Cercetarea penală privind procurorii constănțeni Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță este menită să impună percepției publicului ca fiind o curățenie în sistemul judiciar, Constanța fiind din nou dată ca exemplu național într-o astfel de operațiune. Sunt mai multe elemente care pot demantela această percepție și nu este momentul să le detaliem acum. Putem însă să constatăm cu amuzament cum domnul procuror Marius Iacob trebuie spălat cumva după preconizatele eșecuri răsunătoare care se conturează privind marile dosare naționale ale lui Horațiu Potra și Călin Georgescu, printre multe altele.
Dar nu despre eșecurile procurorului Iacob sau ale sistemului judiciar în general vom vorbi astăzi, ci de un exemplu concret de nebunie generalizată în care se scaldă acest sistem. Dacă vorbim de corectitudinea unor demersuri în privința sistemului judiciar, ceea ce constănțenii știu mult mai bine decât se prezintă la nivel național este că sistemul corupt – și nu ne referim aici doar la aspectul financiar, ci și moral, etic, profesional ș.a.m.d. – nu se poate referi doar la cuplul Niță-Ștefan. Problemele sistemului judiciar din Constanța sunt generalizate și este copilăresc să spui că doar cei doi constituie un clan corupt. Constănțenii știu foarte bine că este vorba și de trupele adiacente cu practici similare sau chiar identice. De altfel, celelalte găști au ca sursă de inspirație tocmai pe mentorii lor, Niță și Ștefan, fiind formați de către aceștia.
DNA Constanța este o aripă ruptă din Niță, evoluată într-un bodenism consacrat cu mari abuzuri, de anvergură națională și necercetate de nimeni. Astăzi vom vorbi despre catastrofa sistemului judiciar constănțean, procurorul DNA Ciprian Bodu. În ciuda dezvăluirilor și a cercetării penale furibunde în privința Niță-Ștefan, se evită în mod constant un adevăr, anume că procurorii din această țară sunt obișnuiți cu putere absolută, nemărginită, totală, un autentic stat în stat, pentru care ei nu răspund absolut niciodată. De la dreptul de a purta arme la ei ca o adevărată unitate militară ambulantă, până la protecții nemărginite, totul este conturat în protecția necondiționată, dacă se poate și dincolo de această lume.
Este și explicația pentru care, în rarele ocazii în care procurorii ajung în instanțe, sunt protejați în mod excesiv, fiind călcat în picioare principiul de bază al acestui stat: nimeni nu este mai presus de lege. Astfel, exemplul de astăzi în cauză, Ciprian Bodu, a avut o astfel de situație. Fiind vorba de un procuror, în cadrul cercetării penale și a instanțelor de judecată, i-a fost acoperit în mod constant numele, alături de alte detalii relevante din dosar, pentru a nu se cunoaște despre cine este vorba, indiferent despre ce fel de nenorociri vorbim.
TOMIS NEWS a descoperit un astfel de dosar, iar ceea ce urmează este dincolo de orice înțelegere rațională. Pe scurt, în urmă cu câțiva ani, procurorul Bodu a avut de făcut un drum la București și a apelat la un aparthotel. Proprietarul respectivului apartament i-a comunicat faptul că nu poate pune imobilul la dispoziție la ora solicitată de procuror, astfel că, neînțelegându-se cei doi pe acest aspect, i-au fost returnați banii de cazare. În ciuda faptului că banii au fost returnați și i s-a explicat omenește cauza pentru care nu poate ocupa acel apartament în acea noapte, deși vorbim de București unde sunt sute de mii de astfel de variante, procurorul Bodu a apelat la colegii săi magistrați din Capitală pentru a-i da o lecție acestui om care a îndrăznit să nu i se pună în genunchi, la dispoziție. Astfel, Ciprian Bodu a umplut parchetele și instanțele din Capitală cu solicitarea că a fost înșelat cu suma de 142,53 de lei, iar astfel autorul trebuie tras la răspundere și pedepsit corespunzător pentru că a îndrăznit să îl înșele pe un ditamai procurorul, victima nefiind la curent cu faptul că atunci când ai în fața ta un procuror trebuie să devii instant o slugă, fără demnitate, fără stimă de sine și să te supui în mod jalnic, orbește, acceptând să fii strivit. Potrivit Codului Penal, înșelăciunea simplă (art. 244 alin. 1): Inducerea în eroare care a produs o pagubă materială în scopul obținerii unui folos, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Iar pentru înșelăciunea calificată (art. 244 alin. 2), săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori prin alte mijloace frauduloase (ex. acte false, tehnici de manipulare elaborate), se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Dacă mijlocul folosit constituie prin el însuși o altă infracțiune, aceasta se cumulează.
Pe acest fond al furtunii în sistemul judiciar constănțean, ceea ce s-a întâmplat în București cu acest exemplu pe care îl oferim ar fi trebuit să fie semnale roșii de alarmă, atât la centrul medical specializat de tratament Obregia, cât și la Parchetul General:
În ciuda faptului că sesizările procurorului Bodu au fost clasate pe bandă rulantă, cum era și normal de altfel, nimeni însă nu-i mai poate da înapoi timpul pierdut, banii pe la avocați, onoarea și demnitatea strivite ale săracului bucureștean tăvălit pe la parchete, pentru că așa a dorit micuțul nostru semizeu, Ciprian Bodu. Astfel de exemple sunt nenumărate. Astăzi am oferit doar unul dintre ele pentru a releva faptul că așa-zisa luptă împotriva corupției din sistemul judiciar este doar menită să facă deliciul publicului și al presei. În mod real, nimic nu se va schimba, iar cel de-al doilea stat românesc, acela al procurorilor, va rămâne în picioare, nederanjat și în continuare la fel de torționar.
VA URMA!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google