Vladimir Putin se aliniază cu noul lider al Iranului și anunță sprijin neclintit pentru regimul de la Teheran. Kremlinul transmite un mesaj direct către Mojtaba Khamenei, noul lider suprem iranian, reafirmând alianța dintre cele două state și promițând susținere fermă într-un moment extrem de tensionat pentru regiune. Președintele rus Vladimir Putin a asigurat că Rusia rămâne un aliat stabil al Iranului și va continua să mențină relații strânse cu Teheranul. Liderul de la Kremlin a dat asigurări că Moscova va menține relațiile strânse cu Teheranul și că parteneriatul dintre cele două state va rămâne solid. Rusia a fost și va rămâne un partener de încredere al Iranului, a declarat Putin.
Mesajul vine după numirea lui Mojtaba Khamenei, fiul defunctului lider suprem Ayatollah Ali Khamenei, ca nou lider suprem al Iranului. Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei ca al treilea lider al Republicii Islamice, potrivit comunicatului Adunării Experților. Prin vot decisiv, Adunarea Experților l-a numit pe ayatollahul Seyyed Mojtaba Hosseini Khamenei al treilea lider al sistemului sacru al Republicii Islamice Iran. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că numirea unui nou lider suprem este manifestarea voința Iranului de a consolida unitatea națională. Pezeshkian a publicat un comunicat în care a lăudat ceea ce el a numit conducerea înțeleaptă a lui Mojtaba și l-a descris pe tatăl său ca fiind un martir. Gardienii Revoluției din Iran se aliniază în spatele noului lider și i-au jurat supunere deplină. Această poziție îi conferă lui Mojtaba ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat din Republica Islamică.
Pe plan economic, criza energetică se adâncește pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Președintele rus Vladimir Putin a asigurat luni că este gata să furnizeze petrol și gaze țărilor europene dacă acestea se declară în favoarea unei colaborări durabile și stabile cu Moscova:
„Noi suntem pregătiți să lucrăm cu europenii, dar avem nevoie ca ei să ne dea semne că sunt pregătiți și dornici”, a declarat Putin în cadrul unei reuniuni guvernamentale consacrate situației de pe piața hidrocarburilor. Prețurile petrolului au sărit cu 25-30% luni dimineață la deschiderea piețelor financiare din cauza situației din Orientul Mijlociu, iar chiar dacă după câteva ore creșterea s-a temperat la aproximativ 15%, nivelul cotațiilor este unul nemaivăzut de la jumătatea anului 2022. Efecte au apărut și în sectorul gazului, al cărui preț a sărit dimineață cu 30% în Europa. Criza energetică anterioară a fost provocată de Rusia în 2021, în urma reducerii livrărilor de gaze în Europa, fiind accentuată de invadarea Ucrainei în 2022. Europa a reușit, în ultimii ani, să scape de dependența rusească, căutând noi surse de aprovizionare, inclusiv cu gaze lichefiate din SUA.
Creșterea tensiunilor din jurul Iranului și incertitudinea privind navigația prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, au dus la scumpirea gazelor și petrolului pe piețele internaționale. Economiile europene depind aproape complet de importurile de petrol și, în proporție semnificativă, de gaz natural lichefiat. Aproximativ jumătate din gazul importat de Uniunea Europeană ajunge sub formă de GNL, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la perturbări din lanțurile globale de aprovizionare. Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să concureze direct cu alte regiuni pentru volumele limitate de GNL disponibile pe piață, mai ales dacă fluxurile de energie din Orientul Mijlociu sunt perturbate. Pentru Uniunea Europeană, criza readuce în prim-plan vulnerabilități structurale vechi de decenii.
În lipsa unor alternative rapide la importurile de energie, blocul comunitar rămâne expus la șocuri externe. Pe termen lung, analiștii spun că securitatea energetică a Europei va depinde de accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară, precum și de electrificarea economiei. În lipsa acestor schimbări, Europa riscă să rămână vulnerabilă la fiecare criză geopolitică care zdruncină piețele globale de energie, în timp ce profitul ajunge în alte părți ale lumii.
Ungaria cere Uniunii Europene să ridice imediat interdicția asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a cerut luni Uniunii Europene să ridice imediat interdicția asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia, avertizând că escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz amenință aprovizionarea globală cu energie. Szijjarto a scris pe platforma de socializare X că UE este vulnerabilă pentru că a întrerupt majoritatea importurilor de energie din Rusia, lăsând blocul expus perturbărilor din Orientul Mijlociu. Odată cu escaladarea războiului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz, o parte importantă a aprovizionării globale cu energie este acum în pericol, a spus el. El a avertizat că scăderea ofertei globale ar putea duce la creșterea bruscă a prețurilor la energie în întreaga Europă. Când oferta se reduce, prețurile cresc.
Prin urmare, Europa se confruntă cu riscul unor creșteri dramatice ale prețurilor, a adăugat el. El a susținut, de asemenea, că menținerea sancțiunilor asupra energiei rusești ar dăuna cetățenilor europeni și economiei blocului comunitar. Dacă Bruxellesul menține sancțiunile, acest lucru va cauza daune grave cetățenilor europeni și economiei europene, a spus el, adăugând că UE ar trebui să acorde prioritate protejării intereselor europenilor, nu ideologiei.
Pe 4 martie, Szijjártó a vizitat Moscova și s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În timpul întâlnirii, Putin a declarat că Rusia ar putea înceta furnizarea de gaze către piața europeană fără a aștepta încetarea planificată a livrărilor peste o lună, ca parte a refuzului UE de a furniza gaze rusești. În același timp, Putin a menționat că Rusia va rămâne un furnizor de încredere pentru partenerii care sunt ei înșiși contraparți de încredere, cum ar fi Slovacia sau Ungaria. Slovacia ar putea bloca împrumutul UE către Ucraina dacă fluxurile de petrol prin Drujba nu sunt restabilite. Premierul slovac Robert Fico a declarat că Bratislava ar putea prelua șateta de la Ungaria și bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de către UE dacă aprovizionarea cu petrol prin conducta Drujba nu este restabilită. Fico a condamnat, de asemenea, ceea ce el a numit un comportament de cowboy al puterilor internaționale în Iran. Fico a spus că Slovacia este pregătită să blocheze pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina dacă prim-ministrul ungar Viktor Orbán pierde alegerile și Kievul nu reușește să reia aprovizionarea cu petrol prin conducta Drujba.
Ungaria blochează în prezent împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de UE pentru conducta Drujba, o sursă cheie de petrol rusesc către Ungaria, care a fost avariată în ianuarie de un atac cu drone rusești. Orbán se confruntă cu dificultăți în sondajele dinaintea alegerilor din 12 aprilie. Partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, deține un avans substanțial. Atât el, cât și Fico au acuzat Ucraina că refuză să repare conducta pentru a face presiuni politice asupra Budapestei și Bratislavei. Fico, care urmează să se întâlnească marți la Paris cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în marja summitului privind energia nucleară, a făcut anunțul într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare duminică seara.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google