Profesorii care dau meditații elevilor, intrați în vizorul ANAF: Statul vrea ca dascălii să-și declare veniturile și să aibă casă de marcat

Statul vrea să scoată la lumină fenomenul meditațiilor. Profesorii care oferă meditații trebuie să anunțe fiscul și să depună o declarație pe venit până la data de 25 mai. Un elev român din trei face meditații la cel puțin o materie, arată un studiu realizat de IRES și de Societatea Academică din România, transmite Digi24.ro.

Vlad este elev în clasa a XII-a și pentru el urmează câteva luni de foc. Primul hop este Bacalaureatul, după care va urma înscrierea la facultate. Se pregătește la mai multe materii și spune că acest lucru îl ajută să fie mai încrezător: „La matematică, la română (fac meditații – n.r.). A fost și pandemie și am avut de recuperat multe chestii de când am fost în online.” De altfel, 73% dintre elevii chestionați în cadrul studiului consideră că performanțele școlare se îmbunătățesc considerabil odată cu participarea la aceste ore în particular. Cei mai mulți dintre cei care fac ore suplimentare o fac la matematică, peste 80%, o treime la limba română și 29% la o limbă străină.

În ceea ce privește bugetul alocat pentru meditații, acesta poate varia între 50 și 100 de lei pe ședință, arată datele studiului IRES. Efortul financiar trece de 300 de lei pe lună și se poate dubla sau tripla, dacă elevul ia lecții particulare la mai multe materii: „120 de lei pe săptămână, ori patru, 480 de lei pe lună. E necesar dacă vrei note mai bune.”

Roxana a ieșit din sistemul clasic de învățământ, iar de trei ani are un business prin care oferă meditații la matematică. Lucrează cu 80 de copii, are firmă și oferă părinților factură și bon fiscal pentru serviciile prestate. Roxana Caciora, freelancer în domeniul meditațiilor: „Tot timpul mi se spunea că trebuie să mai aștepți, un an, cinci, te muți dintr-un sat în altul și apoi o să prinzi un loc și la oraș. Eu simțeam că nu mai am răbdare să aștept, mi se pare că educația nu mai poate să aștepte și tot ce trăim acum prin faptul că există tineri care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii, este un rezultatul a ceea ce s-a întâmplat greșit în sistemul de învățământ.”

Elevii din România au și alternativa programului „Școală după școală. Cadrele didactice sunt plătite din banii veniți de la asociațiile de părinți.

Horea Abrudan, inspector șef ISJ Bihor: „La nivelul județului Bihor avem 26 de unități de învățământ în care se desfășoară acest program „Școală după Școală”.

ANAF a publicat recent un ghid al profesorului care încasează bani din meditații. Acesta are obligația de a se înregistra la Registrul Comerțului, de a avea casă de marcat și de a plăti impozit pentru veniturile realizate. Declarația de venit pentru calcularea impozitului datorat statului trebuie depusă până în data de 25 a fiecărei luni.

Documentul, care poate fi consultat AICI, nu precizează, însă, și ce se întâmplă dacă profesorii nu depun declarația la Fisc. 

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *