În aceste zile, prin Hârșova umblă o vorbă, potrivit căreia de când au început să miroasă hectarele cu cânepă ale localității, procurorii DNA Constanța văd pășune în loc de teren arabil. Povestea crescătorilor de animale din Hârșova nu este despre ceea ce văd sau nu văd procurorii, ci despre ceea ce anchetatorii nu vor să vadă. Este o relatare despre fraudă în stare pură, despre bani europeni furați și, mai grav încă, despre corupția unui procuror care a ales să ajute infractorii în loc să-i trimită în judecată. Nimeni altcineva decât cel mai catastrofal procuror din Constanța – Ciprian Bodu. Insistăm și pe caracterul kovesist al personajului, acesta fiind afiliat la viitoarea pensionară, din această toamnă, Laura Codruța Kovesi, creatoarea Sistemului cu narativul pe „protejarea fondurilor europene”.
TOMIS NEWS este în posesia unei înregistrări în exclusivitate în care Radu Sora, președintele Asociației Crescătorilor de Animale Hârșova, declară explicit că procurorul Ciprian Bodu îl ajută să fure bani din subvenții și să nu se ducă la închisoare. Sora vorbește despre o convenție între asociație și primăria Hârșova, iar acesta dezvăluie în cadrul unei ședințe cu fermierii din Hârșova că procurorul de caz, Ciprian Bodu, i-a spus clar: „Rămâi singur în povestea asta și te duci la pușcărie”, ajutându-l astfel să „mânărească” actele și să rămână imun. Drept dovadă definitivă: Sora este astăzi liber.
Totul a început în februarie 2017, când Consiliul Local Hârșova a aprobat organizarea unei licitații publice pentru închirierea, pe un termen de 7 ani, a pășunii de peste 1.070 de hectare a localității. Crescătorii de animale care dețineau ferme și utilizau această pășune comunală pe baza unei taxe anuale nu se așteptau la ceea ce urma să se întâmple. Nimeni nu ar fi putut anticipa cum va fi transformată această procedură într-o schemă de fraudă care va distruge o comunitate de fermieri. La începutul lunii martie 2017, primarul Viorel Ionescu i-a convocat la ședință. Mesajul a fost clar și condiționant: dacă doresc să își desfășoare activitatea agricolă tradițională, trebuie să se înscrie într-o asociație pe care o va înființa el însuși. Primarul a susținut că singura variantă pentru închirierea acestei suprafețe imense era asocierea. Crescătorii nu aveau încotro. Înțelegând că nu au alte opțiuni, aceștia au acceptat și au plătit câte 200 de lei taxă fiecare – fără chitanță – și au semnat adeziuni adresate unui anume Radu Sora, desemnat președinte al noii Asociații Crescătorilor de Animale Hârșova. Abia după luni bune, fermierii aveau să descopere o serie de anomalii care, într-o justiție funcțională și independentă, ar fi trebuit să ridice semne de alarmă imediate. Actele constituante ale Asociației au fost redactate cu asistență juridică specială oferită de soția primarului Viorel Ionescu, sprijin oferit încă din 2014. Ședințele Asociației erau conduse sistematic de ginerele președintelui, Ion Cristian Rădulescu. Iar Radu Sora, președintele asociației, era socrul unui fost consilier local din localitate. Cu toate acestea, pe repede-înainte, tot în anul 2017, Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova a fost declarată câștigătoare a licitației de la primărie, deși nu îndeplinea nici măcar unul dintre criteriile legale obligatorii: Nu avea cod de exploatație, nu deținea niciun animal în proprietate, nu era calificată din punct de vedere juridic pentru a participa la o asemenea licitație publică. Dar asociația a găsit soluția: a folosit codurile de exploatație și animalele fermierilor pentru a accesa ceea ce legea îi interzicea categoric.
Tot în acel an, Asociația a accesat subvenții de la APIA în valoare de 438.469,54 de lei. Acești bani nu proveneau din bunăvoința unui stat generos, reglementarile europene stipulează în mod clar că subvențiile de pășunat se acordă pentru încărcarea islazurilor cu minim 0,3 Unități de Vită Mare la hectar. Fermierii din Hârșova, care realizau pășunatul zilnic cu animalele lor și cunoșteau fiecare petec de pământ, aveau dreptul absolut și legal la aceste ajutoare nerambursabile. Asociația, care nu deținea nici măcar un singur animal și nu cunoștea modul acesta de agricultură, nu avea niciun drept la acești bani. Astfel că, din cele 438.469,54 de lei accesate prin fraudă, Asociația a achitat administrației locale chiria și taxa de teren pentru doi ani la rând. Fermierii care au muncit în fiecare zi, nu s-au încadrat cu nici un leu. Zero compensație. Zero dreptate.
