Ședința Consiliului Local Hârșova de alaltăieri a marcat deznodământul unei lungi și tensionate bătălii politice orchestrate de primarul Viorel Ionescu, care a reușit în cele din urmă să-și impună favoritul la șefia celei de-a doua funcții ca importanță din administrația locală. După mai bine de un an de târguieli, blocaje și încercări repetate eșuate, fotoliul de viceprimar i-a revenit oficial lui Alexandru Iulian Chivu, omul susținut stăruitor de edilul orașului. Numele lui Chivu fusese înaintat de primar în repetate rânduri pentru această funcție, însă proiectele sale de hotărâre s-au lovit de fiecare dată de refuzul și votul contrar al Consiliului Local. Reușita vine însă la pachet cu un val masiv de suspiciuni privind corectitudinea procedurii de votare și, mai ales, modul în care s-a realizat numărătoarea efectivă a buletinelor. În culisele politicii locale nu este deloc clar cum s-au putut aduna cele 9 voturi salvatoare necesare pentru validarea mandatului, această întorsătură spectaculoasă alimentând scenariul unui veritabil blat politic consumat în spatele ușilor închise între consilierii PSD și PNL. Modul în care a fost atinsă această majoritate fragilă lasă o umbră adâncă de îndoială asupra legitimității procesului și sugerează compromisuri mari făcute în afara spațiului public.
Miza reală și gravitatea acestei numiri depășesc însă simpla aritmetică a voturilor din consiliu și ating zona răspunderii penale. Proaspătul viceprimar Alexandru Chivu aduce în fotoliul de conducere bagajul unui dosar penal greu, în care este acuzat de patru ani că a blocat cu intenție funcționarea legală a Consiliului Local Hârșova, refuzând să își îndeplinească îndatoririle privind învestirea și depunerea jurământului de către supleanții validați de instanță. În loc să asigure respectarea hotărârilor judecătorești executorii, Chivu ar fi obstrucționat complet completarea legislativului local, creând un blocaj instituțional vădit favorabil intereselor de grup din primărie, fiind denunțat în această privință. Până recent, noul viceprimar s-a bucurat de o clemență suspectă din partea procurorilor. Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, condus de prim-procurorul Viorel Teliceanu, a dovedit o toleranță excesivă și nejustificată față de neregulile de la Hârșova. În dosarul penal numărul 560/213/P/2022, organele de urmărire penală au expediat cercetările și au dispus inițial o ordonanță de clasare la data de 16 decembrie 2025, soluție menținută ulterior, la începutul anului 2026, de prim-procurorul Viorel Teliceanu, care a respins plângerea împotriva clasării. Practic, ancheta a fost una formală, organele de urmărire penală din Constanța nefăcându-și datoria și simulând o cercetare într-o cauză ce viza direct sabotarea unei instituții publice. Rigoarea juridică a fost însă restabilită direct de instanța de judecată de la Hârșova. La data de 6 mai 2026, Judecătoria Hârșova a pronunțat Încheierea Penală numărul 91, prin care judecătorul de cameră preliminară a desființat definitiv ordonanța de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și a trimis cauza înapoi pentru refacerea și completarea cercetărilor penale. Practic, procurorul să aibă măcar bunul simț de a se uita pe plângere:
Joi, 3 septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat lista cu candidații care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare şi judecătorii, organizat în perioada iulie – decembrie 2026. Șeful Parchetului Tribunalului Constanța, Viorel Teliceanu, candidează pentru șefia Parchetului Curții de Apel Constanța. De asemenea, Inspecția Judiciară l-a trimis în judecată disciplinară pe Viorel Teliceanu pentru presupusa săvârșire a abaterii prevăzute de art. 271 lit. „l” din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Aceasta vizează exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, fiind legată concret de depășirea atribuțiilor și competențelor în procedurile judiciare. Cercetarea s-a aflat pe rolul Secției pentru procurori a CSM pe parcursul primăverii. În cadrul intervențiilor publice legate de acțiunile Inspecției Judiciare, procurorul a susținut că demersurile au rolul de a-i afecta imaginea publică.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google