Putin recrutează soldaţi din Asia Centrală, oferindu-le la schimb… cetăţenie rusă

Cetăţenii din Asia Centrală care locuiesc în Rusia sunt presaţi să lupte în războiul din Ucraina, deoarece armata lui Vladimir Putin suferă pierderi mai mari decât se aştepta. Dovezile din teren şi mărturiile activiştilor pentru drepturile migranţilor evidențiază că etnici din Tadjikistan, Kârgâzstan, Kazahstan sau Uzbekistan au semnat contracte de mercenariat cu armata rusă în schimbul obținerii cetățeniei ruse, scrie The Moscow Times. Războiul început de Rusia în Ucraina pe 24 februarie a făcut până acum un număr mare de morți, deși autoritățile ruse și cele ucrainene contestă numărul de trupe ucise de ambele părți. Neclaritatea din jurul războiului face dificilă orice analiză legată de numărul exact de soldați care au murit de ambele părți, cât și cine sunt acei soldați, dar și de unde au venit.

Pe 1 martie, ziarul Ukrainska Pravda a publicat un material cu ceea ce par a fi fost datele personale ale a 120.000 de soldați ruși care luptă în Ucraina. Deși a apărut într-o publicație de renume, lista de 6.616 pagini cu numele, numerele de înregistrare și locurile de serviciu, neverificată în mod independent, conținea mai multe nume de etnici din Asia Centrală. Valentina Chupik, o avocată a drepturilor civile renumită pentru munca sa de apărător al cazurilor de drepturi ale migranților în Rusia, a confirmat pentru The Moscow Times că sunte de cetățeni din Asia Centrală i-au solicitat consiliere juridică în urma presiunilor exercitate asupra lor de a se înscrie pentru serviciul contractual în armata rusă începând cu data 26 februarie, scrie digi24.ro. Într-o conversație prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram, Valentina Chupik a declarat pentru The Moscow Times că a observat două modalități prin care migranții sunt vizați pentru a fi recrutați.

Chupik a spus că 10 cetățeni din Tadjikistan și Uzbekistan care locuiesc în Rusia au informat-o că au primit apeluri telefonice de la persoane care pretindeau că reprezintă firme de avocatură în domeniul imigrației și că ar putea accelera procesul de primire a cetățeniei ruse dacă s-ar înscrie să efectueze serviciile contractuale militare.

„Firește, asta era o minciună completă, pentru că legea nu permite acest lucru”, a spus Chupik. „Le-am spus acestor tipi că cei care i-au apelat sunt escroci”, a adăugat avocata.

O altă modalitate a constat în instalarea unor corturi ale armatei ruse în mai multe stații de metrou din Moscova, unde Chupik spune că s-a încercat convingerea navetiștilor de a se înrola în „Armata de Voluntari a Republicii Populare Donețk”. Mare parte din cei care erau vizați migranții, a spus Chupik, pentru că li se promitea obținerea cetățeniei rusă în doar șase luni.

„Cred că guvernul rus folosește muncitorii migranți ca carne de tun în războiul din Ucraina. Acești migranți sunt probabil înscriși în luptă din partea Ministerul Apărării ori integrați în companii militare private”, a afirmat Chupik.

Într-un comentariu pe Facebook, Valentina Chupik, care în septembrie 2021 a fost deposedată de statutul său de azil de către autoritățile ruse pentru munca sa fermă de a proteja migranții, i-a îndemnat pe bărbații din Asia Centrală cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească Rusia cât mai curând posibil. The Moscow Times notează că postările de pe rețelele sociale și rapoartele din media par să confirme afirmațiile lui Chupik conform cărora cetățenii din Asia Centrală au fost presați să lupte pentru forțele ruse în Ucraina. Un videoclip cu un bărbat din Uzbekistan care conducea un camion militar rus în Ucraina a fost distribuit pe scară largă prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram. Bărbatul, care părea să aibă peste 50 de ani și era îmbrăcat în haine de camuflaj, a declarat în fața camerei că a fost recrutat din cauza experienței sale de serviciu în Afganistan și că nu i s-a dat de ales decât să se înscrie.

Sunt mulți uzbeci aici care au venit să ia parte la război. Sunt și oameni din Tadjikistan. Avem un contract semnat ca să luăm parte la acest război”, a declarat bărbatul.

O investigație realizată de Radio Free Europe arată că bărbatului i s-a oferit un contract pe trei luni prin care putea câștiga un salariu lunar de 50.000 de ruble (adică 475 de dolari) și promisiunea că va obține cetățenia rusă. Oferta acestui „loc de muncă” a venit de la un site web de angajare numit UzMigrant. De altfel, Bakhrom Ismailov, directorul companiei din spatele UzMigrant, s-a lăudat într-un videoclip din 20 februarie în limba uzbecă că „serviciul contractual în armata rusă va permite uzbecilor să obțină cetățenia rusă în doar trei luni”. Într-un videoclip postat pe TikTok la începutul lunii martie de pe contul @kyrgyznation, un bărbat avertizează asupra posibilității ca migranții kârgâzi să fie chemați să lupte în războiul din Ucraina.

Dacă aveți un pașaport rusesc și primiți o citație la stația de înrolare militară, încercați să vă întoarceți în Kârgâzstan”, a declarat bărbatul. „Acești etnici din Asia Centrală sunt intimidați cu o posibilă privare de la posibilitatea de a obține cetățenia rusă și forțați să semneze un contract. Ei trebuie să refuze. Este mai bine să-ți pierzi cetățenia decât să mori într-un război nedrept sau să devii un asasin mercenar”, a declarat avocata Valentina Chupik pentru The Moscow Times.

Cetățenia rusă, un obiectiv pentru mulți migranți din Asia Centrală

Înainte de război, cetățenia rusă era un obiectiv pe care îl aveau în vedere mulți migranți din Asia Centrală. Incapabili să-și găsească un rost acasă la ei, etnicii din Asia Centrală plecau în Rusia în căutarea unui loc de muncă și a veniturilor financiare mai mari. În prezent, 30% din produsul intern brut al Tadjikistanului și 28% din cel al Kârgâzstanului este generat de munca cetățenilor acestor țări peste granițele statului, mai ales munca întreprinsă în Rusia. Potrivit statisticilor guvernamentale ale Moscovei, 4,5 milioane de muncitori din Uzbekistan, 2,4 milioane din Tadjikistan și 920.000 din Kârgâzstan lucrau în Rusia în 2021. The Moscow Times scrie că acești migranți se confruntă zilnic cu abuzuri, discriminare, furturi și chiar amenințări cu moartea din partea forțelor de ordine.

Cetățenia rusă oferă o anumită protecție împotriva acestor abuzuri zilnice. Numai în 2020, 63.389 de etnici din Tadjikistan, 43.404 din Kazahstan, 23.131 din Uzbekistan și 11.865 de kârgâzi au dobândit cetățenia rusă, adesea prin intermediul unor terți care falsifică documente și mituiesc funcționarii în numele solicitanților fără știrea acestora, făcându-i pe reclamanți vulnerabili la amenințările de denaturalizare, precizează Valentina Chupik. Indiferent dacă sunt presați sau ademeniți, nu este primul caz în care etnicii din Asia Centrală s-au înrolat în armata rusă.

Rusia în 2003 a modificat dreptul străinilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, permițându-le acestora să se înscrie în serviciul militar în baza unui contract cu armata rusă. Între 2008-2014, numărul străinilor care au deservit în baza unui astfel de contract a oscilat între 200 și 350 de persoane, în mare parte uzbeci și tadjici. În 2015, anul în care Rusia a răspuns la cererea guvernului sirian de ajutor militar împotriva grupărilor rebele, Vladimir Putin a semnat un decret prezidențial prin care se specifica că contractanții străini pot fi implicați în operațiunile de luptă ale armatei ruse.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *