Putin ridică mâna și cere JUDECATĂ INTERNAȚIONALĂ în „cazul” Belarus

Kremlinul a declarat luni că „instanţele internaţionale” ale aviaţiei civile ar trebui să se pronunţe asupra incidentului care a dus duminică seara la aterizarea unui zbor comercial în Belarus şi la arestarea unui opozant aflat la bord, relatează AFP şi dpa.

Există ghiduri de orientare pentru călătoriile aeriene şi instanţele aviaţiei civile internaţionale sunt cele care trebuie să evalueze dacă standardele internaţionale au fost respectate sau nu„, a spus Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, potrivit agenţiei de ştiri Interfax, în contextul în care occidentalii au denunţat o deturnare forţată a aparatului de zbor de către Belarus, un aliat al Rusiei. De asemenea, el a făcut apel la o „evaluare sobră” a incidentului, observând că există deja apeluri la adoptarea de sancţiuni după o procedură care, susţine el, s-a derulat în conformitate cu regulile internaţionale. „Nu vrem să ne amestecăm în această cursă de a condamna pe cineva sau de a susţine ceva”, a adăugat el.

Lukașenko, prima reacție la ploaia de critici după deturnarea avionului Ryanair: Europenii politizează incidentul

Belarus dă asigurări luni că a acţionat în mod legal interceptând un zbor comercial, în urma unei alerte cu bombă, şi respinge acuzaţii ale unor europeni, potrivit cărora Minskul a deturnat unui avion aparţinând Ryanair cu scopul de a-l aresta pe opozantul belarus Roman Protasevici, care se afla la bord, relatează AFP.

Nu există nicio îndoială că acţiunile organelor noastre competente erau în conformitate cu reglementările internaţionale” a anunţat Ministerul belarus de Externe pe site.

Minskul respinge „acuzaţii fără fundament” ale unor ţări europene, pe care acuză, la rândul său, de faptul că „politizează” incidentul.

Iubita ziaristului din Belarus a fost și ea ARESTATĂ în operațiunea de deturnare a avionului

Statele Uniunii Europene vor analiza la summitul de luni şi marţi o serie de sancţiuni împotriva regimului din Belarus, inclusiv suspendarea survolării spaţiului aerian al acestei ţări, după ce duminică autorităţile de la Minsk au forţat aterizarea unui avion al companiei Ryanair pentru a aresta un opozant aflat la bordul acestuia, relatează agenţiile AFP şi EFE.

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene Clément Beaune a apreciat că o astfel de suspendare „ar fi o măsură rezonabilă”, întrucât „a fost pusă în pericol viaţa cetăţenilor europeni” printr-un „act de piraterie de stat care nu poate rămâne nepedepsit”.

Alte sancţiuni ar putea fi interzicerea accesului companiei aeriene naţionale a Belarusului, Belavia, pe aeroporturile din UE şi extinderea sancţiunilor împotriva unor responsabili belaruşi, circa o sută dintre aceştia fiind deja vizaţi de astfel de măsuri. Totuşi, a adăugat ministrul francez, trebuie continuat „un dialog politic” cu Rusia, principala susţinătoarea a regimului din Belarus, „pentru ca Lukaşenko să plece cât mai repede posibil”.

Un opozant belarus plecat din ţară, Roman Protasevici, în vârstă 26 de ani, fost redactor-şef al canalului de opoziţie Nexta de pe Telegram, a fost arestat duminică la Minsk după ce avionul cu care călătorea de la Atena la Vilnius a fost obligat de autorităţile belaruse să aterizeze sub pretextul unei alerte cu bombă în timp ce avionul se afla în spaţiul aerian al Belarusului. Alte patru persoane aflate la bordul avionului au rămas la Minsk. Printre acestea se numără şi partenera lui Protasevici, Sofia Sapéga, care a fost arestată împreună cu el, potrivit universităţii unde ea este studentă. Sofia Sapéga are cetăţenie rusă şi studiază Dreptul la Universitatea Europeană de Ştiinţe Umane (EHU), fondată la Minsk în 1992 şi constrânsă în anul 2004 să-şi transfere activitatea în Lituania vecină. MAE lituanian a confirmarea arestarea. Ceilalţi pasageri rămaşi la Minsk ar fi agenţi ai serviciilor de securitate belaruse.

Lituania a anunţat că începând de marţi nu va mai autoriza aterizarea sau decolarea niciunui avion care survolează spaţiul aerian al Belarusului. De asemenea, compania aeriană letonă Air Baltic, care are baze operaţionale şi în Lituania şi Estonia, a anunţat că deocamdată va evita survolarea spaţiului aerian al Belarusului. O recomandare în acest sens este aşteptată din partea Autorităţii Aeronautice letone. Ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, s-a declarat favorabil unei interdicţii a zborurilor companiilor belaruse în UE, plus sancţiuni economice şi evitarea survolului spaţiului aerian belarus.

Eventuale sancţiuni de acest fel împotriva Belarusului vor fi discutate la summitul european care se desfăşoară luni şi marţi. Statele Unite vor examina de asemenea posibile noi sancţiuni împotriva Belarusului. Între timp, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a promulgat luni o lege care interzice presei să informeze în direct despre protestele neautorizate ale opoziţiei. „Este interzisă acoperirea în timp real a manifestaţiilor care încalcă ordinea stabilită, în scop de difuzare sau propagandă. Această interdicţie se aplică şi ziariştilor”, potrivit canalului Telegram asociat serviciului de presă al preşedinţiei belaruse. Conform aceluiaşi act normativ, ziariştii nu vor putea „să acţioneze ca organizatori sau participanţi la evenimente masive” şi în acelaşi timp să-şi exercite profesia.

Mama jurnalistului Roman Protesevici nu știe unde se află acesta, scrie site-ul independent Belsat, care a stat de vobă cu ea. Natalia Protasevici a luat legătura ultima dată cu fiul ei duminică dimineață, în ziua în care avionul în care s-a urcat a fost deturnat spre Minsk, iar jurnalistul arestat. Rudele jurnalistului arestat încearcă să afle informații despre el, dar autoritățile bieloruse nu dau niciun detaliu despre starea lui sau unde a fost dus, a declarat mama lui Roman Protasevici pentru site-ul independent Belsat.

Nu avem nicio informație. Am angajat un avocat, vorbim, corespondăm, dar nu știm nimic despre băiatul nostru”, le-a spus ea luni jurnaliștilor de la Belsat. Ea a luat legătura ultima dată cu Roman Protasevici duminică dimineață, înainte de a zborul în urma căruia a fost arestat. „Bineînțeles, ca mamă și fiu comunicam (pe internet – n.r.). El nu s-a mai conectat de azi dimineață (duminică dimineață – n.r.); i-am scris, l-am întrebat ce se întâmplă, dar nu mi-a răspuns. Mai târziu, am citit știrea”, declara Natalia Protasevici duminică pentru același site.

Ea nu știe cum ar fi putut afla autoritățile cu ce avion urma să zboare:

Inițial, urma să stea în Grecia două săptămâni. În același timp, plănuia să se întoarcă mai repede, dar nu a spus o dată precisă. (…) Cu câteva zile înaintea zborului, mi-a spus că urma să plece pe 23 mai. (Serviciile secrete ar fi putut afla) doar dacă îmi accesau telefonul, dar Roman spunea că aplicația Telegram este sigură. Am aflat despre zbor din corespondența noastră.   Nimeni altcineva nu știa, numai dacă nu le-a spus chiar Roman”, a mai arătat mama jurnalistului.

Ea spune că fiul ei nu i-a pomenit nimic despre faptul că ar fi fost urmărit:

„Nu, nu a spus nimic despre faptul că ar fi fost urmărit sau amenințat”, a adăugat Natalia Protasevici.

Belarusul a trimis duminică un avion de vânătoare MiG-29 pentru a intercepta o aeronavă comercială la bordul căreia se afla un jurnalist, opozant al regimului lui Aleksandr Lukașenko. Aeronava, care efectua o cursă Atena – Vilnius, a fost interceptată în spațiul aerian belarus, sub pretextul că la bord ar fi o bombă, și obligată să aterizeze pe aeroportul din Minsk. La aterizare, jurnalistul Roman Protasevici a fost arestat.

Unele companii aeriene au început deja să ocolească spațiul aerian al Belarusului

Liderii europeni amenință că vor limita traficul aerian deasupra Belarusului și iau în calcul și restricționarea transportului terestru, după ce avionul Ryanair în care se afla Roman Protasevici a fost deturnat duminică spre Minsk, unde jurnalistul a fost arestat, scrie Reuters. Unele companii au început deja să ocolească spațiul aerian al Belarusului. Președinția franceză a anunțat că a fost trimisă o cerere către Organizația Internațională a Aviației Civile (OIAC) pentru suspendarea zborurilor în spațiul aerian al Belarusului. De asemenea, se ia în calcul și interzicerea avioanelor companiei de stat Belavia pe aeroporturile din Europa, pe lângă alte măsuri nespecificate privind transportul terestru. 

O companie aeriană din Letonia, airBaltic, este prima care a anunțat că nu va mai folosi spațiul aerian al Belarusului, iar compania cipriotă Avia Solutions a spus că va face același lucru cu zborurile spre Lituania.  Ministrul Transporturilor din Lituania, Marius Skuodis, a declarat că zborurile liniilor aeriene LOT (Polonia) și WizzAir (Ungaria) din și către aeroporturile din Lituania vor evita spațiul aerian al Belarului. De altfel, pe platforma FlightRadar24.com, care urmărește zborurile, a înregistrat deja traseul unei curse WizzAir Kiev – Tallin care a ocolit luni spațiul aerian al Belaruslui, chiar dacă asta a însemnat un ocol considerabil.

Ocolul Belarusului va produce întârzieri și va costa bani în plus. În afară de câteva țări din vecinătatea Belarusului, care au anunțat deja măsuri, nu este clar cum vor proceda celelalte, în lipsa unor directive clare. Compania olandeză KLM a anunțat că a făcut o amaliză de risc și deocamdată nu va face nicio schimbare a rutelor sale. Totuși, capacitatea Occidentului de a lua măsuri pare limitată, mai notează Reuters. OIAC nu are putere de reglementare, iar UE nu are nicio autoritate asupra zborurilor care decolează și aterizează în Belarus sau asupra spațiului aerian al țării, cu excepția celor care vin sau pleacă din Europa.

Belarusul a motivat că a răspuns unei amenințări cu bombă la bordul avionului Ryanair, care s-a dovedit a fi falsă. Media de stat a anunțat că decizia de a interveni a fost chiar a președintelui Aleksandr Lukașenko. Rusia, principalul susținător al lui Lukașenko, acuză occidentul de ipocrizie, spunând că, în 2013, un zbor de la Moscova în care se afla președintele Boliviei a fost deviat către Austria, pe baza unor informații că la bord s-ar afla Edward Snowden, urmărit de autoritățile americane pentru scurgerea de informații secrete.

UE și SUA au impus mai multe sancțiuni financiare asupra Belarusului anul trecut, însă comportamentul lui Aleksandr Lukașenko nu pare să se fi schimbat. Președintele țării neagă în continuare că ar fi avut loc fraude la alegerile prezidențiale pe care le-a câștigat.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.