Procurorul Niță, în „misiune” cu deputatul Bola: „Transferurile de deşeuri au devenit mai BĂNOASE decât drogurile”

Transferurile ilegale de deşeuri au devenit mai profitabile decât traficul de droguri, iar transporturile de gunoaie şi deşeuri către România vor creşte extrem de mult în următoarea perioadă, ceea ce ar putea transforma ţara noastră într-o uriaşă ladă de gunoi, a avertizat Teodor Niţă, procuror specializat în combaterea infracţiunilor de mediu în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

„Transferurile ilicite de deşeuri, care constituie o preocupare din ce în mai serioasă a tuturor autorităţilor din UE,  au devenit mai bănoase decât drogurile în multe locuri. Pentru că droguri consumă mai mulţi sau mai puţini, dar deşeuri produc toţi. Omul poluează, prin esenţa lui produce deşeuri”, a spus procurorul Niţă, în cadrul unei intervenţii telefonice la Digi24.ro.

Procurorul a avertizat că aceste transferuri de deşeuri către România vor creşte cât „de curând” pentru că acestea sunt foarte bănoase, iar România este un „punct extrem de nevralgic” din acest punct de vedere pe harta Europei.

„Depozitarea tonei de gunoi la noi e 17-35 de euro, în Marea Britanie e 500 de lire sterline, în Italia e 500 de euro”, a mai spus Niţă care a adăugat că, pe „principiul vaselor comunicante”, toate deşeurile riscă să ajungă în aceste condiţii în România, mai ales după intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen, când nu va mai fi control la frontiere.

China şi-a închis în 2016 frontierele pentru deşeuri, iar Turcia a închis, de asemenea, frontierele pentru deşeurile din plastic. În plus, Parlamentul European şi Comisia Europeană îngreunează în prezent foarte mult exporturile de deşeuri către ţări terţe, în afara UE.

Unde credeţi că vor veni toate deşeurile Europei dacă nu se iau măsuri? Fix la noi”, a spus procurorul Teodor Niţă.

O măsură pentru combaterea acestui fenomen ar fi limitarea punctelor vamale de frontieră, a explicat procurorul. 

Nu se poate să intre gunoi prin 77 de puncte vamale, în condiţiile în care legea europeană permite restricţionarea acestora. Am propus un număr de 14-15 max care să fie dotate cu logistică şi personal calificat să verifice ce Dumnezeu intră în ţară”

Procurorul a spus că legislaţia românească este „neclară, necoordonată, insuficient argumentată”, în vreme ce în şcolile juridice nu se predau nici în acest moment infracţiuni de mediu.

Am făcut un set de propuneri care acum sunt pe ordinea de zi a Parlamentului, la Camera Deputaţilor, propuneri de modificare a unor dispoziţii legale, pentru a putea să avem instrumente, personal şi logistică necesare pentru a putea stopa acest fenomen”.

De asemenea, trebuie acordate competenţe specifice comisarilor Gărzii de Mediu, care trebuie să fie dotaţi atât cu personal autorizat dar şi cu laboratoare, deoarece în acest moment autorităţile statului trebuie să apeleze la firme private, a mai arătat procurorul specializat în combaterea infracţiunilor legate de mediu.

În privința celor invocate de Niță, deputatul constănțean Bogdan Bola a inițiat un proiect de act normativ în acest sens și a propus reducerea introducerii acestor deșeuri prin doar 15 punte vamale, nu prin 77, cum este în prezent, pentru a ieși din statutul de groapă de gunoi a Europei:

„România se află astăzi la o răscruce de drumuri: continuăm să fim „groapa de gunoi a Europei” sau luăm măsuri urgente și imediate. Eu aleg a doua variantă. Încă din 2006, Parlamentul și Consiliul European ne dădeau instrumentele prin care să blocăm accesul în țară a deșeurilor prin toate punctele de trecere a graniței. Politicienii români au ales să ignore acest lucru și să lase toate cele 77 de puncte vamale deschise pentru ca gunoaiele altora să ne sufoce. Însă chiar dacă Statul a eșuat în a își proteja cetățenii, noi am ales o altă cale și am depus o inițiativă legislativă pentru a bloca acest lucru. Art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, privind transferurile de deșeuri prevede faptul că “statele membre pot desemna anumite birouri vamale de intrare și de ieșire din Comunitate pentru transferurile de deșeuri care intră și/sau părăsesc Comunitatea. În cazul în care statele membre decid să desemneze astfel de birouri vamale, nu se va permite nici unui transfer de deșeuri să folosească orice alte puncte de trecere a frontierei dintr-un stat membru, pentru intrarea sau ieșirea din Comunitate.” Cu toate acestea, România este singurul stat european care nu a aplicat încă prevederile acestui articol! Unii tot promit că vor stopa acest fenomen, în fiecare Program de Guvernare se vorbește despre asta, însă noi am propus concret, săptămâna aceasta, un proiect de lege prin care să limităm numărul punctelor de trecere a graniței pentru deșeuri de la 77 la doar 15. Împreună cu comisarii Gărzii Naționale de Mediu și cu domnul Niță Teodor, procuror specializat pe infracțiunile de mediu, am identificat aceste puncte unice de trecere a graniței care să fie folosite pentru traficul cu deșeuri. O scădere de la 77 la 15 puncte vamale va reprezenta un balon de oxigen uriaș pentru efectivele (și așa răsfirate) comisarilor Gărzii. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația acum: la acest moment, există un număr efectiv de 450 de comisari la nivelul Gărzii Naționale de Mediu, personal care trebuie să acopere toată paleta legislativă referitoare la protecţia mediului (aproximativ 70 de legi şi hotărâri de Guvern), având în supraveghere aproximativ 80.000 de agenți economici în toată țara, care au o activitate cu impact asupra mediului și 77 de puncte de trecere a frontierei. Dacă adaugăm la aceste aspecte și lipsa aproape totală a echipamentelor de specialitate, considerăm că trebuie să acționăm imediat, din punct de vedere legislativ, pentru a le acorda tot sprijinul de care au nevoie și nu-l primesc, în pofida solicitărilor repetate venite din partea lor. Din acest motiv, am prevăzut în inițiativa noastră că Ministerul Mediului va adopta în termen de 30 de zile lista celor 15 puncte unice de trecere a frontierei pentru deșeuri. Garda de Mediu o are, este fundamentată, trebuie doar APLICATĂ! De asemenea, în termen de 15 zile de la adoptarea propunerilor noastre, reprezentanții Ministerului Mediului vor crea și un nomenclator al produselor susceptibile a fi deșeuri. Și acest lucru este amânat de foarte mult timp, Statul permițând intrarea necontrolată a deșeurilor în țară, multe „deghizate” sub denumirea de „bunuri second hand”. Și ce se întâmplă de obicei cu acestea: ajung aruncate și incendiate pe câmpuri, poluâmd aerul românilor. Tocmai de aceea, având în vedere incendierile tot mai dese a deșeurilor care nu pot fi valorificate (care încet – încet îneacă Bucureștiul și întreaga țară), noi am decis să tratăm cauza și nu efectul: să limităm și să controlăm strict accesul în țară și să obligăm Statul să facă o listă exactă privind ce constituie, cu adevărat, deșeurile care pot fi refolosite. Și pentru că tot vorbim de incendierile tot mai numeroase, un alt aspect important pe care l-am introdus în inițiativa noastră legislativă a fost să acordăm puteri sporite comisarilor Gărzii de Mediu. Când vorbim de activități criminale legate de deșeuri, aceștia depind total de prezența și colaborarea cu Poliția Română sau de Frontieră. Până în acest moment, comisarilor nu li s-a permis să constate şi să cerceteze infracţiunile din cuprinsul legislației privind protecția mediului din oficiu, în baza propriilor observații, ci doar în urma unor solicitări oficiale. Mai simplu: un polițist local, de exemplu, se poate autosesiza și lua măsuri imediate când observă o infracțiune de mediu, dar un comisar al Gărzii nu, chiar dacă are studii superioare și de specialitate în acest domeniu. Cu toate acestea, personalul Gărzii de Mediu are doar atribuții administrative și nu dispune de competențe de cercetare penală! Vi se pare normal? Nouă nu! Asta înseamnă timp prețios pierdut în prinderea făptașilor și stoparea fenomenului infracțional. Și asta cu toate că există legislație europeană care permite acest lucru încă din 2018 (Raport CE Genval VIII/2018). Aceasta a fost și motivația care a stat la baza amendamentului nostru privind sporirea atribuțiilor comisarilor Gărzii Naționale de Mediu. Practic, să îi lăsăm să își facă treaba! Într-o țară în care mor peste 20.000 de oameni pe an din cauza poluării, costurile semnificativ scăzute pentru tratarea și valorificarea deșeurilor în România au făcut să devenim o destinație din ce în ce mai atractivă pentru marii producători de deșeuri la nivel global. Iar eu cred, ca secretar al Comisiei de Mediu din Camera Deputaților, că este de datoria mea să încercăm să stopăm acest fenomen, indiferent de interesele uriașe ale unora. Prezentarea de mai sus cuprinde doar câteva din prevederile proiectului nostru, pe celelalte urmând să le detaliem în zilele următoare”, a transmis deputatul Bola.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.