Apoi au apărut documente care ar fi trebuit să fie puse sub semnul întrebării de orice instituție de control. Fermierii au semnat pe sub mână, în condiții informale și nedocumentate, documente în alb – nu în cadrul unor adunări legale, cum ar fi fost corect și legal. Centralizatorul pe care l-au semnat nu era nici măcar complet, datele cu privire la numărul exact de animale și suprafețele precise de pășune alocate membrilor au fost completate ulterior de persoane din conducerea asociației, fără consimțământul celor interesați. Fermierii au fost obligați să semneze ceea ce nu înțelegeau și ceea ce va deveni, mai târziu, proba unei scheme organizate de fraudă. Președintele Radu Sora a adoptat o poziție calculată și cinică: După ce banii au intrat în conturile asociației, a declarat pur și simplu că nu poate respecta hotărârile din procesul-verbal privind distribuirea banilor rămași către membri. Sora a invocat o teorie juridică improvizată și – evident – fără temei legal: în cadrul asociațiilor nonguvernamentale, oamenii pun în comun contribuțiile fără drept de restituire. Fermierii nu aveau niciodată depuse animalele în patrimoniul asociației. Animalele au rămas în proprietatea lor, în grija lor, pe riscul lor, pe munca lor, iar legea le cuvenea subvențiile europene. Dar Sora a mers mai departe, adoptând o poziție de autosuficiență juridică: chiar în fața instanțelor de judecată, a pretins că fermierii înscriși în centralizator nu au fost niciodată membri ai asociației, nefiind înscriși formal în actele statutare și în registrul oficial de la grefa Judecătoriei Hârșova.
De atunci și până în ziua de azi, 25 de ferme s-au închis definitiv. Un fermier a făcut infarct pe câmp și a murit, cerul închis peste capul lui și banii europeni în buzunarul altora, spre amuzamentul deja foarte cunoscut în astfel de situații al procurorilor Bodu și Bodean. Crescătorii de animale au fost obligați să-și vândă animalele la preț de sacrificiu și să renunțe la activitățile tradiționale pe care le practicaseră timp de generații, activități care erau rădăcinile comunității lor. Sorin Nechita, unul din fermierii înșelați, a fost primul care a formulat o plângere penală în 2018, încercând să deschidă ochii instituțiilor. Curtea de Conturi a României a verificat și a confirmat: a constatat abateri grave la încheierea contractului de închiriere. DNA Constanța a cercetat sub aspectul fraudei cu fonduri europene, dar dosarul a fost clasat. Procurorul șef de atunci, Andrei Bodean, și procurorul actual, Ciprian Bodu, ambii la curent cu toate detaliile și cu toate probele, au refuzat să continue investigația mai departe.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat ceva important și îngrijorător: cercetarea penală nu a fost nici corectă și nici complexă în dosarul clasat de Parchetul Judecătoriei Hârșova. În noiembrie 2020, Direcția de Luptă Anti Fraudă (DLAF) a ajuns la o concluzie care ar fi trebuit să deschidă ușile unei investigații corecte și aprofundate: situația de la Hârșova are conotații penale clare! DLAF a transmis rezultatele actului de control către DNA. Doi ani mai târziu, APIA și ANAF încă derulau proceduri pentru a recupera subvențiile accesate în mod neconform de o asociație care nu avea nicio justificare legală…
Nechita spune, pentru TOMIS NEWS: „Ciprian Bodu făcea mișto de mine pe holurile instanțelor sau la audieri, mă întreba amuzat și ironic dacă mai pot…”. Bodu era, potrivit relatării păgubitului, pur și simplu uimit de faptul că oamenii își caută cu insistență dreptatea și că nu vor să înțeleagă că și ei – procurorii DNA – sunt mână în mână cu infractorii.
În noiembrie 2022, Tribunalul Constanța a intervenit și a desființat ordonanța de clasare dispusă de DNA. Tribunalul a dispus cu claritate că dosarul penal trebuie să se întoarcă la procuror pentru completarea urmăririi penale, în contextul în care acesta declinase anterior faptele de abuz în serviciu reclamate împotriva primarului Viorel Ionescu. Dar lucrurile nu s-au mișcat. Dosarul a rămas captiv în sistemul constănțean de justiție, într-o stare ce părea permanentă și intenționată. Procesele legale s-au oprit, audierea primarului nu a mai avut loc. Dosarul a intrat în tipicul unei inacțiuni care seamănă prea mult cu protecție deliberată.
Astăzi, fermierii în cauză, care au epuizat toate căile disponibile în Constanța, au ajuns cu plângerile la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. S-a deschis acolo o cercetare separată și s-au depus 50 de probe – dovezi solide care nu au fost luate în considerare de procurorii constănțeni. Reclamanții au solicitat insistent ca nici un procuror din Constanța să nu mai cerceteze acest caz, motivând că absolut toate dosarele anterioare au fost clasate și îngropate în mod sistematic! Motiv: grupul infracțional fiind atât de extins și de bine conectat încât și procurorii din DNA Constanța au pus umărul la această situație.
Dar cel mai grav și revelator element a apărut atunci când TOMIS NEWS a intrat în posesia unei înregistrări audio în care Radu Sora vorbește explicit și fără menajamente despre sprijinul primit de la procurorul Ciprian Bodu. În această înregistrare exclusivă și incontestabilă, Sora declară cu voce tare că Bodu l-a ajutat să fure bani din subvenții și să nu se ducă la închisoare. Conversația menționează în mod clar o convenție între asociație și primăria Hârșova, iar procurorul, potrivit propriilor afirmații ale lui Sora, i-a spus cu cuvinte clare ce are de făcut ca să nu ajungă la închisoare:
25 de ferme închise. Un om mort. Milioane de lei în subvenții europene furate. Și un procuror DNA care a cumpănit în balanța justiției și a ales corupția. Aceasta este povestea fermierilor de la Hârșova – o povestea care revoltă conștiința și care trebuie să deschidă ochii instituțiilor.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google