Protecția apelor și a solului împotriva poluării și deteriorării

Râurile sau lacurile sunt importante pentru activități de recreere sau de afaceri. Dacă nu sunt îngrijite corect, apele reziduale au efecte deosebit de nocive pentru nivelul de calitate al apei și conduc în timp la mortalitatea peștilor, răspândirea algelor, etc.

Apele uzate menajere, pluviale, orășenești, industriale și de drenaj sunt colectate într-un sistem de canalizare și evacuate prin conducte sau canale de evacuare în receptorul natural. Rezultatele obținute în laborator pentru analize sol și analize apă indică nivelul la care solul și apele subterane sunt supuse contaminării.  Doar în urma evaluării riscurilor se pot identifica soluții de remediere a siturilor contaminate. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea mediului și a oamenilor dintr-un sit contaminat este utilă atunci când concentrația de expunere depășește concentrația tolerabilă. În investigația de evaluare a riscurilor, trebuie respectați următorii parametri: căile relevante de expunere, subiecții cei mai expuși la toxicitate (oameni, animale, păsări, floră), stabilirea receptorilor care trebuie protejați, concentrația de toleranță ideală pentru aceștia, posibilitatea răspândirii unui contaminant către alte căi de expunere și spre alți receptori care trebuie protejați.

Cum trebuie tratate apele reziduale?

Se aplică un tratament preliminar al acestora prin eliminarea pietrelor, nisipului și grăsimilor prin filtrare și decantare. Urmează eliminarea materiilor solide în suspensie. Procedeul de tratare biologică secundară ajută trecerea apelor reziduale prin bazine, în care anumite microorganisme sunt folosite pentru a transforma urmele de poluare în nămol de epurare. O stație de epurare poate prin tratarea secundară, să reducă materiile organice cu minim 90% și de asemenea, să îndepărteze 99% din germenii fecali. O tratare efectuată la nivel avansat vizează eliminarea nutrienților prin procese biologice sau prin utilizarea substanțelor chimice, de exemplu, fosforul. Dezinfectarea este posibilă prin tratarea cu ozon sau radiații UV.

Epurarea apelor uzate

În cazurile în care, nu există mari cantități de poluanți evacuate din apele de suprafață, are loc un proces numit autoepurare. Modul în care se desfășoară ține de debitul evacuat de apă uzată, tipul poluanților, cantitatea și concentrația acestora, volumul și condițiile specifice ale receptorului.

Evacuarea apelor uzate se face pentru a proteja apele de suprafață receptoare. Acest procedeu se întâmplă după ce acestea au fost epurate în stații de epurare. Stațiile de epurare sunt special construite pentru acest lucru și grăbesc procesele de epurare naturală prin procedee fizico-chimice prin care este redusă cantitatea poluanților din apa uzată, în condițiile impuse de NTPA001/2002 privind condițiile de evacuare. Pentru a respecta reglementările în vigoare privind epurarea apelor uzate, se vor utiliza tehnologii de epurare specifice pentru a elimina poluanții specifici. Procedeele de epurare a apelor uzate sunt următoarele:

  • Epurarea mecanică

Acest procedeu reține suspensiile grosiere cu ajutorul unor site, deznisipatoare, decantoare, separatoare pentru grăsimi și grătare care păstrează elementele masive (cutii, textile, hârtii) aflate în suspensie în apele uzate. Acestea vor fi ulterior depozitate, incinerate sau mărunțite în dezintegratoare mecanice. Majoritatea materiilor de suspensie din apele uzate se sedimentează în decantoare.

  • Epurarea biologică

Calitatea apelor de suprafață este direct influențată de apele uzate. Influența crește cu atât mai mult cu cât, debitul receptorului (apele de suprafață) este mai mic. Receptorul are o natură cumulativă, iar în cazul lacurilor sau Marea Neagră, evacuarea apelor uzate în apele de suprafață, generează în timp, amplificarea cantității de poluanți. 

Materiile poluante (sărurile minerale, diverse substanțe organice) pot fi inhibitoare pentru procesele naturale, generatoare de efecte nocive pentru râurile sau lacurile în care au fost evacuate. Evacuarea apei uzate în apele de suprafață conduce la distrugerea faunei și a florei, la diminuarea cantității de oxigen din receptor, afectând astfel ecosistemul acestuia și procesul de autoepurare.  

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

One thought on “Protecția apelor și a solului împotriva poluării și deteriorării

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *