Evenimentul Partidului Social Democrat – „Momentul Adevărului”AJUNGE Până aici Din toată țara. Cu o singură voce.
Publicată de Sorin Grindeanu pe Luni, 20 aprilie 2026
Miniștrii PSD și președintele partidului, Sorin Grindeanu, au încercat astăzi să justifice public de ce actuala formulă de guvernare nu mai poate continua. Firul roșu a fost dublu: pe de o parte, prezentarea unor rezultate concrete livrate în ministere, pe de altă parte, ideea că aceste rezultate au fost obținute într-un climat de ostilitate internă, fără dialog, cu presiuni de austeritate și cu riscul unor decizii ale premierului Ilie Bolojan, care lovesc direct în nivelul de trai.
5.000 de delegați ai PSD din toată țara (printre care și 100 de la Constanța) au votat astăzi dacă partidul mai rămâne sau nu la guvernare. Rezultatul a fost covârșitor: 97,7% pentru ieșirea de la guvernare; 2,3% pentru rămânere.
Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, a prezentat o critică tranșantă asupra zece lunilor de guvernare sub premierul Bolojan, caracterizând perioada drept una de austeritate economică, blocaje interne și distrugere sistematică a capacității de producție. Diagnosticul său a fost dur: toate datele arată prăbușirea economiei naționale, cu consum scăzut, investiții înfrânate și o criză economică în curs de adâncire. Barbu a criticat modelul de guvernare bazat pe tăieri, austeritate și încrâncenare, descriind rezultatele ca fiind „grave”. El a metaforizat situația cu expresii incisive: „Atunci când nu există viziune și voință, camera se umple”, „Dar atunci când ești lipsit de viziune, dărâmi pereții ca să vinzi pe nimic cărămizile”, „ai impresia că ai aprins lumina”, și „când ți se atrage atenția că ai luat-o pe arătură, începi să tipi și să lancezi fumigene”. Aceste metafore au ilustrat confuzia și refuzul criticii din partea guvernului. Barbu a propus o viziune alternativă: „Viitorul României trebuie să stea în austeritate, ci în sprijinirea muncii și a producției românești”. Mesajul său a fost clar — România nu are nevoie de tăieri, ci de investiții în capacitate productivă și susținere a economiei reale.
Barbu a prezentat bilanțul investițiilor PSD în sectorul agricol, evidențiind creșterea producției și reducerea dependenței de importuri. În sectorul porcin, 25 de ferme de reproducție au fost create, generând +1,5 milioane de purcei producție în plus, ducând România la 5,2 milioane de purcei total și reducând dependența de importuri. În sectorul avicol, 38+ ferme au fost construite, cu +100 milioane de ouă versus 2022, atingând 589 milioane de ouă producție în 2025, cu autosuficiență de 100%. Exporturile au atins 30% din piața Franței, Italiei și țărilor din Marea Britanie. Barbu a subliniat că ministerul a folosit la maxim fondurile europene, cu 2025 marcând un record: un ministru anterior a atras peste 5 miliarde de euro fonduri europene. El a asigurat toată funcționarea Ministerului Agriculturii din fonduri europene, iar pentru 2025, ministerul a folosit zero fonduri din bugetul de stat. Mesajul implicit era de eficiență și performanță administrativă, contrapondând acuzațiile de austeritate și blocaj din guvernarea cu premier PNL.
