prăpastiei, să înceteze să se pregătească pentru război și să înceapă să lucreze pentru o soluție pașnică.
„Rusia a masat neîncetat trupe în Ucraina și în jurul acesteia, în cea mai mare consolidare militară de la Războiul Rece încoace. Nu știm ce se va întâmpla. Dar riscul de conflict este real. Aliații NATO își continuă eforturile diplomatice puternice pentru a găsi o soluție politică. Cu toate acestea, în ciuda afirmațiilor Moscovei, nu am văzut până acum niciun semn de retragere sau de dezescaladare. Dimpotrivă, consolidarea Rusiei continuă”, a transmis Secretarul general al NATO, potrivit unui comunicat al Alianței.
Jens Stoltenberg a mai spus că actuala criză dintre Rusia și Occident se referă la viitorul Ucrainei, dar și la securitatea globală.
„Criza actuală este mai mult decât despre situația din Ucraina. Sunt multe aspecte în joc, printre care relațiile dintre NATO și Rusia, dar și securitatea europeană și transatlantică. Moscova încearcă să dea înapoi istoria și să-și recreeze sferele de influență. Vrea să limiteze dreptul NATO la apărare colectivă și cere să ne înlăturăm toate forțele și infrastructura din țările care au aderat la NATO după căderea Zidului Berlinului. Dar voi fi foarte clar. Nu există membri NATO de primă clasă în vestul Alianței noastre și membrii NATO de clasa a doua în est. Cu toții suntem aliați egali în NATO. Cu toții suntem NATO și vom funcționa împreună, fâcnd întotdeauna ceea ce este necesar pentru a ne proteja și a ne apăra reciproc”, a punctat Jens Stoltenberg.
„Libertatea și democrația sunt contestate, iar concurența strategică este în creștere”, a mai spus șeful NATO, subliniind că „aceasta este o nouă normalitate și trebuie să fim pregătiți”.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe aceeași șenă cu Secretarul general al NATO că politica Kremlinului este de a „instala frica”.
Totodată, președintele Comisiei Europene a declarat că UE este pregătită să răspundă economic în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina, preciând în aceșai timp că Uniunea Europeană poate rezista fără gaz rusesc, după ce şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia.
„Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece”, a mai spus șefa executivului comunitar.
Stoltenberg spune că este cea mai mare concentrare militară de la Războiul Rece
Europa se confruntă cu prezenţa, potrivit Occidentului, a aproximativ 150.000 de militari ruşi în apropierea graniţei cu Ucraina, fiind „cea mai mare concentrare de trupe militare” de la Războiul Rece, a apreciat vineri seară secretarul general al NATO, relatează AFP. Este „mult mai mult decât manevre” şi „Rusia este cu siguranţă în măsură, fără altă formă de avertisment”, să atace Ucraina, a declarat Jens Stoltenberg pentru postul german de televiziune ZDF.
Kievul şi Washingtonul acuză de asemenea Moscova că pregăteşte o invazie în Ucraina sau o provocare prin care să justifice o invazie, ceea ce Rusia de asemenea neagă în continuare, în timp ce, conform SUA, circa 190.000 de militari ruşi sunt desfăşuraţi în apropierea graniţei ucrainene.
Geoană: Zilele următoare vor fi foarte importante. Zarurile nu au fost aruncate
Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, a declarat vineri la Digi24 că peste 100.000 de militari ruși sunt desfășurați pe trei laturi ale Ucrainei și că încă mai este timp pentru o soluție diplomatică astfel încât să nu izbucnească un război în estul Ucrainei. Situația pe care Federația Rusă o creează în jurul și în interiorul Ucrainei este foarte preocupantă și provoacă îngrijorare suplimentară, iar zilele următoare vor fi probabil foarte importante pentru a vedea care e decizia președintelui Putin – dacă dorește să readucă războiul pe continentul european sau ar prefera masa discuțiilor, a declarat vineri seara la Digi24 Mircea Geoană.
„Vedem anumite elemente care ne provoacă îngrijorare suplimentară. Observăm acțiuni destabilizatoare și provocatoare pe linia de demarcație din zona Donbasului, provocate de Federația Rusă. Observăm și declarații publice care nu sunt încurajatoare cu privire la răspunsul pe care Federația Rusă sperăm să-l dea Statelor Unite și nouă, către NATO. Observăm și alte elemente, care sunt mai puțin publice, care ne fac să fim mai îngrijorați”, a declarat oficialul NATO, întrebat dacă apreciază că situația este mai gravă decât era în urmă cu o săptămână.
