Fenomenul „azilelor groazei” a reapărut în atenția publică cu aceeași forță devastatoare. De data aceasta, cazurile grave descoperite în județul Bihor readuc în discuție o problemă care, în 2023, a șocat România când au fost expuse condiții inumane în instituții de asistență socială din județul Ilfov. Senatorul Clement Sava de Constanța, conștient de amploarea acestei crize umanitare, a venit cu o propunere radicală și fără precedent: preluarea unei părți din asistența socială de stat de către Biserica Ortodoxă Română.
Propunerea nu este o critică pur și simplu adresată statului, ci ar putea fi o soluție constructivă bazată pe realități istorice și pe capacități instituționale concrete. Senatorul Sava argumentează că Biserica Ortodoxă Română are o tradiție străveche, care se întinde înapoi până în secolul al IV-lea, de a îngrijii și a ajuta pe cei vulnerabili — bătrânii, bolnavii, sărracii și singuri. Dezvoltarea la scară largă și la nivel de stat a tradițiilor creștine a întrajutorării semenilor nevoiași și bolnavi a început în mod organizat cu Vasiliadele Sfântului Vasile cel Mare în secolul al IV-lea d.Hr. Această tradiție s-a perpetuat prin bolnițele mănăstirilor români, care de-a lungul secolelor au oferit îngrijire și demnitate celor care nu aveau pe cine să se bazeze. Astăzi, această tradiție nu a dispărut. Biserica Ortodoxă Română continuă să funcționeze asezăminte filantrope care demonstrează zilnic că știe cum să aibă grijă de persoanele vulnerabile. Aceste instituții nu sunt doar locuri de cazare — sunt spații în care demnitatea umană este respectată, în care sufletul și trupul sunt tratate cu atenție și compasiune.
Senatorul Sava nu vorbește din teorie. El vorbește din realitate. Statul și-a dovedit, încă o dată, incapacitatea de a gestiona un domeniu atât de sensibil și atât de important pentru societate. Fenomenul „azilelor groazei” nu este o excepție — este o regulă care se repetă la fiecare câțiva ani, în locuri diferite, cu victime diferite, dar cu aceeași tragedie umană. Ce se întâmplă în aceste aziluri? Oameni bătrâni, bolnavi, singuri, sunt abandonați și/sau abuzați. Sunt lăsați în condiții inumane, fără îngrijire adecvată, fără demnitate, fără speranță. Sunt cazuri în care statul, care ar trebui să fie garanția protecției celor vulnerabili, devine complice la această tragedie prin indiferență și incompetență administrativă.
Ceea ce face propunerea Senatorului Sava diferită de alte critici adresate sistemului este faptul că ea nu este doar o denunțare — este o soluție constructivă. Sava propune ca Biserica Ortodoxă Română să preia o parte din asistența socială asigurată de stat, și să o administreze conform standardelor care există deja în asezămintele filantrope ale BOR. Aceasta nu este o propunere utopică: Facultățile de Teologie Ortodoxă au implementat de ani buni specializarea Asistență Socială. Există deja personal pregătit și specializat în acest domeniu. Există experiență, există tradiție, există voință și există capacitate instituțională. Senatorul Sava subliniază un aspect crucial: dacă nu vom lua măsurile cuvenite acum, dacă nu vom implementa o soluție structurală și durabilă, azilele groazei vor continua în altă parte. Vom afla din nou, peste câțiva ani, de cazuri similare. Și din nou ne vom mira, din nou ne vom indigna, și din nou ne vom ridica din umeri și vom merge mai departe.
Nu putem fi vinovați doar prin acțiune — suntem vinovați și prin tăcere, prin inacțiune, prin acceptarea unei realități care este inacceptabilă. Fiecare crimă care se petrece în aceste aziluri, fiecare moment de suferință nemeritat al unui om bătrân sau bolnav, este o crimă pe care o comitem cu toții prin nepăsare. Propunerea Senatorului Sava este despre recunoașterea unui fapt: că există instituții în România care au capacitatea, tradiția și voința de a face mai bine. Este despre a da o șansă acestor instituții să-și demonstreze valoarea și competența.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google