Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune modificarea Legii finanțării partidelor politice (Legea 334/2006), astfel încât acestea să nu poată cheltui mai mult de 30% din valoarea totală a sumelor primite de la bugetul de stat cu publicitatea/reclama, se indică în proiectul de lege. Totul în contextul în care au existat discuții privind sumele prea mari investite în presă. Printre modificări este și aceea că subvenția de la stat pentru partide va fi mai mare dacă sunt mai multe femei printre aleșii acelor formațiuni politice. Proiectul de lege privind pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale va fi înaintat Guvernului, urmând să fie spus dezbaterii publice.
La cheltuieli (Art 25):
Forma Actuală:
Art. 25. –
(1) Veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii:
a) cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
b) cheltuieli de personal;
c) cheltuieli pentru presă şi propagandă;
d) cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic;
e) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate;
f) cheltuieli pentru telecomunicaţii;
g) cheltuieli cu delegaţiile din străinătate;
h) cheltuieli cu cotizaţiile datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic;
i) investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective;
j) cheltuieli de protocol;
k) cheltuieli de birotică;
l) cheltuieli cu comisioane bancare;
m) cheltuieli cu chiriile şi utilităţile sediilor;
n) cheltuieli de întreţinere şi reparaţii auto;
o) cheltuieli cu prime de asigurare;
p) cheltuieli de transport;
q) cheltuieli cu combustibili şi carburanţi;
r) cheltuieli cu producţia şi difuzarea de spoturi publicitare;
s) cheltuieli cu consultanţa politică;
t) cheltuieli cu consultanţa juridică;
u) cheltuieli cu sondajele de opinie naţionale şi locale;
v) cheltuieli cu onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor;
w) cheltuieli cu taxele de timbru;
x) cheltuieli cu taxele mărcilor înregistrate;
y) cheltuieli cu penalităţile.
__
Forma nouă:
Art. 25. – text nou
(1) Veniturile care provin din sume de la bugetul de stat pot avea următoarele destinații:
a) cheltuieli necesare funcționării partidelor politice, care includ: cheltuieli cu energia electrică, energia termică, combustibil, apă, salubritate; asigurări pentru clădiri proprii, în comodat sau închiriate și pentru mijloacele de transport proprii; chirii pentru sedii; impozite pe clădiri și mijloace de transport; lucrări de întreținere și reparații clădiri, mijloace de transport proprii și alte bunuri mobile și imobile; abonamente pentru publicații; servicii de poștă, curierat, telecomunicații, internet și IT; obiecte de inventar, furnituri de birou, materiale consumabile; piese de schimb, carburanți, lubrifianți, consumabile pentru mijloacele de transport proprii; comisioane bancare; servicii cu caracter administrativ-gospodăresc; servicii de pază, protecție și prevenirea și stingerea incendiilor; transport, cazare și alte drepturi bănești ocazionate de deplasări în țară și în străinătate ale membrilor; cotizații/contribuții datorate organizațiilor politice internaționale la care este afiliat partidul politic; comandarea de sondaje de opinie, studii, cercetări sociologice; consultanță politică; consultanță juridică; onorarii avocați, notari, executori judecătorești și experți; taxe notariale, taxe de timbru judiciar, taxe mărci înregistrate; servicii specializate cu caracter financiar-contabil; servicii de audit; servicii prestate de societăți specializate sau de personal calificat în domeniu pentru punerea în aplicare a legislației în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal; organizarea de activități cu caracter politic; cheltuieli cu instruiri electorale ale membrilor efectuate de către organisme certificate; indemnizații ale reprezentanților în organismele electorale; despăgubiri, amenzi, confiscări, penalități, dobânzi sau majorări de întârziere; alte cheltuieli necesare desfășurării activității partidelor politice;
b) cheltuieli de personal ale partidelor politice și cheltuielile aferente plății drepturilor de proprietate intelectuală, care includ: salarii și drepturi bănești asimilate acestora, stabilite prin negociere în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv impozitele și contribuțiile aferente drepturilor salariale, reținute la sursă; servicii de medicina muncii și protecția muncii pentru salariați; drepturi de autor și drepturi conexe; înregistrarea, reînnoirea și modificarea mărcilor;
c) cheltuielile partidelor politice pentru publicitate;
d) cheltuielile partidelor politice pentru finanțarea campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum, în condițiile prezentei legi.
Autoritatea Electorală Permanentă dorește abrogarea alineatului din legea finanțării partidelor care prevede anularea mandatelor aleșilor locali și parlamentarilor condamnați pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale.
Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale prevede la articolul 57, alineatul (1): „În cazul în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, unul sau mai mulţi candidaţi declaraţi aleşi ai unui partid politic au fost condamnaţi pentru o infracţiune în legătură cu finanţarea partidului politic ori, după caz, a campaniei electorale, aceştia devin incompatibili cu statutul de parlamentar sau de ales local pentru mandatul obţinut, care este anulat”.
Potrivit propunerii de modificarea a legii finanțării partidelor, AEP dorește abrogarea acestui alineat.
Formațiunile mici primesc mai multe șanse la robinet
Proiectul AEP lărgește sfera partidelor care primesc fonduri de la bugetul de stat. În actuala lege se prevede că banii publici se împart partidelor care au obținut cel puțin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier general. AEP dorește ca fondurile publice să meargă către partidele care au obținut cel puţin 25 de mandate, ceea ce va avea ca rezultat mai multe partide beneficiare de fonduri de stat.
De asemenea, partidele care promovează femei pe listă vor primi mai mulți bani de la buget.
Facilități pentru partide
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică partidelor politice sau alianțele politice, pentru achiziționarea de bunuri, servicii sau lucrări necesare activității acestora, mai prevede legea propusă de AEP. De asemenea, legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică partidelor politice sau alianțele politice, potrivit proiectului.
Propunerea de act normativ mai stipulează că prin derogare de la legea finanțelor publice, sumele primite de partidele politice de la bugetul de stat și rămase necheltuite la sfârșitul anului, precum și dobânzile aferente, rămân în posesia acestora pentru a fi cheltuite.
Candidații pot pompa sume mai grase
Sumele maxime cu care contribui candidații la campania electorală cresc simțitor: de la un salariu minim la 10 pentru consilierii locali de comună, de la 3 salarii minime la 15 pentru consilierii de oraș, de la 5 salarii minime la 20 pentru consilierii locali din municipii, de la 100 de salarii minime la 200 pentru candidații la CJ. În schimb, pentru candidații la CGMB, limita maximă a contribuțiilor scade de la 500 la 200 de salarii minime brute pe țară.
Vor putea folosi mai mulți bani în campanie și candidații la funcțiile de primar: 15 salarii minime la comună, 20 de salarii minime la oraș, 25 de salarii minime la municipiu. De asemenea, candidații la alegerile europarlamentare vor putea să-și finanțeze campania cu cel mult 900 de salarii minime, față de limita actuală de 700.
La funcția de Președinte al României, contibuția maximă crește de la 20.000 de salarii minime la 30.000 de salarii minime.
Propagandă în presă va crește
Dacă în legislația actuală, partidele pot folosi în campania electorală maxim 40% din fonduri pentru propaganda la radio, TV și presa scrisă, proiectul de lege propus de AEP prevede creșterea procentului la 55% astfel: 10% pentru radio, 25% pentru TV și 20% pentru presa scrisă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google