„Am avut promisiuni de la președintele Putin, după discuții cu lideri europeni și cu liderul american, că vom asista la o dezescaladare din partea Federației Ruse. Observăm, din păcate, opusul acestei situații: forțe militare ruse masate pe trei laturi ale Ucrainei și acest lucru ne preocupă în mod deosebit. Spun acest lucru pentru că trebuie să facem ceea ce este obligația noastră să facem – să dăm dialogului politic și diplomației o șansă reală. Timpul pentru diplomație încă nu s-a încheiat. Este decizia Moscovei de a reveni la masa dialogului cu noi, în NATO, în plan bilateral cu Statele Unite sau în cadrul OSCE, dar zilele următoare vor fi probabil foarte importante pentru a vedea care e decizia pe care președintele Putin o va lua: va dori să aducă, după multe decenii, din nou război pe continentul european sau va prefera, așa cum dorim și noi, să avem o discuție serioasă, temeinică, cu privire la o situție de securitate europeană care poate fi rezolvată prin dialog și prin diplomație”, a punctat Mircea Geoană.
„Nu înseamnă că zarurile au fost aruncate, nu înseamnă că nu vom încerca tot ce depinde de noi pentru a restabili calea diplomației și dialogului”, a subliniat adjunctul șefului NATO. El a spus că „lucrurile rămân complexe și situația de securitate este severă” și tocmai de aceea Alianța este pregătită pentru dialog.
„Sunt mici mutări de forțe în cadrul exercițiului pe care Rusia îl întreprinde în Belarus, dar sunt modificări minore, superficiale pe prezență militară. Dar pe ansamblu, și în zona Belarus, și în estul Ucrainei, și din sud, dinspre Peninsula Crimeea, vedem de fapt o mobilizare suplimentară de forțe, cu mult peste 100.000 de militari ruși și mai preocupant chiar decât numărul acestora este faptul că există măsurile de logistică, de comandă și control, care ne indică faptul că la un eventual ordin – politic, care sperăm să nu fie dat de la Kremlin -, executarea din punct de vedere militar al acestui ordin se poate realiza într-un timp destul de scurt”, a arătat Mircea Geoană.
El a avertizat că anunțurile pe care le face Moscova sunt propagandă, și nu măsuri cu adevărat de dezescaladare. În realitate, rușii întăresc prezența și presiunea la adresa Ucrainei, a punctat oficialul NATO.
NATO își închide biroul de la Kiev îşi mută trupele la Bruxelles şi Lviv
NATO îşi închide temporar biroul din capitala ucraineană Kiev şi îşi mută trupele la Bruxelles şi Lviv, care se află la aproximativ 70 de kilometri de graniţa cu Polonia. VG confirmă acest fapt şi oferă declaraţia unui purtător de cuvânt al NATO.
„NATO şi statele sale membre monitorizează şi evaluează situaţia foarte îndeaproape şi iau toate măsurile de precauţie necesare. Siguranţa angajaţilor noştri este o prioritate ridicată, aşa că personalul s-a mutat acum la Lviv şi la Bruxelles. Birourile NATO din Ucraina sunt astfel încă operaţionale”, scrie purtătorul de cuvânt într-un e-mail către VG.
Regatul Unit, Statele Unite, Canada şi Australia şi-au mutat ambasadele de la Kiev la Lviv. Norvegia nu şi-a mutat încă ambasada, dar urmăreşte situaţia declarată de Ministerul Afacerilor Externe la NTB joi.
Germania le cere cetăţenilor săi să părăsească „acum” Ucraina, Lufthansa suspendă toate zborurile spre Kiev
Ministerul de Externe de la Berlin le-a cerut sâmbătă cetăţenilor germani să părăsească imediat Ucraina, în contextul creşterii tensiunilor ruso-ucrainene, informează Reuters. „Cetăţenii germani sunt îndemnaţi să părăsească Ucraina acum”, a transmis Ministerul de Externe. „O confruntare militară este posibilă în orice moment”, a avertizat diplomaţia germană.
Suplimentar, compania germană Lufthansa a anunțat că își suspenă toate zborurile către Ucraina începând cu 21 februarie. Şi alte ţări, printre care SUA şi Marea Britanie, le-au cerut cetăţenilor lor să părăsească de îndată teritoriul Ucrainei.