Barbu a prezentat rezultate în balanța comercială agricolă: exportul de alimente în 2025 a crescut cu +12,7%, iar importul de alimente a scăzut pentru prima dată în ultimii 30 de ani. Aceste rezultate, a subliniat el, sunt dovada unui program de guvernare aplicat corect și coerent, realizate în perioada în care conducerea guvernului a fost asigurată de un prim-ministru al Partidului Social Democrat. Barbu a denunțat blocajele administrative și măsurile neadoptate sub premierul Bolojan, care au afectat direct fermierii și producția agricolă. Un act normativ crucial pentru motorină agricolă — care permite fermierilor să cumpere motorină fără accize și fără TVA — a fost blocat în guvernul României. Responsabil pentru acest blocaj: prim-ministrul nu și-a făcut timp să discute despre acest mecanism esențial pentru fermierii români. Importanța acestei măsuri este crucială pentru fermierii români. Barbu a prezentat și o a doua măsură blocată: finanțarea pentru agricultori. Cauza blocajului: măsuri de austeritate (pe care prim-ministrul și-a făcut „titlu de glorie”). Rezultatul: sistemul bancar a blocat finanțarea pentru fermierii români. Status actual: sistemul de credite pentru fermierii români este blocat total.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a făcut o analiză cuprinzătoare a politicii energetice și a măsurilor luate de partid pentru stabilizarea pieței și protecția cetățenilor și economiei în fața volatilității prețurilor și a negocierilor europene privind decarbonizarea. Ivan a început prin a evidenția rolul crucial al PSD în negocierile cu Uniunea Europeană privind termene de decarbonizare și protecția locurilor de muncă și capacităților de producție. El a subliniat că România, spre deosebire de Germania și Polonia, care au obținut termene mai lungi la 2039 și respectiv 2049, se confruntă cu o abordare agresivă din partea UE. Negocierile au vizat închiderea centralelor pe cărbune și a exploatărilor de cărbune, cu implicații directe pentru mii de oameni pierduți din forța de muncă. Ivan a avertizat că România riscă să piardă până la 3 miliarde de euro în bani luați pentru proiecte doar pe hârtie, în timp ce se confruntă cu încetarea tuturor capacităților de producție. Delegația PSD, condusă de Ivan și colegii din partid, inclusiv Victor Negrescu și alți membri ai grupului, a negociat la Bruxelles pentru a obține mecanisme proprii de guvernare care să permită României o tranziție mai realistă.
În ceea ce privește volatilitatea prețurilor energiei, Ivan a subliniat că fără prezența PSD la guvernare cu o soluție de pachet, prețul motorinei ar fi fost cu cel puțin 1 leu mai mare astăzi. El a criticat viteza lentă a guvernului în adoptarea măsurilor necesare, subliniind că a durat o lună pentru a reduce accize și TVA, a declara stare de criză și a limita exporturile. Ivan a insistat că deciziile trebuie să fie fundamentate pe date din organizații internaționale precum Agenția Internațională a Energiei, Forumul Economic Mondial și Bruxelles, nu pe improvizații. Ministrul a prezentat apoi rezultatele concrete ale reformei pieței energetice și a măsurilor anti-speculație. În iulie 2024, ofertele pe piața spot se situau între 1,50 și 1,60 lei, cu majoritate pe piață. În august, ofertele au scăzut la 0,90-1,60 lei, iar scăderea medie pentru consumatorii casnici și industriali a fost de 15 procente. Ivan a subliniat că succesul acestor măsuri depindea de mai multă producție și mai mult stocaj, precum și de reguli mai clare pentru blocurile de circulație a energiei.
Referitor la mecanismul de plafonare și menținere a prețului gazelor naturale după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, Ivan a explicat contextul: după razboiul din Orientul Mijlociu, prețurile la gazele naturale au urcat și cu 70 la sută. Ivan a susținut că România este prima țară din UE care a găsit un mecanism propriu al Guvernului. După dezbateri îndelungate, a fost adoptată o metodă prin care prețul energiei produse pe gaze naturale rămâne accelerat până în aprilie 2026, la un nivel de 0,31 lei pe kilowatt-oră, ceea ce era înainte de razboiu. Ivan a estimat că această măsură va salva aproximativ 3,5 milioane de gospodării, plătesc aceleași prețuri reglementate la gaze timp de un an, și va aduce aproape 1 miliard de euro care ar fi mers în profiturile unor companii rămân în buzunarul românilor. Într-o ultimă parte a intervenției sale, Ivan a subliniat că a negociat la Bruxelles cu o strategie clară și a reușit să pună în continuare ceea ce trebuia închis. El a prezentat salvări concrete: 4.700 de oameni și-au păstrat locul de muncă, iar 1.700 de megavați rămân în producție în România. Tonul intervenției a fost triumfal, cu accent pe negociații dificile și rezultate concrete pentru populație și economie. Ivan a încheiat cu o anunț de importanță strategică: după 40 de ani în care Banca Mondială nu a finanțat energia nucleară, va finanța primul proiect de energie nucleară din lume în România, la Cernavodă. Aceasta a fost descrisă ca o realizare istorică și de importanță strategică pentru România.
Mesajul social a fost pus în prim-plan prin intervenția lui Florin Manole, care a descris „statul social” ca fiind „permanent sub asediu de zece luni”, sugerând că nu mai există, pentru actuala conducere a guvernului, un reflex de normalitate în raport cu drepturile sociale. Manole a enumerat explicit mizele: „Pensiile și drepturile celor care au muncit și au cotizat”, dar și „sprijinul pentru persoanele cu dizabilități”. Concluzia lui a fost formulată ca un apel politic și moral: dacă România va rămâne sau nu „un stat social în continuare” depinde de voința colectivă, „și voi și noi și cei care ne urmăresc și toți românii”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a ales un registru de bilanț tehnic, cu cifre și inventar instituțional. El a insistat că PSD a revenit la Ministerul Justiției „după foarte mult timp” și că mandatul a produs „rezultate concrete”, invocând „reforme, investiții, performanță măsurabilă” și, mai ales, menținerea unei „justiții independente”. Marinescu a plasat în centrul bilanțului volumul legislativ: „În domeniul legislativ avem 212 acte normative”, într-o activitate pe care a numit-o „intensă și foarte eficientă”, de la coduri și proceduri până la „aderarea la OCDE”, „reforma parchetelor”, „a penitenciarelor”, „a statutului magistraților” și întărirea instrumentelor de prevenire și combatere a infracțiunilor grave. În aceeași logică, Marinescu a invocat strategii multianuale pentru „dezvoltarea sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public”, „prevenirea recidivei” și „lupta anticorupție”, plus implementarea a „șapte directive europene” privind, între altele, traficul de persoane, recuperarea prejudiciilor, infracțiunile de mediu și combaterea spălării banilor și a terorismului. Un alt accent a fost rolul de avizator: ministerul ar fi asigurat „rigoarea juridică” pentru „peste 2300 de proiecte de hotărâri de guvern”, „500 de proiecte de ordonanță de urgență” și „peste 230 de proiecte de lege”, susținând că prin observații a „evitat sau a înlăturat derapaje juridice”. Ca exemple, a menționat OUG privind programul de înarmare „SAFE”, OUG privind comisia de examinare a investițiilor străine directe și OUG din zona financiar-bugetară. În plan administrativ, Marinescu a punctat o țintă concretă: la Registrul Comerțului ar fi fost eliminat „stocul de 14.000 de cereri restante”, iar instituția ar fi devenit „pe deplin funcțională”. A adăugat măsuri de reducere a cheltuielilor, inclusiv eliminarea „diurnelor foarte mari pentru magistrați”, și a intrat pe terenul sensibil al reformei pensionării magistraților, unde a introdus o nuanță politică importantă: „La vârful guvernului au fost ignorate observațiile noastre din avizare”, lucru care ar fi dus la „o primă decizie defavorabilă a CCR” și la întârzieri „care nu pot să fie imputate PSD”. Tot el a invocat „77 de puncte de vedere” transmise Curții Constituționale.
În aceeași cronologie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a combinat bilanțul cu o delimitare clară față de austeritate. Pe PNRR, Rogobete a spus: „În doar nouă luni de zile am plătit pe PNRR 3 miliarde de lei”, cu „o execuție de 89% din bugetul global al PNRR-ului pe sănătate”. A urmat fraza-cheie, cu țintă politică: „Sănătatea nu se face cu mâinile goale și nici cu 10% mai puțin.” Rafila a revendicat explicit blocarea unei tăieri: dacă personalului medical nu i s-au redus salariile cu 10%, „este pentru că Partidul Social Democrat în decembrie s-a opus acestei tăieri contabile fără sens”. Rogobete a adus și un rezultat cu impact direct: „Am reușit în ultimele șapte luni de zile să introducem 93 de medicamente noi în lista de compensate”, „cea mai mare cifră introdusă într-un timp atât de scurt în ultimii 10 ani”, pentru oncologie, boli rare, copii și boli neurologice. Apoi a enumerat reforme de guvernanță: concursuri corecte pentru șefii de secție, criterii de performanță și evaluare anuală pentru manageri, dezvoltarea ambulatoriilor și regândirea gărzilor, recunoscând că au existat „rezistențe destul de mari”. În al doilea moment al intervenției, Rafila a trecut la justificarea politică a unei „resetări”: „Când dialogul dispare, colaborarea politică scade, iar mecanismul administrativ se blochează.” Concluzia lui a fost explicită: „astăzi este clar că avem nevoie de o resetare”, iar votul său ar fi „pentru dialog, pentru resetare și pentru încredere”.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a continuat aceeași schemă: cifre mari, șantiere, dar și o critică directă privind bugetul. Șerban a spus că „România se dezvoltă atunci când investește în infrastructură” și a numit momentul „momentul adevărului”. A revendicat „8,4 miliarde de euro investiți în transporturi”, „un buget record”, nu „pe hârtie”, ci „în șantiere deschise”. A subliniat că performanța ar fi fost posibilă în condițiile reducerii alocărilor de la bugetul de stat, prin creșterea absorbției fondurilor europene. În aceeași intervenție, Șerban a invocat peste „500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres” dați în circulație în ultimii ani, „720 de kilometri de drumuri de mare viteză în lucru” și un calendar: până la finalul lui 2026, „255 de kilometri vor fi dați în trafic”, iar „465 de kilometri rămân în execuție”. A adăugat programul SAFE, cu „peste 4,2 miliarde de euro” pentru infrastructura din Moldova, pentru conexiuni strategice prin A7 și A8, și a explicat că proiecte cu risc de nefinalizare până la 31 august 2026 au fost mutate, după modificarea PNRR, în Programul Transport 2021–2027, pentru a evita pierderea fondurilor. În al doilea bloc, Șerban a mutat accentul pe calea ferată și naval: „Peste 1,6 miliarde de lei” pentru modernizarea infrastructurii feroviare, electrificări, stații modernizate și trenuri electrice noi, totul prezentat ca integrare în rețeaua europeană de mobilitate. Pentru sectorul naval, a invocat „investiții de 386 de milioane de euro” și a legat explicit achiziția portului Giurgiulești de ambiția de a dezvolta Portul Constanța ca „hub strategic la Marea Neagră”. Apoi a introdus fraza de conflict: „Nu am reușit să obținem o alocare mai mare de la bugetul de stat pentru investiții și asta a fost decizia premierului.” Concluzia a fost formulată ca alegere politică: „Acesta este momentul în care trebuie să alegem. Stagnare sau dezvoltare?”
Punctul culminant al cronologiei a fost intervenția președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a încercat să lege toate aceste elemente într-o justificare politică totală: intrarea în coaliție, conflictul intern, degradarea economică și miza socială. Grindeanu a spus că PSD a intrat „de bună credință” într-o construcție gândită ca „un scut împotriva populismului”, dar a subliniat imediat contradicția: „Suntem singurul partid de stânga într-o coaliție de dreaptă.” El a susținut că lupta cu extremismul a fost „abandonată de a doua zi”, iar în locul ei a apărut „de 10 luni… un război continuu împotriva PSD și a oamenilor de stânga”, dus chiar „din interiorul coaliției”, cu efect paradoxal: „creșterea taberei extremiste”. Grindeanu a descris apoi un climat de demonizare: „Sunt zece luni în care fiecare membru PSD a devenit o țintă vie”, de la membri simpli până la miniștri. În această cheie, el a spus că orice ar fi livrat PSD — „drumuri, școli, apă sau canalizare” — a fost „înecat de valurile de ură revărsate de propaganda de dreapta”, iar concluzia a fost tranșantă: „după zece luni, aceste lucruri nu mai pot continua”. Linia de demarcație a fost transformată în slogan: „Mai bine o opoziție cu voce decât o guvernare cu capul plecat.” În continuare, Grindeanu a atacat frontal lipsa dialogului: „Este inadmisibil să continui la nesfârșit cu cineva care nu înțelege că dialogul cu partenerii, dar și cu sindicatele sau patronatele, nu este un favor, ci este o obligație.” A spus că „Românii s-au săturat însă de scuze” și că vor să vadă PSD „trezit” și acționând „ca un scut de protecție” împotriva celor care „vor doar să taie și să distrugă”. A pregătit astfel trecerea la argumentul economic.
