La ședința de astăzi a Consiliului Local Municipal Constanța, primarul Vergil Chițac a clarificat într-o intervenție amplă și detaliată poziția administrației locale în privința terenurilor pe care funcționează cele trei benzinării Rompetrol, după expirarea contractelor de asociere în participație de 25 de ani. Declarațiile sale au abordat aspecte juridice, economice, administrative și urbanistice care stau la baza deciziei de a nu prelungi contractele și de a scoate terenurile la licitație publică.
Chițac a subliniat că Primăria constată pur și simplu finalizarea unui contract vechi, în timp ce Rompetrol lansează o ofensivă în media împotriva acestei decizii. Primarul a clarificat că administrația locală nu a inițiat nici un „atac” împotriva companiei, ci doar a respectat termenul de expirare a unui acord contractual care a durat 25 de ani. „Noi constată pur și simplu finalizarea unui contract vechi. Rompetrol lansează o ofensivă în media împotriva acestei decizii, dar administrația locală doar respectă termenul de expirare,” a explicat Chițac.
Primăria Municipului Constanța deține trei terenuri pe care funcționează benzinăriile Rompetrol, cu o suprafață totală de 4.500 de metri pătrați, situate în zone strategice ale orașului:
Strada Lăpușneanu – teren de 1.500 de metri pătrați
Zona 1 Mai – teren cu suprafață semnificativă
Zona Far (Dobrogea) – teren în zona de dezvoltare economică
Există și o a patra benzinărie pe strada Primăverii, care face obiectul unui litigiu aflat pe rolul instanțelor de judecată și nu este inclusă în această procedură de licitație. Aceste terenuri sunt situate în zone cu potențial economic ridicat și cu acces la rețele de transport importante, ceea ce le face extrem de valoroase pentru dezvoltarea economică a municipiului.
Primarul a oferit cifre concrete care ilustrează disparitatea economică a acestor contracte și care explică de ce Primăria a decis să nu mai prelungească acordul cu Rompetrol. Primăria încasează doar 1.000 de euro pe lună pentru un teren de 1.500 de metri pătrați. Această sumă este extrem de mică în comparație cu valoarea reală a terenurilor și cu profitabilitatea afacerii pentru Rompetrol. Pentru a pune în perspectivă: Primăria încasează 12.000 de euro anual (1.000 euro × 12 luni) pentru un teren de 1.500 de metri pătrați într-o zonă strategică a orașului. În comparație, pe piața liberă, un teren de această dimensiune și localizare ar putea genera venituri de zeci de mii de euro anual.
Chițac a remarcat ironia și frustarea situației: „Noi încasăm foarte puțin bani, să mă ierte Dumnezeu, normal că plâng la toate porțile care se deschid cei de la Rompetrol, pentru că astfel de afaceri sunt bănoase pentru ei.” Cu alte cuvinte, în timp ce Primăria încasează sume modeste, Rompetrol operează afaceri extrem de profitabile pe aceste terenuri. Diferența între ce plătește compania și ce ar putea plăti Primăria pe piața liberă este semnificativă și inacceptabilă din perspectiva unei administrații locale care trebuie să gestioneze bugetul public.
Primarul a explicat că decizia se bazează pe două considerente fundamentale, ambele solide din punct de vedere juridic și economic. Contractul a ajuns la final și nu mai putea fi prelungit fără a crea un avantaj nemeritat pentru Rompetrol în absența unei licitații publice. Prelungirea directă, fără procedură de licitație, ar fi generat prejudiciu pentru Primăria Municipului Constanța și ar fi încălcat principiile de transparență și egalitate în achiziții publice. Chițac a subliniat un aspect crucial din perspectiva reglementărilor urbanistice: pentru două din cele trei cazuri, reglementările urbanistice actuale nu prevăd funcțiunea de benzinărie. Aceasta înseamnă că destinația acestor terenuri, conform planurilor urbanistice ale municipiului, nu mai corespunde cu activitatea pe care o desfășoară Rompetrol.
Această discrepanță între destinația urbanistică și utilizarea actuală reprezintă o problemă legală semnificativă. Terenurile sunt clasificate cu alte destinații în planurile de urbanism, iar menținerea unei activități care nu se conformează acestor planuri ar fi o încălcare a reglementărilor urbanistice.
Primăria încasează foarte puțini bani din aceste contracte, în timp ce Rompetrol beneficiază de afaceri extrem de profitabile. Prin scoaterea terenurilor la licitație publică, Primăria are oportunitatea de a obține venituri mai substanțiale și de a aloca aceste terenuri în conformitate cu planurile urbanistice ale orașului. Licitația publică va permite și altor potențiali investitori să oferteze pentru aceste terenuri, ceea ce va asigura o competiție corectă și va maximiza veniturile pentru bugetul local.
Primăria a notificat Rompetrol cu șase luni înainte de expirarea contractului. Chițac nu se așteaptă ca compania să plece imediat, estimând că procedurile legale vor dura cel puțin un an, dacă nu mai mult. Primarul a explicat scenariul probabil cu claritate: „Eu vă spun sincer că nu mă aștept ca ei să plece imediat, deși am notificat de șase luni. Probabil că vor merge în instanță, dacă nu vor merge ei în instanță, vom merge noi în instanță, ca să-i determinăm să plece de acolo și vom cere și lipsă de folosință, pentru că din momentul finalizării nici măcar bani nu dau.”
Rompetrol va putea merge în instanță pentru a contesta decizia Primăriei și pentru a obține o prelungire a contractului sau o compensație. Compania va argumenta că are drepturi asupra terenurilor și că ar trebui să beneficieze de o prelungire sau de o compensație pentru investițiile făcute. Dacă Rompetrol nu merge în instanță, Primăria va fi nevoită să o facă pentru a determina compania să evacueze terenurile și să le predea administrației locale. Primăria va solicita executarea deciziei de încetare a contractului și evacuarea imediată a terenurilor.
În ambele cazuri, administrația locală va cere și „lipsă de folosință” – o cerere legală prin care Primăria va solicita compensații pentru perioada în care Rompetrol continuă să utilizeze terenurile după expirarea contractului, fără a plăti nici un fel de compensație.
Potrivit Rompetrol, circa 80 de angajați din patru stații de carburant ar putea-și pierde locurile de muncă ca urmare a acestei decizii. Rompetrol a subliniat că stațiile oferă servicii extinse. Primăria consideră că aspectele legate de locurile de muncă și serviciile oferite nu pot fi argumente pentru a prelungi un contract care a expirat și care nu se conformează reglementărilor urbanistice actuale.
Contractul de asociere în participație de 25 de ani între Primăria Constanța și Rompetrol a fost semnat în perioada în care condițiile economice și reglementările urbanistice erau diferite. De-a lungul acestor 25 de ani, situația economică a evoluat, planurile urbanistice au fost actualizate, și valorile terenurilor au crescut semnificativ. Primăria consideră că este momentul potrivit pentru a renegocia relația cu Rompetrol și pentru a asigura că terenurile sunt utilizate în conformitate cu planurile urbanistice actuale și că generează venituri adecvate pentru bugetul local.
Decizia Primăriei Constanța de a nu prelungi contractele cu Rompetrol și de a scoate terenurile la licitație se bazează pe principii juridice solide de transparență și egalitate, pe discrepanțe semnificative între destinația urbanistică și utilizarea actuală a terenurilor, și pe necesitatea de a obține venituri mai substanțiale pentru bugetul local. Proiectul de astăzi al primarului Chițac a fost adoptat cu 25 de voturi pentru.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google