Peste 40% din forţele ruse relocate la frontierele Ucrainei sunt în prezent în poziţie de atac, a declarat vineri un responsabil al Pentagonului, notează AFP. Statele Unite, care estimează la peste 150.000 numărul soldaţilor ruşi desfăşuraţi la nord, la est şi la sud de Ucraina, au observat cu începere de miercuri mişcări de trupe ruse către frontieră, a declarat sub protecţia anonimatului acest responsabil din cadrul Departamentului american al Apărării.
„Între 40% şi 50% sunt în poziţie de atac. S-au desfăşurat în punctele de adunare tactică în ultimele 48 de ore”, le-a spus el unor jurnalişti.
Punctele de adunare tactică sunt zone apropiate de linia frontului unde o unitate militară se poziţionează înainte de a lansa o ofensivă. Responsabilul a precizat că Moscova dispunea vineri de 125 de batalioane de infanterie în apropierea frontierelor cu Ucraina, faţă de 60 în timp normale şi 80 la începutul lunii februarie.
Confruntările tot mai numeroase dintre separatiştii pro-ruşi şi forţele ucrainene, declaraţiile incendiare ale liderilor pro-ruşi şi Kremlinului cu privire la situaţia din regiunile rusofone Donbas şi Lugansk corespund „campaniei de destabilizare a Ucrainei (care) este în desfăşurare„, potrivit acestui responsabil.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a afirmat la postul ABC că preşedintele Putin a adunat elementele „necesare pentru o invazie de succes”. „Nu cred că este o cacealma”, a spus el potrivit unui fragment difuzat vineri dintr-un interviu care va fi difuzat duminică. „Are la dispoziţie o serie de opţiuni şi ar putea ataca în cel mai scurt timp”, a spus el din Polonia, unde s-a întâlnit cu militari americani şi polonezi.
Washingtonul avertizează de mai multe săptămâni că Rusia va provoca un incident la frontiera ucraineană pentru a justifica o invazie a Ucrainei. Rusia neagă orice plan de invazie, dar cere garanţii pentru securitatea sa precum retragerea NATO din Europa de Est, tot atâtea cereri respinse de Occident. Moscova, pe lângă sprijinul acordat separatiştilor înarmaţi, a anexat deja un teritoriu ucrainean, Peninsula Crimeea, în 2014.
Stare de urgenţă în regiunea Rostov din Rusia, din cauza valului de refugiaţi din estul Ucrainei
Regiunea Rostov de la frontiera Rusiei cu Ucraina a declarat sâmbătă starea de urgenţă, din cauza afluxului de refugiaţi din estul Ucrainei, unde regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk au ordonat evacuarea civililor. „Ţinând cont de creşterea numărului de persoane care sosesc, considerăm că este cazul să introducem starea de urgenţă”, a declarat guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, citat de agenţiile de presă ruse.
Liderii celor două structuri secesioniste pro-ruse au decretat sâmbătă mobilizarea generală, după ce vineri au acuzat guvernul de la Kiev că pregăteşte o ofensivă în Donbas şi au ordonat evacuarea în Rusia a femeilor, copiilor şi vârstnicilor. Potrivit autorităţilor din Doneţk, sâmbătă dimineaţa fuseseră evacuaţi deja din regiunea respectivă 6600 de oameni. Puterea locală din Lugansk susţine că din această regiune au plecat de bună voie 25.000 de persoane şi alte 10.000 sunt gata de plecare.
Ministerul pentru situaţiile de urgenţă de la Moscova a comunicat că peste 400 de persoane şi 150 de vehicule sunt implicate în primirea refugiaţilor din Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat ca fiecărui refugiat să i se dea 10.000 de ruble (circa 114 euro).
Conflictul dintre separatişti şi forţele guvernamentale ucrainene s-a soldat din 2014 până în prezent cu peste 14.000 de morţi. Sâmbătă, guvernul a anunţat că un soldat ucrainean a fost ucis de artileria secesioniştilor, pe care i-a acuzat de zeci de încălcări ale armistiţiului. Pe de altă parte, un martor a declarat agenţiei Reuters că în oraşul Doneţk, controlat de forţele pro-ruse, s-au auzit în cursul dimineţii mai multe explozii.
PE ACELAȘI SUBIECT:
Ultimele articole