În blocul economic, Grindeanu a acuzat „scamatorii contabile” și a susținut că premierul a preluat „o economie pe creștere” și „în doar șase luni a dus-o în recesiune tehnică”. A invocat comparația de PIB: „Am plecat de la o creștere de plus 1% în trimestrul 2 anului 2025 și am ajuns la minus 1,9% în trimestrul 4”, numind-o „cea mai mare scădere post-pandemie”. A legat prăbușirea consumului de „majorările de TVA, a accizelor și a înghețării venitului”, vorbind despre „șapte luni la rând de scădere”. A adăugat indicatori pentru ianuarie 2026: „Producția industrială, scădere record cu 7%”, iar „Turismul și Horeca… minus 16%”.
În același registru, a respins narativul guvernamental despre investiții: „O minciună!”, susținând că investițiile publice ar fi fost „cu 12 miliarde de lei mai mici anul trecut”, iar în 2026, în primele două luni, „suntem deja pe minus cu 3 miliarde de lei la investițiile finanțate de la buget”. A introdus apoi contrastul politic: „În timp ce 100.000 de imm-uri românești sunt aruncate în pragul falimentului”, planul premierului ar fi funcționat „ca un scut pentru multinaționale”, prin scutiri de taxe de „cam 3 miliarde de lei anual”, „exact cât ar fi costat să nu punem povara pe cei aproximativ 200.000 de profesori”.
Grindeanu a continuat cu nivelul de trai: „Inflația s-a dublat ajungând la 10%”, iar România ar avea „cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani”, cu exemple: „minus 14% în învățământ, minus 14% în administrație și minus 10% în sănătate”. Pentru pensii, a vorbit despre „cea mai dură depreciere a puterii de cumpărare în ultimii 25 de ani”, calificând situația drept „inacceptabilă”. A ironizat apoi replica atribuită premierului — că ar fi „deschis lumina în cămară și a dat de șobolani” — și a întors metafora spre tema privatizărilor: ar fi văzut „pe cei care abia așteaptă să pună mâna pe CEC, pe Hidroelectrica, pe Salrom, pe Romgaz și pe toate companiile strategice care fac profit”. Eticheta finală a fost una de impact: „Iar acesta se numește JA.”
Într-un alt pasaj, Grindeanu a încercat să demonstreze rolul PSD de baraj împotriva austerității, descriind ce s-ar fi întâmplat fără presiunea partidului: „TVA-ul astăzi ar fi fost probabil în jur de 24%”, „CSS s-ar fi aplicat pe toate pensiile, inclusiv pe cele minime”, „salariul minim ar fi rămas înghețat”, iar „salariile medicilor ar fi fost tăiate… cu 10%”. A adăugat că nu ar fi existat „pachetul de solidaritate pentru pensionari și pentru românii vulnerabili” și a folosit o formulare menită să arate absurdul fiscal: românii ar fi ajuns să plătească taxă „până și pentru solarii”. A revendicat două măsuri concrete: „Noi am impus plafonarea adausului comercial la alimente și a prețului la gaze.” Și a tras concluzia despre climatul din coaliție: „Sunt lucruri concrete pe care le-am reușit, dar doar după amenințări și certuri interminabile.”
Finalul intervenției a fost construit ca un ultimatum temporal, cu repetiția „prea târziu”, pentru a crea urgență politică: „Astăzi trebuie să facem o schimbare înainte de a fi prea târziu. Prea târziu pentru miliardele din PNRR. Prea târziu pentru orice speranță de relansare economică în acest an. Prea târziu pentru a mai putea redresa prăbușirea nivelului de trai al fiecărui român.” Încheierea a fost formulată ca o linie de ruptură: „Să spunem ferm și clar, ajunge până aici!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google