Putin s-a adresat națiunii: „Sper că nimănui nu-i va veni ideea de a trece linia roşie cu Rusia. Noi vom stabili singuri pe unde trece”

Preşedintele rus Vladimir Putin a transmis miercuri Occidentului să nu „treacă linia roşie” în relaţiile cu Rusia, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Uniunea Europeană și SUA, relatează agențiile internaționale de presă. Ulterior, purtătorul său de cuvânt a detaliat la un post de radio care sunt liniile roșii dincolo de care Vladimir Putin nu permite nimănui să treacă.

Sper că nimănui nu-i va veni ideea de a trece linia roşie cu Rusia”, a spus preşedintele rus, avertizându-i pe cei care vor lua „intenţiile bune drept slăbiciune”.Dar noi vom stabili singuri pe unde trece aceasta”, a adăugat Putin în discursul său anual din Parlament, făcând aluzie la numeroasele divergenţe cu Occidentul, însă fără a specifica despre ce limite este vorba.

El a avertizat Occidentul că va „regreta” orice provocare împotriva intereselor Rusiei şi a spus că răspunsul Moscovei va fi unul „rapid şi dur”. În acelaşi timp, Putin a denunţat ceea ce el a numit „acte nefondate” şi „neprietenoase” continue la adresa Rusiei. Pentru unele ţări „a devenit un fel de sport să atace Rusia din nimic”, a spus el. Cu toate acestea, Putin nu a făcut referiri precise la marile dosare asupra cărora Rusia are poziţii divergente faţă de SUA şi UE. „Ne comportăm în ansamblu cu reţinere şi într-o manieră modestă, adeseori fără să răspundem acţiunilor neprietenoase sau chiar unor grosolănii flagrante”, a continuat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat totodată tăcerea Occidentului cu privire la ceea ce el a prezentat ca fiind drept o „tentativă de lovitură de stat” în Belarus, unde preşedintele Aleksandr Lukaşenko a declarat anterior că a dejucat un asasinat împotriva sa. Evocând această „tentativă de organizare a unei lovituri de stat şi de asasinare a preşedintelui belarus”, Putin a spus că în Occident „toată lumea pretinde că nimic nu s-a întâmplat”, adăugând că asupra Belarusului se pregătea un atac cibernetic de amploare. Totuşi, preşedintele rus nu a spus nici un cuvânt despre disidentul Aleksei Navalnîi, aflat într-o stare critică în închisoare, potrivit apropiaţilor săi, şi nici despre comasarea a zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina sau acuzaţiile de spionaj şi ingerinţă în alegerile din SUA ori despre recentul scandal cu Cehia, după ce Praga a acuzat agenţi ai Serviciului militar de informaţii (GRU) de explozia provocată într-un depozit de muniţii de pe teritoriul său.

Care sunt liniile roșii ale lui Putin

Liniile roşii” despre care a vorbit miercuri preşedintele rus Vladimir Putin „sunt evidente“, iar printre ele se numără inclusiv tentativele de ingerinţă în procesele politice şi lezarea intereselor Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la postul de radio „Komsomolskaia Pravda”, informează TASS.

În ceea ce priveşte liniile roşii, acestea sunt evidente. În primul rând este vorba de interesele noastre naţionale, de interesele securităţii noastre externe, de interesele securităţii noastre interne şi de a nu admite vreo ingerinţă (…) în alegerile noastre sau în alte procese politice. Este vorba de neacceptarea unei discuţii jignitoare cu ţara noastră, de neacceptarea lezării intereselor economice ale ţării noastre”, a precizat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a precizat cui anume i-a adresat Vladimir Putin această atenţionare privind trecerea respectivelor „linii roşii”.

Ucraina anunță „progrese semnificative” pe front, la negocierile cu separațiștii proruși

Kievul a constatat marţi existenţa unor „progrese semnificative” în negocierile în vederea reluării armistiţiului cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, unde confruntările se intensifică pe fondul tensiunilor cu Moscova, informează AFP.

Există progrese semnificative” asupra dosarului privind încetarea focului, a declarat pentru agenţia de presă franceză purtătorul de cuvânt al delegaţiei ucrainene, Oleksii Arestovici, adăugând că negocierile continuă.

După un armistiţiu în mare măsură respectat în a doua jumătate a lui 2020, confruntările s-au înmulţit de la începutul acestui an între forţele Kievului şi separatişti. Rusia este considerată de mulţi susţinătoarea militară şi financiară a acestora din urmă. În paralel, tensiunile s-au amplificat cu Moscova, care a desfăşurat în ultimele săptămâni zeci de mii de soldaţi lângă frontiera cu Ucraina, alimentând temerile Kievului privind declanşarea unei operaţiuni militare de amploare. Reuniunea „de urgenţă” de marţi, care a reunit reprezentanţi ucraineni şi ruşi sub medierea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), vine după negocieri care au avut loc online cu o zi înainte între consilieri ai liderilor ucrainean, rus, german şi francez.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că speră că aceste negocieri vor permite reluarea armistiţiului, la finalul unei întrevederi avute vineri cu omologul său francez Emmanuel Macron şi cancelarul federal german Angela Merkel. Ucraina acuză Rusia că vrea să o „distrugă”, în timp ce Moscova susţine că nu ameninţă pe nimeni, denunţând în acelaşi timp „provocările” Kievului.

Războiul din estul Ucrainei s-a soldat până acum cu peste 13.000 de morţi de la declanşarea lui, în 2014, în urma anexării Peninsulei Crimeea de către Moscova.

Nimeni nu știe exact câte trupe a masat Rusia la graniță cu Ucraina: Cifre contradictorii comunicate de UE, Kiev și SUA

Situația la Nordul României între Ucraina și Rusia este una din ce în ce mai tensionată. În timp ce Rusia își consolidează poziția în regiune prin prezența militarilor – totul pentru un exercițiu militar, după cum anunță Moscova – Occidentul nu poate estima exact câte trupe a masat Kremlinul lângă Ucraina. Desfăşurarea militară rusă la frontiera cu Ucraina este mai mare decât în 2014, când Rusia a invadat Crimeea, denunţă Pentagonul, care refuză să prezinte o estimare, însă cataloghează această desfăşurare „foarte îngrijorătoare” şi denunţă o escaladare la Marea Neagră, relatează AFP.

Un purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării John Kirby s-a abţinut să prezinte vreo estimare: „Aceasta este cea mai masivă desfăşurare de la cea din 2014, care a fost urmată de încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a subliniat luni, într-o conferinţă de presă, Kirby. „Nu dau niciun număr. Este cu siguranţă mai mare decât ultima oară, în 2014”, a subliniat el.

Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Josep Borrell a evocat desfăşurarea a 150.000 de militari ruşi la frontiera ruso-ucrainană, însă serviciile acestuia au corectat – fără vreo explicaţie – această estimare la 100.000.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că Rusia va avea în curând peste 120.000 de militari la frontiera cu Ucraina: „Militarii ruşi continuă să ajungă în imediata apropiere a frontierelor noastre în nord-est, în est şi în sud. În circa o săptămână, ar urma să ajungă la o forţă combinată de peste 120.000 de militari. Asta nu înseamnă că nu vor mai trimite trupe dacă ajung la acest număr”, a declarat Kuleba în conferinţa de presă online. Kuleba susține că Moscova este imprevizibilă, deşi Ucraina nu-şi doreşte un conflict cu Rusia.

Washingtonul consideră această desfăşurare drept „foarte îngrijorătoare” şi îndeamnă Rusia „să-şi clarifice intenţiile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului. „Noi nu credem că această desfăşurare este propice securităţii şi stabilităţii de-a lungul frontierei cu Ucraina şi cu siguranţă nu în Crimeea ocupată”: „Ruşii proclamă că este vorba despre exerciţii. Nouă nu ne este foarte clar care este obiectivul”, a subliniat el.

Statele Unite au denunţat de asemenea „escaladarea fără provocare” pe care o reprezintă o decizie rusă de limitare a navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din largul Crimeei, a anunţat într-un comunicat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat: „Acest lucru reprezintă o nouă escaladare fără provocare în actuala campanie a Moscovei, care vizează să slăbească şi destabilizeze Ucraina”, potrivit lui Ned Price, care a subliniat „îngrijorarea profundă” a Washingtonului din această cauză. Moscova a anunţat vineri faptul că suspendă – pe o perioadă de şase luni, de la 24 aprilie la 31 octombrie – „trecerea prin apele teritoriale ale Federaţiei ruse a navelor militare şi altor bastimente de stat”. Această suspendare vizează trei zone, inclusiv în apropierea Peninsulei Kerci, lângă strâmtoarea cu acelaşi nume, care leagă Marea Neagră şi Marea Azov şi care are o importantă crucială în exporturi de cereale şi oţel ale Ucrainei. Statele Unite „îndeamnă Rusia să înceteze hărţuirea navelor din regiune şi să scadă numărul trupelor de-a lungul frontierei cu Ucraina”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Ucraina acuză Moscova de faptul că ar căuta un motiv de război, pentru a o invada. Rusia acuză Kievul de pregătirea unei ofensive împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei şi dă asigurări că „nu ameninţă pe nimeni”, denunţând totodată „provocări” ucrainene.

Statele membre NATO şi-au exprimat vineri „îngrijorarea” faţă de manevre maritime ruseşti şi au cerut Moscovei să garanteze „liberul acces” în porturile ucrainene de la Marea Azov. Un militar ucrainean a fost ucis, iar altul a fost rănit duminică, în confruntări armate cu separatişti proruşi în Donbas, unde violenţele s-au multiplicat în contextul intensificării tensiunilor cu Moscova. Războiul din estul Ucranei s-a soldat cu peste 13.000 de morţi şi aproape un milion şi jumătate de delasaţi de la izbucnirea conflictului, în urmă cu şapte ani, în urma anexării de către Moscova a Peninsulei ucrainene Crimeea.

Mobilizare de forțe la frontiera Ucrainei – Șeful diplomației de la Kiev: Rusia aduce 120.000 de militari

Rusia va avea în curând peste 120.000 de militari la frontiera cu Ucraina, a declarat marţi ministrul ucrainean Dmitro Kuleba în cadrul unei conferinţe de presă online pentru jurnaliştii străini, lansând un apel la adoptarea de noi sancţiuni economice împotriva Moscovei. Ucraina, UE, SUA şi NATO şi-au exprimat îngrijorarea pentru importanta concentrare de trupe ruseşti în apropiere de frontiera ucraineană şi în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014. Unii oficiali occidentali au declarat că această concentrare de forţe este acum mai mare decât la momentul anexării Crimeei.

Militarii ruşi continuă să ajungă în imediata apropiere a frontierelor noastre în nord-est, în est şi în sud. În circa o săptămână, ar urma să ajungă la o forţă combinată de peste 120.000 de militari. Asta nu înseamnă că nu vor mai trimite trupe dacă ajung la acest număr”, a declarat Kuleba în conferinţa de presă online, avertizând că Moscova este imprevizibilă, deşi Ucraina nu-şi doreşte un conflict cu Rusia.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat luni că Rusia a concentrat peste 150.000 de soldaţi la frontiera Ucrainei şi în Crimeea. Dmitro Kuleba a făcut apel la Moscova să se reangajeze în respectarea armistiţiului din estul Ucrainei, unde Rusia susţine trupele separatiste în conflictul declanşat în 2014. Şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că soluţionarea conflictului nu pare posibilă decât prin intermediul dialogului în format Normandia – cu participarea Franţei, Germaniei, Ucrainei şi Rusiei – întrucât tentativele sale de a discuta telefonic cu omologul său rus Serghei Lavrov, la fel ca şi cele ale preşedintelui Volodimir Zelenski de a vorbi cu şeful statului rus Vladimir Putin, s-au soldat cu un eşec. Kuleba a participat la o reuniune a miniştrilor de externe din UE prin videoconferinţă şi a făcut apel în mod deschis la omologii săi să înceapă să ia în considerare o nouă rundă de sancţiuni sectoriale împotriva Rusiei. El a recunoscut că a simţit că miniştrii UE nu sunt gata pentru o astfel de decizie dar a precizat că le-a spus că sancţiunile individuale împotriva unor oficiali ruşi „sunt bune, îşi realizează scopul, dar nu sunt suficiente”.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *