Prețurile la energie, la MAXIMUL istoric: Urmează cea mai SCUMPĂ iarnă din istorie pentru români! Incredibil: Furnizorii se plâng de creșterea prețurilor

Traversăm o perioadă dificilă, cu turbulențe, impredictibilitate și multe schimbări, care creează o stare de disconfort în rândul operatorilor și consumatorilor. Am intrat într-o spirală de creștere generală de prețuri în toate sectoarele economiei, cu impact direct la consumatori, arată AFEER. Asociaţia Furnizorilor de Energie din România – AFEER, arată, într-un comunicat, că furnizorii de energie electrică depun toate eforturile pentru ca majorările substanțiale de prețuri de pe piața angro să se resimtă cât mai puțin la consumatorii finali.

Traversăm o perioadă dificilă, cu turbulențe, impredictibilitate și multe schimbări, care creează o stare de disconfort în rândul operatorilor și consumatorilor. Am intrat într-o spirală de creștere generală de prețuri în toate sectoarele economiei, cu impact direct la consumatori. Situația actuală pe piață energiei este mai complicată: prețurile combustibilor – cărbune, gaze naturale, petrol – s-au majorat pe toate piețele, europene și internaționale. În plus, datorită angajamentului clar al UE pentru decarbonare, prețul certificatelor de emisie a atins valori care nu erau de așteptat, în jur de 50 euro/tonă (comparat cu un preț de 21 euro/tonă în iunie 2020), iar, pentru viitor, se estimează tot o tendință de creștere. În aceste zile, vedem că se înregistrează maxime istorice la prețul energiei tranzacționate pe piața spot (s-a ajuns la 1000 lei/MWh!) și recorduri la consumul de energie, pe fondul caniculei și deconectării unui reactor de la Cernavodă. În contextul dat, este absolut necesar să se prezinte corect situația în spațiul public, nu în mod nejustificat furnizorii fiind principalii vinovați pentru creșterile de prețuri. Adevărul este că, în contextul exploziei prețurilor de tranzacționare pe piata angro de energie, furnizorii vin, cu responsabilitate, așa cum este și firesc, în sprijinul clienților cu soluții pentru a menține un echilibru în facturi și în relația cu aceștia”, a declarat Ion Lungu, Director Executiv AFEER.

Prețurile de furnizare sunt puternic influențate de prețul energiei tranzacționate pe piețele la termen administrate de OPCOM, cu livrare în anul urmator, care a crescut cu peste 50%. De asemenea, pe Piața pentru Ziua Următoare, prețurile energiei tranzacționate sunt cu 150% mai mari, fata de aceeași perioadă în 2020, spune Cristian Culea, membru în Comitetul Director AFEER.

AFEER prezintă și o situație a creșterilor lunare de prețuri pe Piața pentru Ziua Următoare: pentru luna aprilie se remarcă o creștere a prețului cu 150% în 2021 comparativ cu 2020, la 309 lei/MWh de la 123 lei/MWh; pentru luna mai, creșterea prețului energiei cu 140%, la 289.31 lei/MWh în mai 2021 comparativ cu 120.4 lei/MWh în mai 2020; în iunie, prețul energiei a crescut cu 160%, la 382lei/MWh față de 146.7lei lei/MWh; luna iulie, creștere cu 150% a prețului energiei: 447.29 lei/MWh comparativ cu 179.41 lei/MWh.

În ceea ce privește prețurile din piata de echilibrare care detremină costul dezechilibrelor portofoliilor de consumatori, schimbările legislative de la începutul anului (introducerea decontării la interval de 15 minute, preț unic de dezechilibru) au condus la impredictibilitate și creșteri de costuri (s-a ajuns la un varf de 2500 lei/MWh!) pentru furnizori, precizează Culea.

Pe de altă parte, la nivelul pieței din România există, în acest moment, un număr redus de oferte de vânzare a energiei angro pe termen lung, preponderente fiind ofertele pe termen scurt (lună, săptămână) ceea ce induce o impredictibilitate în formarea prețului oferit consumatorului final. Aceste perturbații în piață au ca principală cauză o ofertă sub nivelul cererii, determinată de lipsa capacitatilor de producere, în ultimii ani investițiile in capacități noi fiind aproape inexistente. În această situație, pentru a putea asigura alimentarea cu energie a consumatorilor, furnizorii au fost nevoiți să cumpere energie electrică din import, la prețuri mai mici decât cele din piața locală”, susține AFEER.

Asociaţia Furnizorilor de Energie din România, înfiinţată în anul 2006, cuprinde, în prezent, un număr de 36 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică, cu o cotă de piaţă de circa 90% din consumul final de electricitate. Contractele de achiziţie pentru gaze pentru ultimul trimestru al anului se încheie la bursa de la Viena, CEGH, la peste 41 de euro pe MWh, o creştere greu de imaginat faţă de preţul de 14 euro/MWh, nivelul contractelor la termen pentru primul trimestru din 2021. În România, energia pe vârf de consum pentru miercuri s-a tranzacţionat la 1.000 lei pe MWh (204 de euro/MWh), record istoric, semnificativ mai mare faţă de media de 271 de lei pe MWh din ianuarie, anul acesta. Dacă nimic nu se modifică, România se îndreaptă cu motoarele economiei turate spre cea mai scumpă iarnă energetică din istoria sa:

Dacă creşterea de producţie de petrol din OPEC nu este suficientă pentru stabilizarea cererii, dacă varianta Delta a COVID nu va avea impact pe cerere şi dacă iarna va fi aspră este posibil să ne confruntăm cu cea mai scumpă iarnă din istorie. Să sperăm că nu va fi aşa!“, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, membru în boardul Institutului European pentru Tehnologie şi Inovare (EIT) şi membru în Consiliul de Suprave­ghere al OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze.

Mai mult, analiştii din piaţă sunt de părere că dacă preţul emisiilor de CO2 vă rămâne la nivelul record de acum, de circa 55 de euro/tonă, mai mult decât dublu faţă de media celui de-al doilea trimestru din 2020, preţul energiei nu are nicio şansă să scadă. Totodată, cele mai multe contracte de vânzare pe energie şi gaze urmează să fie renegociate în toamnă, consumatorii industriali care până acum au fost alimentaţi pe contracte la termen, semnate pe preţurile de anul trecut, abia de acum urmând să simtă scumpirea fără precedent a utilităţilor.

Cererea totală de carburanţi, mai ales cea de benzină şi motorină, a crescut cu 28% faţă de al doilea trimestru al anului trecut şi a fost cu 10% peste nivelul din 2019. Cererea de combustibil de aviaţie s-a triplat an la an, dar este totuşi la jumătate faţă de nivelul din al doilea trimestru din 2019, recuperarea în acest caz fiind parţială. Cererea de gaze a crescut de asemenea cu 12% în al doilea trimestru, iar cea de energie cu 14%, faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, la finalul primului semestru al anului, consumul de energie era cu 8% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut. Cererea de gaze a avansat şi ea cu 8%, pe fondul unei primăveri neobişnuit de reci, iar cererea de carburanţi a crescut cu 11% faţă de primele şase luni din 2020, efectul relaxării restricţiilor de circulaţie fiind „apă vie“ pentru piaţa mobilităţii.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *