Președintele Rusiei s-a născut la 7 octombrie 1952. În timpul vieții, a evoluat de la un băiat dintr-o familie obișnuită la liderul unei țări vaste. Vladimir Vladimirovici Putin este „omul momentului”, cel care este pe cale să arunce omenirea în ghearele celui de-Al Treilea Război Mondial.
Liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a declarat că în luna octombrie intenționează să organizeze o serie de evenimente de mare amploare în regiune, evenimentul central fiind aniversarea zilei de naştere a președintelui rus Vladimir Putin, pe 7 octombrie. El a făcut acest anunţ pe canalul său de Telegram:
„Am discutat cu membrii comitetului de organizare despre pregătirile pentru sărbătorirea Zilei Orașului, Zilei Învățătorului, Zilei Tineretului Cecen, precum și a celui mai important eveniment, care va avea loc pe 7 octombrie, aniversarea zilei de naştere a președintelui Vladimir Putin”, a scris Kadîrov, potrivit Rador.
Preşedintele Ceceniei a menționat că pe 7 octombrie se vor deschide Centrul Olimpic de Judo „V.Putin”, precum și complexul multifuncțional Minutka. De asemenea, potrivit acestuia, vor avea loc numeroase evenimente sportive în cinstea aniversării a 70 de ani a șefului statului rus. Kadîrov l-a numit pe președintele Federației Ruse patriotul numărul unu din țară, subliniind că, de fapt, cu ajutorul unor evenimente de mare amploare, rușii vor putea demonstra tuturor inamicilor că își iubesc și îşi apreciază liderul.
„Nimeni nu își face atâtea griji pentru Patria noastră la modul în care își face Vladimir Putin. Ultimul său discurs din timpul semnării acordurilor privind aderarea la Rusia a regiunilor Luhansk şi Doneţk, Herson și Zaporojie, întregul discurs al președintelui a fost literalmente pătruns de dragoste, sentimente de mândrie pentru Patrie”, a spus el.
Liderul Ceceniei a mai spus că republica va sărbători eroismul militarilor care se află în zona operațiunii militare speciale în Ucraina.
„Repertoriul trebuie să includă compoziții, care să-i elogieze prin intermediul muzicii pe eroii noștri, despre vitejia, curajul, noblețea, spiritul și curajul lor. Este important ca artiștii și formaţiile să alterneze cu spectacolele tinerei generații”, a subliniat Kadîrov.
Ramzan Kadîrov a anunțat luni că intenționează să-și trimită cei trei fii minori să lupte în cadrul operațiunii speciale militare. El a promis că băieții săi se vor afla în cele mai dificile zone ale liniei frontului.
Kim Jong Un anunță apropierea Rusia – Coreea de Nord: „Felicitări pentru distrugerea provocărilor şi ameninţărilor Statelor Unite”
Liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a trimis săptămâna aceasta o felicitare de ziua de naştere preşedintelui rus Vladimir Putin, felicitându-l pentru „distrugerea provocărilor şi ameninţărilor Statelor Unite”, acesta fiind cel mai recent semn al aprofundării legăturilor dintre cele două state, relatează Reuters. Pe măsură ce izolarea Rusiei în urma războiul său din Ucraina a crescut, relaţiile cu Phenianul s-au aprofundat. Din partea Coreei de Nord, relaţiile cu Rusia nu au fost întotdeauna la fel de apropiate precum erau pe vremea Uniunii Sovietice, dar acum ţara adun beneficii clare din nevoia Moscovei de a avea prieteni.
Coreea de Nord comunistă a fost formată în primele zile ale Războiului Rece cu sprijinul Uniunii Sovietice. Ulterior, Phenianul s-a luptat cu Seulul şi aliaţii săi din SUA şi Naţiunile Unite într-un impas în Războiul Coreean din 1950-1953, fiind ajutată de China şi Uniunea Sovietică. Coreea de Nord a fost puternic dependentă de ajutorul sovietic timp de zeci de ani, iar când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit în anii 1990, Phenianul a fost cuprins de foamete. Liderii Phenianului au avut tendinţa de a folosi Beijingul şi Moscova pentru a se echilibra reciproc. Kim Jong Un a avut iniţial o relaţie relativ rece cu ambele ţări, care s-au alăturat Statelor Unite şi au impus sancţiuni stricte Coreei de Nord din cauza testelor sale nucleare. Cu toate acestea, după ultimul test nuclear al Coreei de Nord în 2017, Kim a luat măsuri pentru a repara legăturile.
În 2019, Kim şi Putin s-au întâlnit pentru prima dată la un summit în oraşul rus Vladivostok. De atunci, Rusia s-a alăturat Chinei şi s-a opus noilor sancţiuni, şi-a folosit dreptul de veto în mai şi a divizat public Consiliul de Securitate al ONU (UNSC) pentru prima dată de când a început să pedepsească Phenianul în 2006.
Coreea de Nord şi-a oferit sprijinul public Moscovei după invazia rusă lansată în Ucraina. A fost una dintre singurele ţări care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste ucrainene, iar săptămâna aceasta şi-a exprimat sprijinul pentru anexarea proclamată de către Rusia a unor părţi ale Ucrainei.
„«Operaţiunea militară specială» a Moscovei în Ucraina a introdus o nouă realitate geopolitică în care Kremlinul şi (Coreea de Nord) ar putea deveni din ce în ce mai apropiate, poate chiar până la reînvierea relaţiei de cvasi-alianţă care a existat în timpul Războiului Rece”, a declarat Artyom Lukin, profesor la Universitatea Federală din Orientul Îndepărtat din Vladivostok. Este de remarcat faptul că Phenianul a început să folosească noua expresie „colaborare tactică şi strategică” pentru a descrie relaţia sa cu Rusia, a adăugat el.
Statele Unite au anunţat că Rusia a abordat Coreea de Nord pentru a cumpăra milioane de cartuşe de muniţie şi alte arme pentru a-şi reface stocul epuizat de război. Atât Rusia, cât şi Coreea de Nord au negat acuzaţia.
Cea mai mare parte a comerţului Coreei de Nord trece prin China, dar Rusia este un potenţial partener, în special pentru furnizarea de petrol, au spus experţii. Moscova a negat încălcarea sancţiunilor ONU, dar tancurile petroliere ruseşti au fost acuzate că au contribuit la evitarea limitelor de export de petrol în Coreea de Nord, iar observatorii sancţiunilor au anunţat că muncitori nord-coreeni au rămas în Rusia, în pofida interdicţiei. Comerţul şi contactul uman dintre cele două ţări s-au oprit aproape complet după ce a început pandemia şi Coreea de Nord a impus carantine stricte la frontieră, forţând la un moment dat diplomaţii ruşi să-şi împingă bagajele pe cărucior de mână pentru a se întoarce acasă.
„Există motive să credem că cel puţin unele dintre restricţiile de la frontieră din partea nord-coreeană vor începe să fie ridicate în curând”, a spus Lukin, menţionând informaţii ale guvernului local conform cărora comerţul cu trenuri ar putea fi permis în curând.
Oficialii ruşi au discutat deschis despre „cooperarea pentru aranjamente politice” cu scopul de a angaja între 20.000 şi 50.000 de lucrători nord-coreeni, în pofida rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU care interzic astfel de aranjamente. Oficialii şi liderii ruşi din regiunile separatiste din Ucraina au discutat, de asemenea, despre posibilitatea ca muncitorii nord-coreeni să ajute la reconstruirea acelor zone devastate de război.
Cadou de ziua lui Putin: Ucrainenii se tem de bombardamente
Şeful adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksi Hromov, avertizează că armata rusă ar putea bombarda masiv teritoriul ucrainean de ziua preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, care împlineşte, vineri, 70 de ani. Potrivit lui Hromov, rușii acordă o importanță deosebită aniversărilor, astfel că pot bombarda Ucraina pentru a oferi un „cadou” liderului de la Kremlin.
„Având în vedere atașamentul adversarului nostru față de aniversări – și ne amintim că, de Ziua Independenței Ucrainei, adversarul a efectuat lovituri în masă pentru a semăna panică – este posibil ca inamicul să facă același lucru de ziua de naștere a liderului său” – a menționat Hromov.
Reprezentanţii Statului Major General al Forţelor Armate din Ucraina nu exclud posibilitatea ca însuși dictatorul rus să ordone bombardarea. De asemenea, sunt posibile decizii independente în acest sens ale liderilor militari ruşi, anuță RADOR citând SLOVO i DILO.
Biografia lui Putin
Vladimir Vladimirovici Putin s-a născut la Leningrad într-o familie obișnuită. Tatăl său, participant la Marele Război Patriotic, unde a fost grav rănit. În anii 1950, a lucrat la o fabrică de construcții de mașini, în timp ce mama actualului președinte, care a supraviețuit Asediului Leningradului (din 8 septembrie 1941, până la 27 ianuarie 1944), a muncit şi ea după război la una dintre întreprinderile din oraş. „Am trăit modest. Prin urmare, mama obişnuia să facă supă de varză, cotlet și clătite. Iar duminica și de sărbători, mama cocea plăcinte cu varză, cu carne, cu orez și cu brânză, foarte gustoase”, îşi aminteşte Putin.
Cel mai vechi strămoș cunoscut al lui Putin este menționat în 1627-1628 în cadastrul Tverskoy Uyezd. Acesta este Yakov Nikitin, bobyl (ţăran fără pământ, dar cu propria colibă) în satului Borodino, parohia satului Turginovo (regiunea Tver), pe moșia boierului Ivan Romanov, unchiul al țarului Mihail Fedorovich. Vladimir a fost al treilea fiu din familie. Doi frați mai mari au murit înainte de nașterea lui: Albert (decedat înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial) și Viktor (1940-1942).
Din 1960 până în 1968, Vladimir Putin a studiat la școala de opt ani nr. 193 din Leningrad. Îşi aminteşte că era mai degrabă un bătăuş, nu un pionier, lucru confirmat şi de diriginta sa de atunci, Vera Gurevici. După clasa a opta, a intrat la școala gimnazială nr. 281 (o școală cu specializare în chimie, de pe lângă Institutul de Tehnologie), pe care a absolvit-o în 1970. Încă din copilărie, a avut o înclinație pentru științele umaniste, în timp ce științele exacte i-au dat mari bătăi de cap. În adolescență, Vladimir Vladimirovici a devenit interesat de artele marțiale. Datorită unui antrenor talentat și perseverenței sale, președintele a devenit un maestru al sportului în sambo (1973) și judo (1975).
Mama sa nu a aprobat decizia lui de a practica judo. „De fiecare dată când mergeam la antrenament, ea mă certa”. Situația a fost rezolvată de antrenorul său, care a venit acasă și le-a spus părinților exact ce face, ce succese a obținut, după care atitudinea în familie față de acest sport s-a schimbat radical.
În ceea ce-l priveşte pe tatăl lui Vladimir Putin, Vladimir Spiridonovici Putin, după război, el a fost paznici la o fabrică de mașini, iar mai târziu a fost angajat maistru la uzină. „Tata s-a născut la Sankt Petersburg în 1911. Când a început Primul Război Mondial, la Sankt Petersburg a devenit dificil să trăiești și toată familia a plecat în satul Pominovo din regiunea Tver, în zona bunicii mele. Casa în care locuiau, de altfel, este încă în picioare, rudele merg acolo să se odihnească. Acolo, la Pominovo, tatăl meu a cunoscut-o pe mama. S-au căsătorit când aveau 17 ani”, spune Putin.
Vladimir Putin a absolvit liceul în 1970 și a intrat la Universitatea de Stat din Leningrad în departamentul internațional al Facultății de Drept. După absolvire, a fost trimis să lucreze în KGB, structură unde a activat în mai multe departamente și în cele din urmă a ajuns să lucreze în serviciile de informații externe, la contraspionaj.
Chiar înainte de a absolvi liceul, Vladimir Putin avea dorința de a lucra în domeniul intelligence. Pentru a afla cum să devină cercetaș, a mers la recepția Direcției KGB. Acolo i s-a spus că mai întâi trebuie fie să servească în armată, fie să absolve o universitate, de preferință o facultate de drept. „Și din acel moment am început să mă pregătesc pentru Facultatea de Drept a Universității din Leningrad”, spune Putin.
„Ideea mea despre KGB se baza pe povești romanţate despre munca ofițerilor de informații”, mai spune Putin. A fost înregistrat mai întâi la secretariatul Direcției, apoi la unitatea de contrainformații, unde a lucrat aproximativ cinci luni. Șase luni mai târziu a fost trimis la cursuri de recalificare pentru personalul operațional. Timp de aproximativ șase luni, Putin a lucrat în unitatea de contrainformații, suficient timp cât să atragă atenţia ofițerilor de informații care activau în străinătate. A plecat la un antrenament special la Moscova, unde a stat un an. Apoi s-a întors din nou la Leningrad, unde a lucrat în departamentul principal, care este intelligence. „Acest departament avea divizii în marile orașe ale Uniunii, inclusiv Leningrad. Am lucrat acolo vreo patru ani și jumătate”, își amintește el.
Apoi Putin s-a dus din nou la Moscova, unde a fost pregătit pentru misiunile din Germania. Din 1985 până în 1990, el a lucrat pentru KGB în Republica Democrată Germană. După întoarcerea sa în URSS, a fost asistent al rectorului Universității de Stat din Leningrad pentru probleme de relaţii internaționale. După ceva timp, a primit postul de consilier al președintelui Consiliului din Leningrad. Putin a lucrat, de asemenea, ca președinte al Comitetului pentru relații externe al primăriei din Sankt Petersburg și a fost apoi viceprimarul frumosului oraş de pe Neva. Apoi, cariera lui Putin a început să se dezvolte rapid: de la adjunct al președintelui Federației Ruse, în 1996, până la prim-ministru, în 1999. Câteva luni mai târziu, a preluat funcția de președinte interimar. La alegerile anticipate din 2000, Vladimir Putin a fost ales lider al țării, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2008, apoi din nou, din 2012 până în prezent.
În ceea ce priveşte viața personală, Putin rămâne o persoană destul de secretoasă. Se știe că în 1983 s-a căsătorit cu Liudmila Şkrebneva. Din această uniune s-au născut doi copii: fiicele Maria și Ecaterina, dar în 2013 cuplul s-a despărțit oficial. Vladimir și Liudmila s-au cunoscut printr-un prieten comun, ea lucrând ca însoțitor de bord pe zboruri interne. La trei ani după ce s-au întâlnit, Vladimir a cerut-o în căsătorie pe Liudmila. „Mi-am dat seama că dacă nu mă căsătoresc în doi sau trei ani, nu mă voi căsători niciodată. Deși, desigur, mi se dezvoltase obiceiul de a duce o viață de burlac, Liudmila l-a eradicat”, admite Putin. Pe 28 iulie 1983, cei doi s-au căsătorit.
În 1985, înainte de a pleca în Germania, lui Vladimir și Liudmila Putin li se născuseră deja prima fiică, Maria. Cea mai mică, Ecaterina, s-a născut în 1986, la Dresda. Ambele fete au fost numite după bunicile lor: Maria Ivanovna Putina și Ekaterina Tihonovna Şkrebneva. Potrivit mamei lor, Liudmila, Putin își iubește foarte mult fiicele. „Nu mulți bărbați își tratează copiii la fel de emoțional ca el. El le-a răsfățat mereu, iar eu a trebuit să le educ”, spune ea.
În Republica Democrată Germană, a lucrat în punctul de informații teritoriale din Dresda. Pe baza vechimii sale, a fost avansat la gradul de locotenent colonel și la funcția de asistent superior al șefului de secție, iar în 1989 i s-a acordat medalia de bronz „Pentru serviciile remarcabile aduse Armatei Populare Naționale a RDG”.
După ce s-a întors din Germania la Leningrad, Vladimir Putin, din 1990, şi a lucrat la Universitatea de Stat din Leningrad, în 1996 el și familia sa s-au mutat la Moscova, unde practic și-a început cariera politică. Cariera sa s-a dezvoltat rapid. În martie 1997, Putin a devenit adjunctul şefului administrației președintelui Federației Ruse, apoi șef al Direcției principale de control a președintelui Federației Ruse. În ciuda volumului de muncă, în 1997 și-a susținut teza de doctorat în economie la Institutul minier de stat din Sankt Petersburg. În mai 1998, Putin era deja prim-adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, în iulie 1998 a fost numit director al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), în același timp – din martie 1999 – secretar al Securității Consiliul Federației Ruse. Și deja în august 1999, Vladimir Putin a devenit prim-ministru al Federației Ruse, post ce i-a fost oferit de președintele Federației Ruse, Boris Elțin. Putin își amintește astfel: „Boris Nikolaevici m-a invitat la el și a spus că are ideea să-mi ofere postul de prim-ministru. Apropo, în conversația cu mine nu a pronunţat cuvântul „succesor”. Elțin a vorbit despre un „premier cu perspectivă”, că dacă totul ar merge bine ar considera că este posibilă o succesiune”.
În ajunul Anului Nou 2000, președintele rus Boris Elțin a propus ca Vladimir Putin să devină președinte interimar. „Cu două sau trei săptămâni înainte de Anul Nou, Boris Nikolaevici m-a invitat în biroul lui și a spus că a decis să plece. Astfel, va trebui să devin președinte interimar”, își amintește Putin. Şi astfel, pe 31 decembrie 1999 Vladimir Putin devine președinte interimar al Federației Ruse, funcţie de care intenţionează să se despartă abia în 2036.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google